MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE

UNIVERSITATEA ”ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA,

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

LUCRARE METODICO-ȘTIINȚIFICĂ
PENTRU OBȚINEREA GRADULUI DIDACTIC I
 

VALENȚE FORMATIVE ALE BASMULUI ÎN

DEZVOLTAREA SOCIO-EMOȚIONALĂ A PREȘCOLARILOR
 

Coordonator științific:
Conf. univ. dr.Schipor Doina Maria

 
  Educatoare: Glisă(Diaconu) Daniela
Școala Gimnazială Nr. 1 Vorniceni
PLANUL LUCRARII
• ARGUMENT

• CAPITOLUL I

• BASMUL-TIPOLOGIE ȘI DEFINIȚIE

• 1.1 Abordare teoretică a problematicii basmului;

• 1.2 Tematici specifice ale basmului;

• 1.3 Basmul fantastic;

• 1.4 Basmul nuvelistic;

• 1.5 Basmul cult;

• 1.6 Personaje din basm;

• CAPITOLUL II

• ROLUL BASMULUI ÎN ACTIVITĂŢILE INSTRUCTIV

EDUCATIVE DESFĂŞURATE ÎN GRĂDINIŢĂ

• 2.1.Importanţa literaturii pentru copii în dezvoltarea personalităţii

preşcolarilor;

• 2.2.Basmul-factor important în dezvoltarea limbajului la preşcolari;

• 2.3.Povestirea şi rolul ei în dezvoltarea creativităţii preşcolarilor;

• 2.4.Valenţe estetice ale basmului la vârsta preşcolară;

• 2.5. Impactul basmului asupra dezvoltării socio-emoționale a

preșcolarului;
CAPITOLUL IIII

ABORDĂRI METODOLOGICE SPECIFICE VALORIFICĂRII BASMULUI

ÎN PERIOADA PREŞCOLARĂ

3.1. Metode folosite în predarea basmelor

3.2 .1. Povestire

3.3.2. Jocul didactic

3.2.3. Dramatizarea

3.2. Metode interactive de predare-învățare a basmului

CAPITOLUL IV

ROLUL BASMULUI ÎN DEZVOLTAREA SOCIO-EMOŢIONALĂ A

PREŞCOLARILOR

4.1. Ipoteza de lucru;

4.2.Obiectivele cercetării;
4.3.Metode de cercetare folosite;
4.4.Desfăşurarea cercetării;

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE
,,Copilul, scria George Călinescu, se naşte curios de lume şi nerăbdător de a
se orienta în ea”.

Literatura pentru copii constituie o sursă inepuizabilă de exemple

frumoase, de comportamente oglindite în mici antiteze între personaje.

Dintre creaţiile literare în proză, basmele şi poveştile au rămas, de-a lungul

veacurilor operele cele mai îndrăgite de copii, începănd cu primii ani ai
copilăriei şi până aproape de adolescenţă. Valoarea instructiv-educativă a
poveştilor este deosebită. Ele aduc o preţioasă contribuţie la dezvoltarea
proceselor de cunoaştere a proceselor afective, la formarea trăsăturilor de
voinţă şi de caracter, la formarea personalităţii copiilor. Nu există lume mai
frumoasă şi mai fascinantă decat lumea poveştilor. Copiii trăiesc cu
intensitate alături de eroii îndrăgiţi ai poveştilor, se bucură când aceştia
depăşesc obstacolele apărute în cale, şi se întristează cănd aceştia îndură
suferinţe. În călătoriile imaginare din basme şi poveşti, copilul se simte
fericit, participă afectiv alături de eroi, pe care mai tarziu îi va imita în
activitatăţile sale.
 4.1. IPOTEZE DE LUCRU

Basmele şi poveştile joacă un rol foarte important în viaţa preşcolarilor, din

punct de vedere educativ, ele punându-şi amprenta asupra dezvoltării
intelectuale şi sociale a copilului. Prin intermediul basmelor, copilul descoperă
lumea şi realizează că sunt şi alte situaţii de viaţă, în afara contextului în care
el trăieşte. De aceea m-am preocupat de găsirea unor soluţii cât mai eficiente
care să contribuie la dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarului prin
intermediul poveştilor şi al basmelor. Preşcolarii iubesc basmele şi le ascultă
cu plăcere, ele răspunzând necesesităţii de a şti, a cunoaşte, a înţelege.
În cadrul activității experimentale au fost au fost stabilite ipotezele:
1.Dacă în cadrul activităților de predare se utilizează elemente de basm are
loc o ameliorare a dezvoltării sociale a preșcolarului;
2.Dacă sunt valorificate basmele pentru a regla interacțiunile dintre
preșcolari se constată o dezvoltare emoțională mai bună;
Pornind de la propria experienţă pe care o am la catedră, dar şi de la
studierea experienţei didactice de-a lungul timpului, în lucrarea de faţă,
vreau să scot în evidenţă rolul important al basmelor şi poveştilor în
dezvoltarea socio-emoţională şi cognitivă a preşcolarilor.
 4.2.OBIECTIVELE CERCETĂRII
 
Obiectivele propuse sunt:

• Investigarea gradului în care basmele şi poveştile contribuie la educarea abilităţii

de a relaţiona cu ceilalţi, la dezvoltarea emoţionalităţii preşcolarilor;
• Identificarea problemelor comportamentale şi socio-emoţionale ale preşcolarilor,
prin observarea comportamentului în timpul tuturor activităţilor de la grădiniţă;
• Analiza strategiilor didactice ( predare-învăţare-evaluare) folosite în grădiniţă, din
perspectiva temei cercetate;
• Înregistrarea şi analiza progreselor făcute de preşcolari la finalul cercetării;
Ţinând cont de aceste obiective activităţile instructiv-educative desfaşurate la grupă au
fost atât individuale cât şi pe grupe în funcţie de sarcinile urmărite.
Scopul cercetării este demonstrarea contribuţiei folosirii basmelor şi poveştilor
în cadrul activităţilor la dezvoltarea socio-emoţională a preşcolarilor. Pentru
atingerea scopului şi a obiectivelor propuse, am studiat cu atenţie metodele
specifice acestor activităţi, adaptându-le la tema lucrării.
Cercetarea este observaţională (constatativă), fiind folosită cu precădere metoda
observaţiei. Observarea constă din urmărirea sistematică „a obiectelor şi
fenomenelor ce constituie conţinutul învăţării, în scopul surprinderii însuşirilor
semnificative ale acestora”( Bălan, Cosmovici, Cocoş, 1998, Psihopedagogie
pentru examenele de definitivat și grade didactice p.154). Prin acest tip de
cercetare am urmărit felul în care basmele şi poveştile influienţează dezvoltarea
socio-emoţională şi cognitivă a preşcolarilor.
Dezvoltarea emoţională este definită ca abilitatea de a înţelege şi răspunde la
propriile emoţii şi ale celorlaţi. Dezvoltarea socială reprezintă însuşirea unor
comportamente care îi permit unei persoane să interacţioneze cu ceilalţi.
 PREZENTAREA EŞANTIONULUI DE LUCRU

Această cercetare s-a desfăşurat pe parcursul unui an şcolar 2015-2016, pe un

efectiv de 25 de preşcolari de la grădiniţa cu program normal „prof. Octavian
Ionescu”, din Vorniceni.

Structura grupului de preşcolari

Categoria de Numărul de Total

vârstă subiecţi
Fete Băieţi

4-5 ani 2 5 7
5-6ani 6 12 18
 Grafic privind lotul de participanți

fete4-5ani baieți4-5ani fete5-6ani baieti5-6ani

PERIOADA DE CERCETARE:
Cercetare a avut loc în perioada 14 Septembrie 2015-22 Iunie 2016;
Etapa preexperimentală 14 Septembrie – 30 Octombrie 2015;
Etapa experimentală 1 Noiembrie 2015 -8 Mai 2016;
Etapa postexperimentală 9 Mai -22 Iunie 2016;
 4.3 METODE DE CERCETARE

Stabilirea metodelor de cercetare pedagogică este o etapă esenţială în realizarea

investigaţiei pedagogice propriu-zise. Am studiat cu atenţie metodele de cercetare
specifice acestui tip de activitate, adaptându-le la tema lucrării. În cadrul acestei
cercetări am folosit următoarele metode:

• Metoda sociometrică;
• Metoda observaţiei;
• Convorbirea;
• Analiza produselor activităţii;
• Experimentul psihopedagogic;
 4.4 DESFĂŞURAREA CERCETĂRII

Pentru început în perioada evaluări iniţiale am aplicate teste copiilor pentru a

obţine informaţii despre diferenţele individuale dintre copii, am folosit şi alte
metode (convorbirea, observaţia) pentru a aprecia cunoştinţele pe care le
posedă preşcolarii la început de grădiniţă. Ţin să precizez că majoritate
colectivului de preşcolari sunt pentru prima dată la grădiniţă.
În desfăşurarea cercetării am parcurs următoarele etape:

-etapa iniţială cu caracter informativ (constatativ) şi de observare a

comportamentului preşcolarilor
-etapa propriu-zisă a cercetării, cu valoare formativă, se desfăşoară activităţi
unde se foloseşte în general basmul;
-etapa finală cu caracter comparativ, observarea schimbării comportamentului
socio-emoţional după folosirea basmului în cadrul activităţilor.
 ETAPA PRE-TEST

În urma completării şi analizei fişei de observare socio-emoţională, am constatat

că un nr. de 10 copii se află în faza incipientă de dezvoltare socio-emoţională, un
număr de 15 copii în faza de dezvoltare şi nici un copil nu se află în faza atinsă
de dezvoltare socio-emoţională. În perioada de evaluare iniţială am aplicat şi
teste iniţiale având ca scop verificarea cunoştinţelor preşcolarilor. Am constatat
că foarte puţini copii cunosc poveştile specifice vârstei, majoritate cunoscând
doar personaje din desene animate.

graficul privind nivelul de dezv. socio-emotionale a

copiilor in etapa pre-test

faza incipienta
40% faza in dezv.
faza atinsa
60%
 ETAPA EXPERIMENTALĂ

În urma evaluărilor iniţiale pe care le-am desfăşurat la grupă, am constatat că un

număr semnificativ de preşcolari au probleme în adaptarea socială şi în
gestionarea emoţiilor.
Cercetarea s-a desfăşurat în decursul unui an şcolar, perioadă în care am
susţinut activităţile de predare-învăţare specifice dezvoltării socio-emoţioanle a
preşcolarilor. În urma rezultatelor obţinute la testările iniţiale, am decis să creez
cât mai multe scenari didactice în care să folosesc povestiri şi basme. Consider
că basmele şi poveştile constituie un important mijloc de dezvoltare a
competenţelor socio-emoţionale prin valenţele lor educative. Ele îl ajută pe
preşcolar să-şi dezvolte încrederea în forţele proprii, să-şi exprime sentimentele
şi emoţiile.
Am folosit în cadrul activităților desfășurate atât metodele moderne cât și cele
tradiționale, metode pe care le-am descris în capitolele anterioare.
 GRAFIC TEST INIȚIAL VERSUS TEST SUMATIV
14

12

10

0
CA CD NS

TEST INIȚIAL Serie 3

grafic privind nivelul de dezv. socio-emoțională în
etapa experimentală

16% 8% faza incipientă

faza în dezv.
faza atinsă

76%
III. ETAPA POST-TEST
Obiective:
-observarea schimbării comportamentului socio-emoțional al preșcolarilor în urma
activităților desfășurate la grupă;
-investigarea modului în care activitățile desfășurate pe parcursul experimentului
influențează dezvoltarea socio-emoțională a preșcolarilor;

graficul privind nivelul dezv. socio-emoționale a

preșcolarilor în etapa post-test

4%

40%
56%

faza atinsă faza în dezv. faza incipientă

La sfârșitul experimentului un număr de 10 copii(40%)au cumulat un punctaj între
16-25 de puncte, aflându-se în faza dezvoltării abilităților socio-emoționale, un
număr de 14 copii (56%) obținând un punctaj între 26 și 30 de punct aflându-se în
faza atinsă și doar un singur copil (o fetiță) a întâpinat dificultăți. După cum se
observă în figura de mai sus toți copii au înregistrat progrese în ceea ce privește
dezvotarea socio-emoțională.
Grupa supusă experimentului a parcurs un drum lung, având în vedere că este un
colectiv care s-a reunit la început de an școlar, colectivul fiind orientat în permanență
spre dobândirea de noi cunoștințe, deprinderi, abilități, priceperi, dezvoltarea
creativități, formarea gândirii logice.

ANALIZA ȘI INTERPRETAREA DATELOR

Dezvoltarea socială reprezintă capacitatea copilului de a stabili relați cu cei din jurul
său, astfel rolul adultului este foarte imortant, știut fiind faptul că cei mici imită pe
cei din anturajul său.
Abilitatea de a-și înțelege propriile emoții dar și pe a celor din jurul lor, sunt
esențiale pentru stabilirea și menținerea relațiilor cu ceilalți.
Pe parcursul acestui an școlar am încercat să realizez scenarii și activități didactice
care să ofere copiilor oportunități de a forma și dezvolta relații (prietenii) și de a-și
exprima emoțiile. Crearea unor astfel de oportunități a contribuit la o mai bună
integrare a copiilor în cadrul grupei. Astfel, implimentarea unui program bazat pe
folosirea basmului și a poveștilor cu rol educativ, precum și utilizarea jocului în
activitățile didactice, și-au dovedit eficiența, fapt demonstrat de rezultatele obținute de
preșcolari în urma testelor aplicate pe parcursul celor trei etape ale experimentului.
Progresul realizat de preșcolarii supuși experimentului se obsevă comparând
rezultatele testului inițial,de parcurs și cel final, așa cum pot fi observate și în tabelul
și histograma de mai jos.

Progresul realizat de preșcolari

Fazele dezv. socio- Testul 1 Testul 2 Testul 3

emoționale
Faza atinsă - 4 14
Faza în dezv. 15 19 10
Faza incipientă 10 2 1
În finalul experimentului am comparat rezultatul preșcolarilor în cele trei etape și
am constata o reală îmbunătățire a comportamentului socio-emoțional al copiilor.
Dacă la început de an școlar copii erau timizi, nu socializau (am avut și doi copii
care nu dorea să vină la grădiniță, dar care până la sfârșitul anului sau integrat în
colectiv și chiar erau activi la activitățile grupei), la sfârșit de experiment am
constat că toți copii au înregistrat rezultate deosebite.

Graficul privind progresul fiecărui preșcolar pe parcursul experimentului

30

25

20

15

10

0
.C . . . . . . . . . . . . . . . . . .C A .
.G .I.
D .M P .L .M V.A G.D R.V .F.E A.G D.G R.A I.P .G .P .N C.N G .C .F . .M
M .A .B . P .P A S. A D .D .R
C. D D
.V D E E. E.
A
. G
. I I. I. I. M M M
. P . T. T. U U V
.R

PUNCTAJ PRE-TEST PUNCTAJ ETAPA EXP. PUNCTAJ POST-TEST

Potrivit datelor obținute în urma experimentului, precum și după studierea literaturii
de specialitate pot afirma că ipoteza folosită a fost pe deplin justificată și că
utilizarea basmelor și poveștilor în activitățile de la grădiniță contribuie la:
-integrarea preșcolarului în cadrul colectivului;
-întreținerea și menținerea unei relații;
-creșterea încrederii în forțele proprii;
-recunoașterea și exprimarea emoțiilor(gestionarea emoțiilor);
-respectarea regulilor din cadrul grădiniței;
 CONCLUZII

În această lucrare mi-am propus să evidețiez rolul pozitiv al basmelor și poveștilor,

din viața preșcolarilor, din punct de vedere educativ asupra dezvoltării intelectuale și
sociale a preșcolarilor. La această vârstă preșcolari dobândesc cunoștințe, reguli de
convețuire, de socializare prin imitarea persoanelor din anturajul lor, prin jocuri
didactice dar și prin imitarea personajelordin basme.

Prezenta cercetare prezintă rolul grădiniței în formarea și dezvoltarea personalități

copilului în condiții dirijate, demonstrând efectele formative ale grădiniței. În cadrul
cercetării am confirmat valoarea instructiv-educativă a basmului asupra preșcolarului.
Basmul dezvoltă personalitatea copilului într-un mod complex: comportamental,
afectiv, intelectual, creativ. Basmele au o însemnătate educativă deosebită. Îi ajută pe
copii să înțeleagă complexitatea aspectelor vieți, ascultând basme micii auditori își
formează noțiuni de dreptate, adevăr, curaj, cinste, hărnicie și vor ajunge să deteste
minciuna, răutatea, lăcomia, trumfia, îngâmfarea. Datorită particularităților lor psiho-
intelectuale și afectiv-voliționle, preșcolarii se regăsesc în lumea basmelor, ei
asumându-și roluri ale eroilor și identificându-se moral cu eroi pozitivi.
Pentru ca tema prezentată să își atingă scopul recomand alcătuirea unui program de
activități flexibil axat pe nevoile colectivului de elevi. Pentru a atrage implicarea
preșcolarilor în desfășurarea acestor activități și pentru a atinge scopul propus, este
necesară planificarea și organizarea cu atenție a activităților.

Cadrul didactic are datoria de a antrena toți copii în procesul educativ și să corecteze
conduitele negative, dezvoltând acele trăsături de personalitate care sunt necesare
încadrări copilului într-un colectiv, societate.

Cadrul grădiniței dezvoltă preșcolarului trăsături de personalitate, îl învață să fie

sociabil, aici împreună cu ceilalți colegi colaborează și duc la îndeplinire sarcini. Pe
măsură ce experimentează copii învață să respecte reguli, să stabilească relații și să
se dezvolte social și emoțional. Prezenta lucrare oferă doar câteva sugesti de
activități, care pot fi îmbunătățite după creativitatea educatoarei și în funcție de
nevoile grupei și al fiecărui copil în parte.