REGIUNILE

TOPOGRAFICE
ALE MEMBRULUI SUPERIOR
Regiuni topografice membru superior
REGIUNE AXILARĂ
Jonctiunea bratului  torace, artic.
scapulohumerală, scapulă
 piramida patrulatera
LIMITE

Limitele superficiale
 Sup. – linia trasată prin marginea anterioară a claviculei, articulaţia
 acromioclaviculară şi marginea superioară a scapulei,
 Lat. – linia care urmăreşte marginea anterioară a muşchiului deltoid,
 Med. – linia medioclaviculară,
 Inf. – linia care urmăreşte marginea inferioară a muşchiului pectoral
mare.
 Limitele profunde se confundă cu pereţii axilei
 Lat.— articulaţia scapulohumerală,
 Med.— peretele toracic între coastele I – IV,
 Ant. — muşchii pectorali şi fasciile lor,
 Post. — muşchiul subscapular şi faţa anterioară a scapulei.
1. PERETE ANTERIOR
2. PERETE POSTERIOR
3. PERETE MEDIAL
4. PERETE LATERAL
5. PERETE INFERIOR (BAZA)
6. VÂRFUL
7. CONȚINUTUL
1. PERETE ANTERIOR (PECTORAL)
Limite:
◦ S : ½ lat. a marg. ant a claviculei,
◦ I : marg. inf. a m. mare pectoral,
◦ L : marg. ant a m. deltoid,
◦ M : verticala  ½ claviculei până la marg.
inf. a m. mare pectoral.
Stratigrafie:
 Planul superficial- tegument, t. adipos

subcutanat, fascia superf.

 Planul musculofascial-

◦ stratul musculofascial superficial: m.

mare pectoral cu fascia sa (fascia
pectorală),
◦ spaţiul interpectoral,
◦ stratul musculofascial profund: m.
subclavicular şi pectoral mic cu
fascia lor de înveliş (fascia
clavipectorală), sub care se
găseşte groapa axilară
(conţinutul
neurovasculolimfatic)
2. PERETE POSTERIOR
 Fascia și m. subscapular,
 M. rotund mic,
 Capătul lung al m. triceps brahial
 M. Rotund mare, latissimus dorsi,
 Fața ant. a scapulei,

Spațiile peretelui axilar posterior

-Hiatusul axilar lat. (spaţiul patrulater, birondohumerotricipital) - vasele circumflexe
humerale post, n. axilar,
-Hiatusul axilar medial (spaţiul triunghiular, birondotricipital)- a. subscapulară- se
împarte în ramura circumflexă scapulară şi ramura descendentă care coboară spre
unghiul inferior al scapulei.
3. PERETELE MEDIAL
Straturi
 fascia toracică,

 stratul muscular- m. dinţat (serratus) anterior,

 stratul osteomuscular- coaste 1-4, spaţii intercostale 1-3+m.

 Fascia endotoracică, pleura parietală.

Profund: vase toracice lat. , n. Toracic lung(Charles Bell), 1-3 neurovascular intercostal, n.
Intercostobrahial.
4. PERETELE LATERAL
Straturi
 Prelungirea axilară a fasciei brahiale,

 Originea comună a m. coracobrahial şi capătului scurt al bicepsului brahial,

 Tendonul capătului lung al m. Biceps brahial, bursa sa seroasă,

 Faţa inferomedială a articulaţiei scapulohumerale.

5.PERETELE INFERIOR( BAZA AXILEI)
 Limite

◦ A: mg.inf.m.pectoral mare,
◦ P : mg.inf. a m.latissim (marele
dorsal),
◦ M : linie marg. inf a m. Mare pectoral
> cu marg. Inf. A m.latissimus dorsi,
◦ L : linie transversală tangențială pe
faţa med.a braţului care unește
acești mușchi.
 Stratigrafie :

◦ Pl. Superf.  teg. , str. adipos

subcut., fascia superficială,
◦ Pl. fascial  fasc.axilară- 2 feţe:
ƒprofundă pe care se inseră fascia
clavipectorală,
- superficială- unită la dermul pielii
de fibrele ligamentului suspensor al
axilei.
◦ Conținutul axilei.
6.VÂRFUL AXILEI ( Canalul cervico-
axilar sau pasajul cervicobrahial)
 Comunică cu loja supraclviculară

◦ A:clavicula, m. subclavicular,
◦ M: coasta I, m. dințat ant. ,
◦ L: procesul coracoid, lig.
coracoclavicular,
◦ P: marg. sup. Ale m. subscapular
și scapulei
Inserţia m.scalen ant. pe coasta I
subdivide vârful axilei în 2 lacune:
-neuro-arterială, posterolat. - trec
cordoanele plexului brahial şi a.
subclaviculară( devine a. axilară),
-limfovenoasă, anteromedială-trec
vena subclaviculară şi vase
limfatice.
7. CONȚINUTUL AXILEI
1. Corpul adipos axilar,
2. Mănunchiurile neurovasculare-
- principale: a. axilară, ram. term.
plex brahial, v. axilară şi limfonodulii centrali,
-secundare: ramurile colaterale ale
mănunchiului principal, limfonodulii sateliţi.
 ARTERA AXILARĂ

 Suprapectorală- marg. Lat a coastei

1-marg. sup. a m. pectoral mic,
 Retropectorală- înapoia m. pectoral

mic( între cele 2 răd. ale n. median),

 Infrapectorală- marg. inf a m.

pectoral mic la marg. inf a arcului

axilar ( între cele 2 ramurile
terminale a plexului brahial).
COLATERALE- proximo- distal:
-a. toracică sup. , a. toraco- acromială,
a. toracică laterală, a. subscapulară, a.
toracodorsală, a. circumflexă
scapulară,

• Anastomozele  refacerea circulaţiei în obstruări,

LIMFATICELE AXILEI
1. gr. ant/ pectoral - marg. inf. a m. pectoral
mic, în jurul v. toracice lat.
- Limfă de la p. toracic ant-lat, partea sup. a
p. abd. anterolat.
2. gr. lateral/ brahial- p.lat al axilei,
- Limfă mb.superior
3. gr. post /subscapular – pe p. post axilei
- Limfă de la p. toracic post, reg. scapulară,
ceafă, umăr
4. gr. central (centrul axilei) – aferenţe 1,2,3;
eferenţe 5.
5. gr. apical (vârful axilei) - aferenţe- 4;
eferenţe- tr.subclavicular
CLINIC
 Metastazele canceroase la nivelul

nodurilor limfatice  prognostic

nefavorabil
 Procese inflamatorii (limfadenite,

hidrosadenite)
Comunicările cavității axilare:

• prin vîrful axilei – cu trigonul omoclavicular și spațiul interscalen.

Pe aici trec artera și vena axilare, ramuri ale plexului brahial.
• prin patrulaterul Velpeau (humero-birondo-tricipital) – cu regiunea
deltoidiană. Conține a. circumflexa humeri posterior și n. axilar
• prin orificiul trilater (trigonul birondo-tricipital)– cu regiunea
scapulară. Conține a circumflexa scapulae.
• prin trigonul humero-rondo-tricipital – cu regiunea posterioară a
brațului. Pe aici trec n.radial și a. brahială profundă.
• pe traiectul arterei brahiale - cu spațiile profunde din regiunea
anterioară a brațului.
Toate aceste comunicări pot servi drept traiecte de răspîndire a
Infecției și hematoamelor.
 REGIUNEA SCAPULARĂ

Limite:
◦ Sup.  marg. sup a scapulei,
◦ Med.  marg. Med. a scapulei
◦ Lat.  marg. lat. a scauplei.
Stratigrafie:
1. Planul superf. – tegument, ț.
Subcutanat adipos, fascia superficială,
vase și nervi superficiali
2. Planul intermediar – fosa
supraspinoasă și infraspinoasă,
3. Planul profund, osos- fața post. a
scapulei, spina scapulei, fosele supra
și infraspinoasa
Cele 2 loje supra si
infraspinoaseâă sunt despul de
bine inchise , totusi se realizeaza
comunicarea cu regiunea
invecinata: →din fosa
infraspinoasa o colectie poate fuza
in loja supraclaviculara de-a lungul
pachetului vasculo-nervos
suprascapular sau poate fuza in
regiunea infraspinoasa de-a lungul
fasciilor musculare.
→loja infraspinoasa comunica cu
regiunea axilara prin spatiul
humerotricipital sau poate
comunica cu spatial subdeltoidian .
Reţeaua arterială a scapulei = suprascapulară,
a.transversă a gâtului (cervicală transversă );
Arterele scapulară posterioară, suprascapulară,
subscapulară se anastomozează= rețeaua arterială
periscapulară.
Vaselor limfatice din regiunea scapulară
drenează spre nodulii limfatici axilari
subscapulari şi supraclaviculari.
Importanţă regiunii :
- traumatisme;
- luxaţii scapulo-humerale;
- fracturi de col chir. hum.;
paralizie de nerv axilar (leziuni in fracturi)
humerale).
Comunicări: cu
 fosa supraclaviculară

Man. Vasc. Nervos

suprascapular,
 axila  ▲ omotricipital

şi ▄ humerotricipital
 sp.subdeltoidian 

tend. m. infraspinos şi
rotundul mic.
 REGIUNEA DELTOIDIANĂ

Regiune deltoidiană
Corespunde muschiului deltoidian cu
forma triunghiulara cu baza in sus si
varful in jos, se prezinta de
obicei ca o proeminenta rotunjita ,
avand urmatoarele
Limite superficiale:
• superior –linia care urmăreşte inserţia
muşchiului deltoid pe conturul scapulo-
acromioclavicular,
• antero- inf. – marginea anterioară a
mușchiului deltoid,
• postero- inf. – marginea posterioară a
m. Deltoid.

Limite Profunde- articulaţiile

acromioclaviculară şi scapulohumerală
Stratigrafia

1. Pielea- groasă,
2. Stratul celulo-adipos subcutanat- poate exista bursa seroasă supraacromială,
3. Fascia superficială - fixată superior de claviculă și acromion,
4. Compartimentul musculofascial deltoid- lama superficială a fasciei deltoidiane,
muşchiul deltoid, lama profundă a fasciei deltoidiene.
5. Stratul neurovasculoconjunctiv subdeltoidian
- lamă superficială (portnerv și portvas) – vasele circumflexe, artera circumflexă
humerală anterioară și nervul axilar,
- lamă profundă (periarticulară)- burse seroas- subdeltoidiană, subacromială,
supratendinoasă a m. subscapular, burse seroase minime.
6. Planul profund, osteo-articular
- feţele laterale ale diafizei (porţ.proximală) şi gâtului chirurgical ale humerusului,
elementele conjunctive ale articulaţiei subacromioclaviculare;
 BRAŢUL
 pl frontal → epicondilii
humerali şi mg. med., lat. a
humerusului 
◦ Reg.brahială anterioară,
◦ Reg.brahială posterioară.
Limite superficiale:
- superior — planul oblic inferolateral
care urmăreşte, succesiv, marginile:
inferioară a muşchiului pectoral mare,
anteroinferioară a muşchiului deltoid,
posteroinferioară a muşchiului deltoid,
inferioare ale muşchilor latissimus
dorsi şi rotund mare,
- inferior — planul transversal care
trece la două laturi de deget deasupra
epicondililor humerali.
REGIUNEA BRAHIALĂ ANTERIOARĂ

Limite:
Limite superficiale
 Sup. — linia care urmăreşte marginile:

inf. a m. pectoral mare, anteroinf. a m.

deltoid,
 Inf— linia circulară care trece la două

laturi de deget deasupra epicondililor

humerali,
 Lat. — 2 linii verticale trasate prin

epicondilii humerali.
Limitele profunde- feţelor anterioare ale
humerusului şi septurilor intermusculare
brahiale, medial şi lateral.
Stratigrafie

1. Pielea: subţire şi mobilă.

2. Stratul celulo-adipos subcutanat: tesutul
subcutanat care contine tesut adipos si:
- vena cefalica situata in santul bicipital
lateral ce urca spre santul delto pectoral;
- vena bazilica situata in santul bicipital
medial;
- vasele limfatice superficiale
- nevul cutanat medial al bratului,
- nervul cutanat medial al antebratului;
Fascia superficială: aderă lax la fascia proprie.
3. Fascia brahială: formează 2 loje fasciale:
anterioară și posterioară. De la fața internă
a fasciei iau naștere 2 septuri
intermusculare(medial și lateral), ele se
adîncesc și despart grupa de mușchi în
anteriori și posteriori.
4. Compartimentul musculofacial
superficial: biceps brahial, deltoid.
5. Septul brahial transvers.
6. Compartimentul musculofascial profund:
m. brahial, porţiunea terminală a muşchiului
coracobrahial, porţiunile iniţiale ale m.
brahioradial şi extensor radial lung al
carpului,
7. Elementele neurovasculare profunde: a.
brahială, 2 vene brahiale şi n. median-
învelite în teaca vasculară a braţului.
8. Planul profund, osteofascial osul humerus
şi de septurile intermusculare brahiale,
medial şi lateral.
 Importanţa regiunii  tensiunea arterială
 cateterism retrograd-arteriografie
coronariana
REGIUNEA BRAHIALĂ POSTERIOARĂ

LIMITE
Limite superficiale
- superior - linia care urmăreşte, succesiv,
marginile:
- posteroinferioară a m. deltoid,
- inf. ale m. latissimus dorsi şi
rotund mare,
- inferior — linia circulară deasupra
epicondililor humerali,
- lateral — două linii verticale trasate prin
epicondilii humerali.

Limitele profunde - feţelor posterioare ale

humerusului şi septurilor
intermusculare brahiale, medial şi lateral.
 Stratigrafie:
1. Pielea: țesutul subcutanat adipos și fascia
superficială: artere superficiale, reţeaua venoasă
superficială (anastomozele dintre venele cefalică şi
bazilică) , limfaticele superficiale , nervi superficiali:
cutanat lateral superior, inferior și posterior al
braţului, cutanat medial al braţului.
2. Fascia brahială posterioară,
3. Stratul muscular-m. triceps brahial,
4. Stratul neurovascular submuscular
- mănunchiul neurovascular brahial posterior: a.

brahială profundă, 2 vene comitante, n. radial.

- mănunchiul neurovascular brahial profund
5. Planul osteofibros- humerus şi cele două septuri
intermusculare: - septul intermuscular lat. perforat
de n. radial şi a. brahială profundă,
- septul intermuscular medial- perforat de nervul
ulnar, a. colaterală ulnară sup. şi artera colaterală
ulnară inf.
 COTUL
- regiunea cubitală anterioară (ventrală)
- regiunea cubitală posterioară
(dorsală).
Limite:
Limite superficiale:
- superior - deasupra epicondililor
humerali,
- inferior - trece sub epicondilii humerali,
- lateral şi medial — 2 linii verticale
trasate prin epicondilii humerali
corespunzători, care marchează
marginile braţului şi antebraţului. Planul
frontal care uneşte aceste linii separă
regiunile: - cubitală anterioară, ventrală
a cotului sau regiunea plicii cotului
 - cubitală posterioară sau
 dorsală a cotului.
REGIUNEA CUBITALĂ ANTERIOARĂ
– PLICA COTULUI-
LIMITE
Limite superficiale:
 Sup. — linia- deasupra
epicondililor humerali,
 Inf. — linia - sub epicondilii
humerali
 Lateral şi Medial - 2 linii
verticale trasate prin epicondilii
humerali corespunzători.

Limitele profunde: feţele

anterioare ale articulaţiei cotului şi
planului frontal care uneşte liniile
verticale medială şi laterală.
STRATIGRAFIE
1. Pielea,
2. Stratul adipos subcutanat,
3. Fascia superficială –
- artere superf.
- vene superf.- vena cefalică, bazilică,
mediană
- vase limfatice superf. – nodulul
limfatic cubital- de la părțile mediale
ale antebraț, mână și degete- grupul
axilar lat.
- nervii superf.- cutanat medial, lateral
al antebrațului, cutanat medial braț
4. Fascia anterioară a cotului,
5. Stratul musculoneurovascular.
Grupul muscular medial
- Superf. - pronator rotund, flexor radial al
carpului, palmar lung, flexor ulnar al carpului,
- Intermediar - flexor superficial al
degetelor,
- Profund - flexor profund al degetelor,
Șanţul bicipito-ulnar - vasele brahiale şi
anastomoza a. recurentă ulnară anterioară cu
ramura ant. a a. colaterală ulnară inf., n.
median.
Grupul musculotendinos axial - tendoanele
muşchilor biceps brahial şi brahial, separaţi
prin bursa seroară bicipitoradială sau
subbicipitală, iar lateral de tendonul
muşchiului biceps brahial –n. musculocutanat,
Șanţul bicipitoradial- n. radial şi anastomoza
dintre a. recurentă radială şi colaterală radială,
Grupul muscular lateral: m. brahioradial, m.
extensor radial lung al carpului, m. extensor
radial scurt al carpului.
6. Planul profund, osteo-articular e
articulația humeroradio-ulnar şi porţiunile
adiacente ale extremităţilor osoase.
 REG.CUBITALĂ POSTERIOARĂ
- OLECRANIANĂ-
LIMITE
Limite superficiale:
- sup. — linie deasupra epicondililor
humerali,
- inf. — linia sub epicondilii humerali,
- lateral şi medial — două linii verticale prin
epicondilii humerali corespunzători.
Limitele profunde :de feţele posterioare ale
articulaţiilor cotului şi planului frontal care uneşte
liniile verticale medială şi laterală.

Stratigrafie:
1. Pielea,
2. Stratul adipos subcutanat – bursa subcutanată
olecranian,
3. Fascia superficială:
-nervii superficiali- din nervii cutanaţi posteriori ai braţului şi antebraţului din
radial,
- nervul cutanat medial al braţului,
- nervul cutanat lateral al antebraţului,
- arterele superficiale ,
- venele superficiale,
- limfaticele superficiale.
4. Fascia cubitală posterioară- la zona de trecere dintre fascia
brahială şi cea antebrahială, este aderentă la:
- cele trei proieminenţe osoase descrise mai sus,
- tendonul muşchiului triceps brahial şi septurile intermusc. brahiale med.şi lat. ,
- faţa superficială a muşchiului anconeu.
5. Stratul muscular - 3 trei grupe:
- Gr. Medial: m. flexor ulnar al carpului,
- Gr. Mijlociu: tendonul m. triceps brahial,
- Gr. Lateral: m. epicondilieni laterali(anconeu, extensor ulnar al carpului,
extensor al degetului, mic şi extensor al degetelor, supinator)
• Tunelul ulnar spaţiul prin care n. ulnar trece din regiunea
posterioară a în regiunea anterioară a antebraţului.
• Tunelul radial: spaţiul prin care ramura profundă a n.
radial trece din şanţul bicipitoradial în regiunea posterioară a antebraţului.
6. Elementele neurovasculare profunde
- şanţul paraolecranian medial- n. ulnar ,
- sub m. triceps- anastomoza transversală supraolecraniană,
- înapoia epicondilului lat. – n. M. anconeu şi anastomoza dintre a. colaterală
mijlocie şi a recurentă interosoasă.
Arterele
- inelul arterial epicondilian lateral-a. Brahială prof, a. Interosoasă post, a.
radială
- inelul arterial epicondilian medial – colateralele ulnare din a. Brahială, a.
ulnară
7. Planul profund, osteo-articular -faţa posterioară a complexului
articular humeroradio-ulnar şi porţiunile adiacente ale extremităţilor osoase
Reţeaua arterială a cotului-
subcutanat:

 Artera brahială :
◦ A.colat.ulnară sup.,
◦ A.colat. ulnară inf.
◦ A.brahială profundă :
 a.colaterală radială
 a.colaterală medie

 Artera ulnară :
◦ A.recurentă ulnară.

 Artera radială :
◦ A.recurentă radială,
◦ A.interosoasă recurentă.

Importanţa practică –
traumatisme,luxaţii articulare,
fracturi, leziunea n. ulnar
Leziunea de ulnar
◦ anestezie în teritoriul
cutanat

◦ compromise mişcările de
flexie şi adducţie a mâinii

◦ atrofia eminenței hipotenare

◦ Imposibilitatea executarii
adducţiei policelui şi flexia
IV,V
◦ „grifă ulnară” a mâinii-
extensia primei falange şi
flexia celorlalte două.

◦ atrofierea m.interosoși și
lombricali 3-4 adâncirea
spațiilor intermetacarpiene
dorsale” semnul grill-ului”
ANTEBRAȚUL
Limite :
 S -linia 2cm inf.condilii humerali,

 I : linia 2cm deasupra vf. Procesului 

stiloid ulnar

Regiunile antebrahiale ventrală şi

dorsală sunt separate la suprafaţă prin 2
linii care unesc epicondilii humerali cu
procesele stiloide ale radiusului şi
respectiv ulnei, iar în profunzime, de
planul osteofibros al antebraţului.
 REGIUNEA ANTEBRAHIALĂ ANTERIOARĂ
Limite

e trece superior prin ce

Superficiale:

Superior- linie trans. la 2 cm inf. de linia

ri
interepicondiliană sau plica cotului,
Inferior- linie orizontală- trece sup.de capul
ulnei
Medial- linie vert. - unește epicondilul
humeral medial cu procesul stiloid al ulnei,
Lateral- linie vert. – unește epicondilul
humeral lateral cu procesul stiloid al

adiusului i ulnei, fiind

radiusului,

Profunde- fața ant. a planului osteofascial

antebrațului.

erosoasă antebrahială,
Stratigrafie
1. Pielea este suplă şi mobilă.
2. Stratul adipos subcutanat are grosime variabilă.
3. Fascia superficială- bine reprezentată.
Elementele neurovasculare superficiale :
Venele superficiale- 3 vene superficiale majore:
- vena mediană- pe mijlocul feţei anterioare a antebraţului,
- vena bazilică- medial+ ramura ant. a n.cutanat medial al antebraţului,
- vena cefalică- lateral+ramura terminală anterioară a nervului musculocutanat .
Ramura cutanată palmară a nervului median- axial, devine
superficială la 10 cm deasupra retinaculului flexorilor.
4. Fascia antebrahială anterioară - septuri intermusculare care completează tecile
muşchilor, lame portvas
- ventrală este întărită de:sup. – aponevroza bicipitală, inf.– fibre arciforme, laterale şi
mediale( din retinaculului flexorilor).

5. Stratul musculofascial superficial :

Muşchii superficiali, în sens lateromedial, sunt:
- brahioradial,
- pronator rotund,
- flexorul radial al carpului,
- palmar lung,
- flexorul ulnar al carpului.
Mănunchiul neurovascular radial:ramura terminală ant. a n. radial, a. radială cu
venele comitante şi limfatice.

6. Stratul musculofascial intermediar : m. flexor

superficial al degetelor cu teaca sa fascială şi mănunchiul neurovascular median.
Mănunchiul neurovascular median: n. median şi vasele sale.
Artera n. median-din artera interosoasă anterioară.
Venele comitante - tributare v. ulnare.
7. Stratul musculofascial profund:
-Țesut conjunctiv organizat cu valoare septală,
- Muşchii flexor lung al policelui şi flexor profund al degetelor,
- Mănunchiul neurovascular ulnar.
Ţesutul conjunctiv organizat - formă patrulateră:
- faţa ventrală- raport cu m. flexor superficial al degetelor,
- faţa dorsală- la formarea tecilor m. flexor lung al policelui şi
flexor profund al degetelor,
- marginea superioară se inseră pe rădăcina laterală a
tuberozităţii bicipitale şi faţa inferioară a procesului coronoid,
sub m. brahial,
- marginea inferioară, se continuă cu ţesutul conjunctiv
subseros al tecii sinoviale ulnare,
- marginea laterală se inseră pe marginea anterioară a
radiusului,
- marginea medială se inseră pe marginea anterioară a ulnei.
Mănunchiul neurovascular ulnar : a. ulnară, venele comitante şi
n. ulnar.
8. Planul profund, musculo-osteofibros: inserţia radială a
m. supinator, m. pronator pătrat, ulna, membrana
interosoasă,radius şi mănunchiul neurovascular interosos
anterior.
Mănunchiul neurovascular interosos
anterior:
- nervul interosos anterior
- artera interosoasă anterioară,
- venele comitante,
- limfatice.

Nervul interosos anterior este principala

ramură colaterală predominant motoare a n.
median.

Artera interosoasă anterioară ia naştere

printr-un trunchi comun cu cea posterioară,
la nivelul unde a. ulnară încrucişează faţa
profundă a nervului median şi are un traiect
similar cu nervul interosos anterior.
REGIUNEA ANTEBR AHIAL ĂPOST ERIOARĂ

LIMITE

Limite superficiale:
Sup. — linia circulară care trece la 2 cm
epicondilii humerali,
Inf. — linia circulară care trece tangent la
partea cea mai cranială a capului
ulnei, la 2 cm deasupra vârfului
procesului stiloid ulnar,
Medial — linie verticală care uneşte
epicondilul medial al humerusului cu
procesul stiloid ulnar,
Lat. — linie verticală care uneşte
epicondilul lateral al humerusului cu
procesul stiloid radial.
Limitele profunde: faţa post. a planului
osteofascial al antebraţului.
 1. Pielea- groasă, cu fire de păr.
2. Stratul adipos subcutanat şi fascia superficială
- aceleaşi caractere ca şi în regiunea ventrală.
Elementele neurovasculare superficiale:
- arterele superficiale- din axele arteriale profunde,
- venele superficiale: venele cefalică şi bazilică, care trec
în regiunea anterioară,
- vase limfatice superficiale,
- nervi cutanaţi sunt: nervul cutanat posterior al
antebraţului, nervul cutanat lateral al antebraţului,
nervul cutanat medial al antebraţului.
3.
 Stratul musculofascial superficial: lama superficială şi
muşchii superficiali (lateromedial): extensor radial lung al
carpului, extensor radial scurt al carpului, supinator,
extensor al degetelor, extensor al degetului mic,
extensorul ulnar al carpului.
4. Stratul musculofascial profund - lama profundă a
fasciei antebrahiale dorsale, muşchii profunzi(abductor
lung al policelui, extensor scurt al policelui, extensor lung
al policelui, extensor al indexului) şi mănunchiul
vasculonervos interosos dorsal(n. interosos posterior,
a. interosoasă posterioară, venele comitante) .
5. Planul profund, osteofibros: feţele pos. ale ulnei,
radiusului şi membranei interosoase.
PUMNUL
LIMITE
Limite superficiale:
- sup. — un plan trans.deasupra capului
ulnei, la 2 cm de vf. procesului stiloid
ulnar,
- inf. — plan trans. care trece la 1 cm sub
linia care uneşte tuberculul trapezului
cu procesul uncinat al osului hamat.
Dacă raportăm planurile convenţionale la
cele trei pliuri de flexie de pe faţa ant. a

reg. carpiene, planul superior trece prin

pliul superior, planul inf. la 1,5 cm sub
pliul inf.
Superficial, separaţia regiunilor ventral
de cea dorsală se face prin două linii
verticale trasate în axul proceselor
stiloide radial şi ulnar.
REGIUNEA CARPIANĂ ANTERIOARĂ

LIMITE
Limite superficiale:
Sup. — linie circulară- trece deasupra
capului ulnei, la 2 cm de vf.
procesului stiloid ulnar,
Inf. — linie circulară- trece la 1 cm sub
linia care uneşte tuberculul
trapezului cu procesul uncinat al
osului hamat,
Lat. — linie verticală- prin axul
procesului stiloid radial,
Medial — linie verticală- prin axul
procesului stiloid ulnar.
Limite profunde: faţa ant. a planului
osteo-articular, epifizele distale ale
radiusului şi ulnei, articulaţiile
radiocarpiene, mediocarpiene şi
carpometacarpiene.

STRATIGRAFIE
1. Pielea
2. Stratul subcutanat - aproape în
totalitate lipsit de grăsime, fascia
superficială are structura lamelară
cunoscută

Elementele neurovasculare
superficiale :
- venele superficiale- reţea
anastomotică cu ramuri oblice şi
longitudinale,
- n. superficiali : terminarea nervului
cutanat lateral, ramura cutanată
palmară din nervul median( ram
lateral, tenarian şi altul medial),
ramura cutanată palmară din nervul
ulnar.
3. Planul fascial realizează contenţia
tendoanelor flexorilor pe planul osos
în timpul mişcărilor mâinii. Este
alcătuit din :
 - lamă fascială superficială,
 - tunelul osteofibros ulnar,
 - lama fascială profundă.
4. Stratul musculotendinos din patru planuri(suprafaţă spre profunzime):
- primul plan( sens lateromedial) din tendoanele muşchilor: brahioradial, flexor radial
al carpului, flexor ulnar al carpului .
- al doilea plan -de cele 4 tendoane ale muşchiului flexor
superficial al degetelor,
- al treilea plan este reprezentat de tendoanele muşchilor:
flexor lung al policelui, flexor profund al degetelor, cele patru tendoane găsindu-se
împreună cu cele ale flexorului superficial al degetelor, în teaca sinovială
digitocarpiană medială. Prin canalul carpian, între cele două teci sinoviale
digitocarpiene, medială şi laterală, nervul median.
- al patrulea plan -muşchiului pronator pătrat.
5. Stratul neurovascular profund: reţeaua arterială
palmară a carpului(- carpiană palmară din a. radială,
- carpiană palmară din a. ulnară) şi mănunchiul neurovascular interosos anterior:
n. Interosos a. interosoasă anterioară.
6. Planul profund, osteo-articular: feţele ventrale ale epifizelor distale ale radiusului şi
ulnei, ale articulaţiilor radio-ulnară distală, radiocarpiene, mediocarpiene şi
carpometacarpiene.
Importanţă - aparatul tendinos
al degetelor, n.median,
ulnar, sensibilitatea
mâinii
- traumatisme,fracturilor
deformarea regiuni
REGIUNEA CARPIANĂ POSTERIOARĂ
LIMITE
Limite superficiale:
- sup. — linia- trece deasupra capului
ulnei, la 2 cm de vf. procesului
stiloid ulnar,
- inf. — linia- trece la 1 cm sub linia care

uneşte tuberculul trapezului cu

procesul uncinat al osului hamat,-
- lateral — o linie verticală trasată prin
axul procesului stiloid radial,
- medial — o linie verticală trasată prin
axul procesului stiloid ulnar.
 STRATIGRAFIE
1. Pielea- profund stratul celular
subcutanat şi fascia superficială.
Elementele neurovasculare
superficiale :
- lateral — porţiunea de origine a venei
cefalice şi ramura superficială a
nervului radial,
- medial — porţiunea de origine a venei
bazilice cu ramura cutanată
dorsală a nervului ulnar,
- la mijloc — terminaţiile nervului
cutanat posterior al antebraţului din
radial.
2. Stratul fascial : fascia regiunii carpiene
dorsale cu retinaculul extensorilor.
3. Stratul tendinos - 6 tunele
osteofibroase ocupate de tendoanele
muşchilor extensori şi tecile lor sinoviale.
Primul tunel- faţa dorsolaterală a radiusului( tendoanele muşchilor:
abductor lung al policelui,extensor scurt al policelui)
Al doilea tunel- pe faţa dorsolaterală a radiusului( tendoanele muşchilor:
extensor radial lung al carpului, extensor radial scurt al carpului),
Al treilea tunel- pe faţa posterioară a radiusului( tendonului m. extensor lung al
policelui + teaca sinovială proprie).
Al patrulea tunel, cel mai larg, conţine: cele patru tendoane ale m. extensor al
degetelor, t. m. extensor al indexului),
Al cincilea tunel, corespunde feţei dorsale a capsulei articulaţiei radio-ulnare
distale - tendonului m. extensor al degetului mic.
Al şaselea tunel: între capul ulnei şi procesul stiloid ulnar, este ocupat
de tendonul m. extensor ulnar al carpului.
4. Stratul vascular - pe planul osteo-articular şi este reprezentat de:
porţiunea terminală a. radiale şi arcul sau reţeaua arterială dorsală a
carpului formată din anastomoza arterelor:
- dorsală a carpului,
- dorsală a carpului din ulnară,
- interosoasă anterioară
- interosoasă posterioară.
Din reţeaua arterială dorsală iau naştere arterele: carpiene dorsale,metacarpiene
dorsale (2 - 4). Prima arteră metacarpiană dorsală ia naştere din artera radială.
Conţinutul tabacherei anatomice este alcătuit din:
- elemente superficiale:
◦ originea venei cefalice,
◦ ramura superficială a nervului radial,
- elemente profunde:
◦ sup.— inserţia tendonului m. extensor radial
lung al carpului şi inserţia tendonului m. extensor radial scurt al carpului,
◦ inf. — artera radială care emite aici ramura carpiană dorsală şi a. dorsală a
policelui,
◦ planşeul tabacherei anatomice- extrem. proximale a primului spaţiu interosos.
5. Planul profund, osteo-articular -feţele dorsale ale epifizelor distale ale radiusului
şi ulnei, ale articulaţiilor radiocarpiene, mediocarpiene şi carpometacarpiene.
MÂNA
- mâna propriu-zisă
- degetele.
LIMITE
Mâna propriu-zisă- limitată :
- sup. — un plan transversal- trece la 1 cm sub
linia care uneşte tuberculul trapezului cu
procesul uncinat al osului hamat,
- inf. — un plan transversal cu concavitatea
proximal- trece ant. prin pliului digitopalmar,
iar post. prin comisurile interdigitale,
corespunzând în profunzime interliniilor
articulare metacarpofalangiene.
PALMA SAU REGIUNEA PALMARĂ
Limite superficiale:
Sup. — linia- trece la 1 cm sub linia care
uneşte tuberculul trapezului cu procesul
uncinat al osului hamat,
Inf. — linia- concavitatea proximal care trece
prin pliului digitopalmar,
Lat.— o linie care urmează succesiv marg.
laterală a metacarpianului I, de la planul
superior până la rădăcina policelui şi
marginea laterală a metacarpianului II, de la
rădăcina policelui până la pliul digitopalmar,
Medial — o linie ce trece prin marg. medială a
metacarpianului V .
Limitele profunde sunt reprezentate de feţele
anterolaterală şi anteromedială ale oaselor
metacarpiene.
1. Pielea este groasă şi puţin mobilă, fără păr şi glande sebacee, dar cu
numeroase glande sudoripare, în zona palmară mijlocie.
2. Stratul adipos subcutanat – comunicări între reg palmară și dorsală a mâinii
3. Fascia superficială este prezentă numai în regiunea tenară şi hipotenară, în
zona mijlocie dermul fiind aderent de faţa superficială a fasciei palmare.
Elementele neurovasculare superficiale-
-nervii superficiali sunt:ramura palmară cutanată din nervul median(inervează pielea
porţiunilor laterală (eminenţa tenară) şi mijlocie ale palmei) , ramura palmară
cutanată din nervul ulnar( inervează pielea porţiunii mediale (eminenţa hipotenară) a
palmei),
- arterele superficiale
- venele superficiale.
Fascia palmară este formată din trei segmente:
- aponevroza palmară,
- fascia tenară,
- fascia hipotenară.
Se continuă cu:
- tendonul muşchiului palmar lung, proximal,
- fascia dorsală a mâinii, pe părţile laterale,
- tecile fibroase digitale proximale, distal.
Aponevroza palmară- porţiunea mijlocie care acoperă tendoanele muşchilor flexori
lungi ai degetelor şi prezintă fibre longitudinale .
Are formă triunghiulară, cu: o bază( ligamentul metacarpian transvers superficial), un
vârf, două margini şi două feţe.
Marginile laterală şi medială trimit în profunzime septurile fibroase
palmare care se îndreaptă spre metacarpienele I, III şi V, delimitând
compartimentele fasciale şi spaţiile mâinii.
5. Stratul subfascial- între fascia palmară şi fascia interosoasă palmară şi cuprinde:
*stratul neurovascular subfascial superficial reprezentat de:
- arcul arterial palmar superficial şi ramurile sale,
- terminarea nervului median,
- ramura superficială a nervului ulnar,
- anastomoza medio-ulnară superficială,
*stratul musculotendinos.
Stratul subfascial este subîmpărţit în compartimente fasciale şi spaţii prin
septuri fibroase care se desprind de pe faţa profundă a fasciei palmare
Septul lateral se inseră pe:
- 1/3 proximală a marginii laterală a aponevrozei palmare,
- marginea palmară a metacarpianului I.
Septul intermediar se inseră pe:
- restul marginii laterale a aponevrozei palmare,
- marginea palmară a metacarpianului III.
Septul medial se inseră pe:
- marginea medială a aponevrozei palmare,
- marginea palmară a metacarpianului V.
Compartimentul musculofascial tenar- între fascia tenariană,
septul lat. şi faţa lat. a metacarpianului I, este compact, sub tensiune şi
conţine muşchi ai policelui: abductor scurt, flexor scurt, opozant.
Compartimentul musculofascial adductor- între septurile
intermusculare lat., intermediar şi fascia interosoasă palmară corespunzătoare
primelor 2 spaţii interosoase, conține:
- spaţiul celular tenarian,
- capătul transvers al muşchiului adductor al policelui,
- capătul oblic al muşchiului adductor al policelui,
- tendonul muşchiului flexor lung al policelui şi teaca sa sinovială,
- tendoanele muşchilor flexori pentru index,
- primul muşchi lombrical.
Compartimentul fascial central -între aponevroza palmară, septurile
intermusculare lateral şi intermediar şi fascia interosoasă palmară
coresp. Sp. interosoase III şi IV. Conţine:
- ţesut celular pretendinos cu elementele neurovasculare:
◦ arcul palmar superficial cu ramurile,
◦ ramurile terminale ale nervilor ulnar şi median,
-tendoanele muşchilor flexori pentru degetele III-V cu tecile sinoviale,
 Compartimentul musculofascial hipotenar între fascia hipotenară,
septul medial şi faţa medială a metacarpianului V şi conţine muşchi destinaţi
degetului mic: abductor al degetului mic, flexor al degetului mic,opozant al degetului
mic.
a) Compartimentul musculofascial tenar –m. eminenţei tenare 3 straturi.
-superf.- m. abductor scurt al policelui,
- mijlociu- m. opozant al policelui şi ramura recurentă a n. median,
- profund este format de muşchiul flexor scurt al policelui învelit în teaca sa sinovială.
b) Compartimentul musculofascial hipotenar: sub m. palmar scurt care aparţine
planului suprafascial, se găsesc ceilalţi 3 m. ai eminenţei hipotenare- în 2 straturi.
*medial — abductor al degetului mic,
*lateral — flexor al degetului mic,
- profund- m. opozant al degetului mic.
c) Compartimentul musculofascial palmar central are organizare de tip
retinacula- patru structuri conjunctive bine individualizate:
- ant.– aponevroza palmară mijlocie,
- post. – aponevroza palmară profundă,
- lat. şi med. – septurile palmare respective.
Conţine elemente musculotendinoase dispuse în două straturi:
- Superficial-cuprinde tendoanele m. flexor superficial al degetelor,
- Profund- cuprinde tendoanele m. flexor profund al degetelor, pe care îşi au
originea muşchii lombricali.
Teaca sinovială digitocarpiană medială
(ulnară)- înveleşte tendoanele m. Flexori ai
degetelor, superficial şi profund
Stratul neurovascular subfascial superficial:
- arcul arterial palmar superficial şi ramurile
sale,
- terminarea nervului median,
- ramura superficial al nervului ulnar,
- anastomoza medio-ulnară superficială.
Arcul arterial palmar superficial este convex

distal, partea sa mijlocie- şanţului transvers

proximal al palmei.Format din:
ramura terminală a arterei ulnare-se
anastomozează cu ramura palmară
superficială a a. radială.
Din convexitatea arcului se desprind 3 artere
digitale palmare comune care se
anastomozează, la extremitatea distală a
spaţiilor interosoase, cu arterele
metacarpiene palmare.
Fiecare arteră digitală palmară comună
se împarte într-o pereche de artere digitale
propria.
Arterele sunt însoţite de vene comitante
corespunzătoare şi de vase
Nervii digitali palmari comuni- profund de arcul arterial superficial cu ramurile sale, sunt ramuri
terminale din nervii:
- median – primii trei, situaţi în partea laterală a mâinii,
- ulnar, ramura terminală superf. din care iau naştere ultimii doi, situaţi medial.
6. Planul profund, interosos:
- fascia palmară interosoasă,
- stratul neurovascular profund,
- muşchii interosoşi,
- oasele metacarpiene cu inserţia muşchiului flexor radial al carpului pe
baza metacarpianului II.
Fascia interosoasă palmară -se prinde pe
Marg. Ant. a oaselor metacarpiene şi limitează cu acestea spaţiul palmar profund Pirogoff -
Parona.
Stratul neurovascular profund
Arcul arterial palmar profund: din anastomoza arterelor:
◦ ramura terminală a a. radiale,
◦ ramura palmară profundă din a. cubitală( prin m. hipotenari)
Toate ramurile arteriale sunt însoţite de vene comitante şi vase limfatice.
Nervii profunzi: ramura terminală profundă a nervului ulnar şi ramurile sale. Nervul are un
traiect oblic caudal şi medial spre eminenţa tenară şi dă ramuri:
◦ motorii pentru muşchii hipotenari, adductorul policelui şi interosoşi,
◦ articulare pentru articulaţiile mâinii.
Muşchii interosoşi palmari- ocupă spaţiile dintre
oasele metacarpiene
REGIUNEA DORSALĂ A MÂINII
Limite:
Sup: linia - care trece la 1 cm sub linia
care uneşte tuberculul trapezului cu
procesul uncinat al osului hamat,
Inf. — linia circulară care trece prin
articulaţiile metacarpo-falangiene,
Lat. — o linie care urmează succesiv
marginea laterală a metacarpianului I
şi marginea lat. a metacarpianului II,
Med. — o linie ce trece prin marginea
medială a metacarpianului V între
cele două planuri transversale.
Limita profundă -planul interosos
metacarpian.
Stratigrafie:
1. Pielea
2. Stratul adipos subcutanat
3.Fascia superficială
Elementele neurovasculare superficiale:
- arterele- fine, din arcul arterial dorsal al
mâinii,
- reţeaua venoasă dorsală a mâinii din unirea
celor 3 vene metacarpiene dorsale
- vase limfatice superficiale,
- nervii digitali dorsali cu origine în:
- lateral – ramura terminală
superficială a nervului radial,
- medial – ramura cutanată
dorsală a nervului ulnar.

4. Fascia dorsală a mâinii - continuă lateral şi medial cu

fasciile tenară şi hipotenară, proximal cu retinaculul
extensorilor şi distal cu fasciile digitale.
5. Stratul tendinos - tendoanele muşchilor extensori. În
succesiune lateromedială se găsesc tendoanele muşchilor: abductor lung al policelui,
extensor scurt al policelui, extensor radial lung al carpului, extensor radial scurt al
carpului, extensor lung al policelui, extensor al indexului, extensor al degetelor,
extensor al degetului mic ,extensor ulnar al carpului.
Artera radială coboară spre primul spaţiu interosos pe care îl traversează
pentru a ajunge la palmă. Înainte de aceasta dă arterele:
- dorsală laterală (radială) a policelui,
- metacarpiană dorsală a primului spaţiu- 2 ramuri pt. părţile alăturate ale policelui şi
indexului.
Arterele perforante ale regiunii sunt:
- ramurile perforante proximale care provin din arcul sau reţeaua carpiană
dorsală şi se anastomozează cu ramurile omonime ale arcului arterial palmar
profund,
- ramurile perforante distale provin din arterele metacarpiene dorsale şi se
anastomozează cu ramurile omonime din arterele digitale comune.
6. Fascia interosoasă dorsală înveleşte muşchii interosoşi dorsali.
7. Planul osos - reprezentat de feţele dorsale ale oaselor metacarpiene.
 DEGETELE MÂINII
REGIUNILE PALMARE ALE
DEGETELOR
LIMITE
Limitele superficiale
S— pliul digitopalmar,
I — extremitatea liberă a degetului,
Lat. şi Med. — liniile verticale care
urmăresc marginile degetului,
Limitele profunde - faţa ant. a falangelor.
STRATIGRAFIE
1. Pielea- pliuri de flexie care
corespund articulaţiilor
interfalangiene şi şanţuri
longitudinale fine pe suprafaţa
corespunzătoare fiecărui segment
falangian.
-Pulpa degetelor prezintă creste
papilare (dermatoglife) caracteristice
fiecărui individ, cu rolul de a reduce
alunecarea în timpul prehensiei.
2. Stratul adipos subcutanat - tracturi fibroase care unesc faţa profundă a dermului
cu:
- fascia superficală, pentru falangele proximală şi distală,
- fascia digitală palmară şi teaca fibroasă a degetelor- pentru falanga distală.
3. Fascia superficială - structura lamelară cunoscută şi lipseşte la nivelul falangei
distale a degetelor.
Elementele neurovasculare superficiale constituie pentru fiecare deget
câte 2 mănunchiuri situate pe părţile laterale, alcătuite din:
- arterele digitale palmare proprii:
◦ primele trei, ramuri din artera principală a policelui,
◦ următoarele şapte, ramuri de bifurcaţie ale arterelor digitale comune,
din arcada palmară superficială,
- venele digitale însoţesc arterele şi drenează în reţeaua venoasă palmară
superficială,
- vasele limfatice superficiale urmează traiectul venelor,
- nervii digitali palmari proprii îşi au originea în nervii digitali comuni.
4. Fascia palmară a degetelor, teaca fibroasă a flexorilor
Acestea prezintă două segmente care corespund structurii tecii fibroase digitale:
- prefalangian, alcătuit din fibre inelare,
- prearticular, alcătuit din fibre cruciforme.
5. Tendoanele flexorilor şi tecile lor sinoviale
Degetele II-V prezintă două tendoane suprapuse ale muşchilor:
- flexor superficial al degetelor, care se inseră pe corpul falangei mijlocii a
degetelor II-V,
- flexor profund al degetelor, care se inseră pe baza falangei distale a celor
patru degete mediale.
La nivelul regiunii palmare a degetelor are loc o inversare a raporturilor
spaţiale. Tendonul muşchiului flexor profund perforează tendonul muşchiului
flexor superficial, ajungând pe un plan anterior şi distal acestuia. Tendoanele
sunt fixate la periost prin structuri sinoviale cu rol de mezotendon, numite
vincula tendinum.
Policele prezintă tendoanele muşchilor: flexor scurt al policelui, abductor scurt al
policelui, adductor al policelui, aceşti trei muşchi având inserţia pe baza falangei
proximale a policelui,
- flexor lung al policelui, cu inserţia pe baza falangei distale a degetului
mare.
Degetul mic prezintă la baza falangei proximale inserţia muşchilor abductor
şi flexor scurt ai degetului V.
Tendoanele flexorilor sunt înconjurate de teci sinoviale:digitale( de la baza falangei
distale - articulaţia metacarpofalangiană, învelind tend.deg. II-IV ,
-digitocarpiene, lat. şi medială, care înconjoară tendoanele policelui şi degetului mic.
6. Planul osteo-articular : falange şi articulaţiile interfalangiene
REGIUNILE DORSALE ALE DEGETELOR
LIMITE
Limitele superficiale - aceleaşi ca la regiunea
palmară a degetelor, cu excepţia limitei sup.,
care trece prin articulaţia metacarpofalangiană.
În profunzime- se întinde până la faţa dorsală a
falangelor şi a articulaţiilor interfalangiene şi
metacarpofalangiene.
STRATIGRAFIE
1. Pielea este mai mobilă şi mai subţire decât pe
faţa palmară a degetelor, cu fire
de păr.
La nivelul articulaţiilor interfalangiene prezintă
pliuri transversale
separate prin şanţuri, realizând astfel o rezervă
cutanată pentru flexie.
2. Stratul adipos subcutanat < decât pe faţa
palmară a degetelor.
3.Fascia superficială
Elementele neurovasculare superficiale:
- arterele digitale dorsale,
- venele digitale dorsale- o reţea din care iau naştere venele metacarpiene
dorsale,
- vasele limfatice superficiale,
- nervii digitali dorsali .
4. Planul tendinos
Pe faţa dorsală a degetelor- tendoanele m. extensori.
La niv. policelui se găsesc tendoanele muşchilor:
extensor scurt al policelui,extensor lung al policelui
La niv. indexului- tendonul m. extensor al indexului
care se uneşte cu tendonul corespunzător din m. extensor al degetelor.
La nivelul degetului mic -tendonul m. extensor al degetului mic care se
uneşte cu tendonul corespunzător din muşchiul extensor al degetelor.
Pe faţa dorsală a degetelor II-V, tendoanele muşchiului extensor al degetelor
se etalează la niv. falangei proximale formând expansiunea extensorilor, o
aponevroză dorsală fiecărui deget= suportul de inserţie pentru
tendoanelor m. lombricali şi interosoşi care vin din regiunea palmară.
5. Planul osteo-articular -faţa dorsală a falangelor şi
articulaţiilor interfalangiene şi metacarpofalangiene.