Sunteți pe pagina 1din 29

RANULA ȘI

SURDITATEA LUI
BEETHOVEN Padina Maria
Grupa VIII, an IV
Cuprins:
◦ A. Ranula ◦ B. Surditatea lu Beethoven
◦ -definiție ◦ -despre
◦ -tipuri ◦ -începutul- tinitusul
◦ -cauze
◦ -descrierea simptomelor
◦ -dezvoltare
◦ -cum comunica?
◦ -simptome
◦ -cum compunea?
◦ -diagnostic pozitiv
◦ -știați că?
◦ -diagnostic diferențial
◦ -sfârșitul
◦ -complicații
◦ -tratament
◦ -excizia 2
Definiție:
◦ Este o tumoră chistică având sediul în planșeul
cavității bucale. Are două forme : sublinguală și
suprahioidiana.
◦ Ranula este o tumoră benignă care implică cel mai
adesea glanda salivară sublinguală. Aceasta este un
tip de mucocel găsit pe planșeul bucal, vizibil ca un
abces al țesutului conjuctiv cu conținut lichidian
colectat din glanda salivară afectată. În mod normal
saliva s-ar fi drenat din glanda salivară direct în
cavitatea bucală, dar dacă una din aceste glande este
blocată, saliva se va aduna în țesutul alăturat formând
un chist sau o bulă în apropierea glandei. Acest chist
se numește ranulă.
◦ Dacă ranula este situată în cavitatea bucală sub limbă
se numește simplu ranulă, dacă aceasta se dezvoltă la
nivel cervical se numește ranulă suprahioidiană.
3
Tipuri: Ranula cu componenta orala(a) si componenta cervicala (b)

Ranula pe planseul bucal

Ranula cu extensie in spatiul


parafaringian, situat adiacent fata de
muschiul pterigoidian medial

4
Cauze :
◦ Unele tipuri de ranule sunt prezente din naștere, dar cel
mai adesea rezultă în urma traumatismelor asociate cu
chirurgia orală. Glanda salivară sublinguală este cel mai
des afectată, însă pot fi afectate și alte glande salivare
sau chiar ductul submandibular.
◦ Atunci când glanda sau ductul se peforează, saliva se
acumulează în țesut și produce inflamație .

5
Dezvoltare:
◦ Ranula se dezvoltă sub mucoasa bucală, deasupra mus­chiului
milohioidian. În unele cazuri se prelungește în regiunea
submandibulară, trecând înapoia marginii posterioare a muschiului
milo­hioidian, sau străbătând chiar, prin disocierea fibrelor, acest muschi
(„ranula in bisac“).
◦ Membrana chistică este subțire, fragilă și aderă uneori la vase, nervul
lingual și canalul lui Warthon, care sunt împinse prin creșterea tumorii.
◦ Debutul este insidios și creșterea ranulei nu se însoțește de dureri și de
nici un alt simptom subiectiv. Numai când tumoarea a ajuns la o
oarecare dezvoltare, bolnavul sesizează existența ei, prin jena moderata
a mișcării limbii. Limba este ușor împinsă în sus și de partea opusă.

6
Simptome:

◦ De obicei sunt descoperite de către pacient. Ranulele au


un diametru de 5-7 cm, sunt o umflătură nedureroasă cu
conținut lichid și sunt foarte ușor de identificat.
◦ Ocazional această colecție de fluid poate durea puțin
sau își poate goli spontan conținutul în cavitatea bucală,
dar mai apoi în urmatoarele săptămani se va forma la
loc. În general își marește dimensiunea până când este
descoperită și tratată.

7
Diagnostic pozitiv
◦ Diagnosticul se bazează pe caracterele clinice și topografice ale tumorii și pe caracterul lichidului scos prin puncție.
◦ La examenul clinic, se găsesc simptomele caracteristice: când pacientul ridică limba, apare o formațiune proeminentă,
net delimitată, rotundă sau ovoidă, cu marele ax anteroposterior, într-una din parțile laterale sublinguale, de culoare
albăstruie, asemanatoare cu gușa de broască, de unde și denumirea (ranula, grenouilletta, broscuță).
◦ Uneori, tumoarea ajunge la linia mediană, foarte rar depășind-o către partea opusă. Suprafața este netedă, regulată.
Chistul este acoperit de mucoasa bucală normală, mobilă peste tumoare. Volumul ranulei poate atinge mărimea oului
de găină. Orificiul canalului Warthon este împins înăuntru, aspectul sau este normal și permeabil la explorare.
◦ Palparea bimanuală, niciodată dureroasă, arată o tumoare moale, depresibilă, fluctuentă.
◦ Dacă se face puncționarea ei se pune în evidență un lichid clar, filant ca albușul de ou. Cănd ranula apare in regiunea
submandibulară, suprahioidian, se constată o tumoare de dimensiuni variabile, totdeauna laterală și mai aproape de
marginea inferioară a mandibulei. Pielea acoperitoare are culoarea și mobilitatea normală. Consistența chistului este
moale, depresibilă.

8
Diagnostic diferențial:

◦ Diagnosticul diferențial se face cu:


◦ 1) chistul tractusului tireoglos, care este median, la baza
limbii, cu sediul mai profund și aderă la osul hioid;
◦ 2) chistul dermoid al planșeului bucal, cu o
simptomatologie deosebită;
◦ 3) chistul parazitar (hidatic)-este excepțional;
◦ 4) lipomul (este o tumoare moale, lobată, gălbuie, cu
contur neregulat)
◦ 5) abcesul

9
Complicații:

◦ Evoluția se complică foarte rar, cu:


◦ 1) ruptura spontană a chistului. Punga se reface
într-un timp foarte scurt prin refacerea lichidului;
◦ 2) infecția chistului, al carui lichid se transformă în
puroi, apărând semne de inflamație.

10
Tratament
Exista mai multe tipuri de tratament precum:
◦ -marsupializare
◦ -excizia glandei salivare sublinguale
◦ -excizia ranulei +/- excizia glandei salivare sublinguale
◦ -scleroterapia

◦ Excizia glandei salivare sublinguale este cheia minimizării reapariției.


◦ Un mod simplu de a stabili diagnosticul este de a examina lichidul aspirat cu
ajutorul seringii ( de obicei se prezintă ca fiind salivă densă, vâscoasă de culoare
gălbuie)

11
TRATAMENT:
Tratamentul cel mai corect pentru evitarea
recidivelor este extirparea completă a tumorii. O
extirpare completă se poate realiza numai la
formațiuni mici.
Grosimea mica și fragilitatea membranei
chistice, ade­rențele acesteia la organele din
vecinătate, lipsa unui plan de clivaj, precum și
prelungirile tumorii, fac ca aceasta să se extirpe
foarte greu.
În cazul în care nu se poate face extirpare
completă, se reco­mandă marsupializarea pungii
chistice în cavitatea bucală și distrugerea
epiteliului chistic prin electrocoagulare.

12
TRATAMENT

13
Excizia :

Nervul lingual și ductul submandibular

Glanda salivară sublinguală dreapta

Ductul submandibular suturat de mucoasă


14
EXCIZIA RANULEI CERVICALE:
15
SURDITATEA
LUI
BEETHOVEN

16
Despre surditatea lui
Ludwig van Beethoven
◦ Ludwig van Beethoven, unul dintre cei mai
faimoși și influenți compozitori pe care
lumea i-a avut, s-a născut într-o familie cu
preocupări muzicale, în anul 1770, în Bonn.
Datorită tatălui său care era profesor de
vioară și pian, el a făcut cunoștință cu
muzica la o vârstă fragedă. Tânărul
Beethoven, care a fost considerat un ,,copil-
minune”, a dat primul concert în public pe
când avea doar 7 ani și și-a finalizat prima
sa compoziţie la vârsta de 12 ani. Cu toate
acestea, geniului nu îi va fi asigurat un drum
lin…

Portret al lui Beethoven la 13 ani, realizat de


pictor necunoscut din Bonn (circa 1783). 17
Începutul- tinitusul și hipoacuzia
◦ Ludwig Van Beethoven s-a luptat cu pierderea auzului cauzată cel mai probabil
de otrăvire cu plumb, care s-a declanșat ca un caz de tinitus. În timp, starea lui
s-a agravat și ajunsese să nu poată purta o conversație, fiind forțat să comunice
folosind caiete de conversatie. Din însemnările personale reiese că Beethoven
suferea profund din cauza surdității sale. Cu toate acestea, adânca pătrundere
teoretică a muzicii l-a ajutat să își continue opera, deși muzica lui se observă că
a căpătat un ton mai întunecat odată ce înainta în vârstă și îmbătrânea.
◦ Tinitus i-a creat multe probleme, printre care și de comunicare. Spunea că
„aude, dar nu înțelege”. Nu auzea sunetele înalte, iar strigătele erau intolerabile.
◦ Un diagnostic pus astăzi ar suna probabil astfel: otoscleroză, degenerarea
nervului auditiv, pierdere de auz pe frecvențe înalte, plus tinitus

18
Primele probleme de auz au survenit în anul 1798, pe când Beethoven avea 27 de ani. Aproape în mod miraculos, în ciuda
faptului că surzenia progresa rapid, Beethoven a continuat să compună într-un ritm furibund.
În perioadă 1803-1812, cunoscuta sub numele de ,,perioada eroica””, el a compus o operă, șase simfonii, patru concerte solo,
cinci cvartete pentru coarde, șase sonate, Overtures și 72 de melodii.

Cele mai faimoase dintre acestea au fost simfoniile nr. 3-8, ,,Sonata lunii”, sonata ,,Kreutzer” și ,,Fidelio”, singura lui operă.
Din punctul de vedere al producției uluitoare a muzicii complexe, originale și frumoase, această perioadă din viața lui
Beethoven este de neegalat de oricare alt compozitor din istorie.

Chiar dacă surditatea l-a condamnat la izolare socială, nu i-a afectat cariera artistică. El și-a găsit refugiul în creație… E
paradoxal faptul că operele compuse dupa ce a ramas fara auz s-au bucurat de cea mai mare apreciere. Operele sale de
maturitate și-au extras succesul din solul trăirilor unui om surd. Printre acestea am putea aminti de bine-cunoscuta simfonie a
IX- a – ,,Oda bucuriei”, compoziția pentru pian ,,Fur Elise”, Simofinia a V-a, concertul Imperial, pentru pian și orchestră și
multe alte opere de neegalat.

E trist că mai mult de 10 ani, cât a fost complet surd, Beethoven nu și-a putut asculta propria creație. Însă de ea aveau să se
bucure generațiile viitoare – o muzică cu valoare de testament care venea de la îngeri prin talentul său uimitor și spiritul său
măreț.

19
Cum iși descria compozitorul simptomele:
Într-o scrisoare adresată prietenului său apropiat, medicul Franz Gerhard
Wegeler, compozitorul își descrie astfel simptomele:
„… în ultimii trei ani auzul meu a devenit din ce în ce mai slab… urechile îmi
zumzăie și bâzâie zi și noapte… De aproape doi ani am încetat să mai
particip la reuniuni sociale, doar pentru că mi se pare imposibil să le spun
oamenilor: Sunt surd.”
„În oricare altă profesie, ar putea fi mai tolerabil, dar la mine o astfel de stare
este cu adevărat înfricoșătoare… Când mă depărtez puțin, nu mai aud
niciuna dintre notele înalte ale instrumentelor sau ale vocaliștilor. De multe
ori abia aud dacă o persoană vorbește încet; pot distinge tonurile, dar nu și
cuvintele și totuși găsesc intolerabil dacă strigă cineva la mine. [hiperacuzie,
n.tr.].“

(Gutenberg E-book of Beethoven’s Letters 1790-1826; Grace Wallace)

20
Cum comunica?
◦ Dacă primele semne ale teribilei afectiuni i-au apărut lui Beethoven în
1798, în tinereţe, în plin elan creator, două decenii mai târziu, în 1818,
când avea 48 de ani, Ludwig van Beethoven era complet surd,
înţelegându-se cu interlocutorii săi prin citirea cuvintelor de pe buze,
folosirea cornetului acustic şi a caietelor de conversaţie în care replicile
rostite erau apoi notate.
◦ Deşi pierderea auzului a fost o lovitură grea pentru acesta, ea a constituit
de fapt un cadou pentru istorie. Pe măsură ce auzul i-a slăbit, el a
început să scrie pentru a comunica, ceea ce a dus la multe scrisori şi
„cărţi de conversaţie”, dintre care multe au supravieţuit şi au oferit o
incredibilă înţelegere asupra vieţii şi muzicii lui Beethoven. De
exemplu, într-o scrisoare către un prieten, el a dat glas eforturilor depuse
în societate şi grijilor sale cu privire la viitor, din cauza pierderii auzului:
„De doi ani evit aproape toate adunările sociale, deoarece îmi este
imposibil să le spun oamenilor că sunt surd. Dacă aveam orice altă
profesie, îmi era mai uşor, dar, în cazul meu, e o stare îngrozitoare...”. A
continuat spunând : „Desigur că sunt hotărât să depăşesc fiecare
obstacol, dar cum o să fie asta posibil?”.
21
Cum compunea?
◦ Folosea o baghetă pe care o ținea între dinți și o sprijinea pe cutia de rezonanță
a pianului, un fel de pâlnie introdusă în urechea cea mai apropiată de muzicienii
pe care îi dirija, sau unul din cele patru aparate auditive create special pentru el
de J. N. Maelzel, descoperitorul metronomului. Neputând identifica sursa
surdității și negăsind tratament, a solicitat, prin testament, să i se facă o
autopsie pentru a veni în sprijinul generațiilor viitoare.

22
Știați că?
◦ 1.Beethoven a fost nevoit să abandoneze școala la 11 ani pentru a ajuta la întreținerea familiei sale. Astfel, compozitorul nu a
învățat niciodată operații matematice precum înmulțirea sau împărțirea.
◦ 2. Beethoven a avut alți șase frați, însă patru dintre ei au murit în timpul vieții compozitorului.
◦ 3. Tatăl lui i-a spus că s-a născut în 1772, nu în 1770. A făcut asta pentru a întreține iluzia că era mai tânăr decât era în realitate și
pentru a face ca talentele lui să pară și mai remarcabile. Beethoven a aflat adevărul după cinci ani.
◦ 4. Impresionant este faptul că Beethoven și-a publicat prima compoziție la varsta de 12 ani. Pe deasupra, opera era compusă în
Do minor, o alegere ciudată la acea vreme și destul de dificil de interpretat.
◦ 5. Când Beethoven a început să compună, clavecinul era instrumentul dominant. Însă Beethoven a compus pentru pian,
instrument pentru care nimeni nu scrisese încă compoziții elaborate.
◦ 6. Când Ludwig van Beethoven se afla pe patul de moarte, un prieten i-a adus în dar câteva sticle de vin. Beethoven i-a spus:
„Păcat, păcat, prea târziu.” Acestea au fost ultimele sale cuvinte.
◦ 7. Ultima operă terminată de Beethoven a fost „Cvartetul de coarde numărul 13”, în 1825.

23
Sfârșitul
◦ Beethoven se va stinge din viaţă la 26 martie 1827, în urma unei boli de ficat care îl ţintuise la pat din decembrie 1826. Spre
deosebire de Mozart, petrecut pe ultimul drum doar de câinele lui, Ludwig van Beethoven va avea „consolarea“ de a fi însoţit, în
ultima zi a vieţii sale pe pământ, de mii de vienezi, poetul Franz Grillparzer rostind cu acest prilej un vibrant cuvânt de adio.
◦ În timpul autopsiei, s-a descoperit că nervii săi auditivi se atrofiaseră, iar trompa lui Eustachio se îngustase. Asta cu siguranţă
explică de ce era surd, dar nu şi ce îi cauzase surzenia. Beethoven însuşi dădea adesea vina pe probleme gastrointestinale sau pe
tifos.
◦ La 49 de ani după moartea sa, în 1876, Sir John Paget a descris boala Paget, afecțiunea care a cauzat, cel mai probabil,
surditatea compozitorului. Debutează mai rar la tineri, e mai frecventă la bărbați, se asociază cu îngroșări și vascularizație
anormală la nivelul oaselor, creșterea diametrelor cutiei craniene, frunte și bărbie proeminentă, tinitus, surditate prin compresia
nervului acustic și otoscleroză, cefalee. Ludwig van Beethoven avea toate aceste semne și simptome.
◦ Din studii medicale ulterioare s-a concluzionat că muzicianul a suferit de depresie și anxietate, probabil reactive la surditate,
izolându-se și consumând cantități mari de vin și punch, ceea ce ar fi condus la o intoxicație cu plumb (oxidul de plumb fiind
folosit pentru a îndulci și a împrospăta vinul ieftin acrit). Tinitusul și colicile abdominale l-au condus uneori la idei suicidare, dar
arta l-a salvat, iar el și-a transpus suferința în muzică.
◦ A dezvoltat ciroză, probabil etanolică, complicată cu ascită, evacuată prin patru paracenteze și apoi suprainfectată, soldată cu
peritonită bacteriană și insuficiență multiplă de organe, ceea ce i-a cauzat decesul. Examinarea necroptică a mai identificat
pancreatită cronică, litiază renală și biliară, nervii acustico-vestibulari foarte atrofiați, arterele acustice dilatate, trompa lui
Eustachio foarte îngroșată și îngustată în porțiunea dinspre os. Cicatricile faciale au fost produse de varicelă.
24
◦ Lecția pe care ne-o transmite el este aceea că
indiferent de problemele prin care trecem nu trebuie
să renunțăm la pasiunile noastre, ci trebuie să le
urmăm până dincolo de stele. Există oameni care au
demonstrat că și-au depășit problemelor de sănătate,
arătând că pot continua și prin ploaie pentru a țese
curcubeul – realizarea lucrurilor mărețe.

25
8 PERSONALITĂȚI ISTORICE CU HIPOACUZIE:

26
27
Vă mulțumesc!

28
Bibliografie: ◦ Surditatea lui Beethoven:
◦ https://darulsunetului.ro/2020/04/10/despre-surditatea-
◦ Ranula: lui-beethoven-si-a-altor-oameni-celebri/

◦ https://www.medscape.com/answers/1076717-101 ◦ https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/beetho
880/what-causes-ranulas ven-in-pragul-surzeniei

◦ https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC45 ◦ https://www.viata-medicala.ro/cultura/ludwig-van-bee
43167/ thoven-liniste-si-neliniste-15845

◦ https://www.nationwidechildrens.org/conditions/ra ◦ https://jurnal-social.ro/ludwig-van-beethoven-geniul-c
nula are-si-invins-dizabilitatea-devenind-unul-dintre-cei-m
ai-influenti-compozitori-ai-tuturor-timpurilor/
◦ https://openbooks.uct.ac.za/uct/catalog/view/ENTa
◦ https://www.audiolux.ro/blog/view/8-personalitati-isto
tlas/2/70-3
rice-cu-hipoacuzie
◦ https://www.scientia.ro/stiinta-la-minut/cultura-econo
◦ Traducere: Padina Maria mie/6302-beethoven-chiar-era-surd-atunci-cand-si-a-c
ompus-muzica.html
◦ https://incredibilia.ro/30-curiozitati-despre-ludwig-van
-beethoven/ 29

S-ar putea să vă placă și