Sunteți pe pagina 1din 25

Motilitatea involuntară

Reflexele
Sensibilitatea
LP 2
S2 2021
Motilitatea involuntară
Mișcările involuntare = diskinezii – activități motorii anormale care se produc spontan și independent
de voința bolnavului
Determinate în principal de afecțiuni ale sistemului extrapiramidal
 Tremor
Mișcări coreice
 Mișcări atetozice
 Hemibalismul
Fasciculațiile
Convulsiile
Miocloniile
Ticurile
Tremor
TREMOR PARKINSONIAN TREMOR CEREBELOS

•De repaus / postural Apare la mișcări active (tremor intențional)


•Amplitudine moderată Amplitudine mai mare decât tremorul parkinsonian
•Frecvență de 4-6 Hz Frecvență de 3-5 Hz
•Se accentuează la emoții Se accentuează pe finalul mișcării
•Se atenuează la repaus în pat și la mișcare PIN, PCG - dismetrie
•Dispare în somn
Tremor
Tremor esențial / familial / benign
Cel mai frecvent tip de tremor
Caracter progresiv, dar lent
Intențional sau de postură
Interesează cel mai des MS bilateral, ulterior se extinde (extremitatea cefalică)
Tremor senil
Frecvență mică (2-3 Hz), amplitudine mare, interesează capul, maxilarul inferior, mâinile
Tremurătură alcoolică
Tremor al degetelor (asterixis); delirium tremens – tremurătură amplă
Tremorul din boala Basedow
Frecvență mare (9-12 Hz), interesează degetele de la MS
Motilitatea involuntară
Mișcările coreice
Dezordonate, bruște, neregulate, ilogice, rapide, amplitudine diferită, interesează orice grupă musculară
Apar în repaus și la mișcare
Se accentuează la emoții, dispar în somn
Mișcările atetorize
Amplitudine mai redusă, neregulate, lente, aritmice, interesează membrele distal
Hemibalismul
Mișcare amplă, violentă, bruscă, interesează un membru în întregime
Denotă o leziune a corpului Luys (nucleul subtalamic)
Motilitatea involuntară
Fasciculații
Contracții ale fasciculelor musculare, nu deplasează membrul
Spontane sau provocate
NU dispar în somn!
Proces de iritație persistentă a corpului NMP
Convulsii
Tonică – contracție durabilă, violentă, rigiditate musculară (extensie)
Clonică – succesiune de secuse regulate, bruște, explozive
Motilitatea involuntară
Mioclonii
Contracții musculare bruște, aritmice, de scurtă durată ale unui mușchi / grup muscular
NU dispar în somn!
Spasme (crampe)
Contracții tonice, discontinui, persistente și bine delimitate
Ticuri
Mișcări clonice, rapide, bruște, independente de voință
Caracter stereotip și pseudogestual
Pot fi suprimate temporar voluntar
Boala ticurilor (sdr Tourette)
Reflexele
Reflexe osteotendinoase (ROT)
Reflexe osteo-periostale
Reflexe cutanate și mucoase
Reflexe de postură
Reflexe patologice
ROT
Reflexul bicipital (C5-C6): percutarea tendonului distal al bicepsului determină contracția acestui
mușchi, cu flexia ușoară a antebrațului pe braț
Reflexul tricipital (C6-C7-C8): percutarea tendonului distal al tricepsului determină contracția
acestui mușchi, cu extensia ușoară a antebrațului pe braț
Reflexul rotulian (L2-L4): percutarea tendonului mușchiului cvadriceps, sub rotulă, determină
contracția acestui mușchi, cu extensia gambei pe coapsă
Reflexul ahilian (L5-S1): percutarea tendonului mușchiului triceps sural determină contracția
acestui mușchi, cu flexia plantară a piciorului
Reflexul medio-plantar (L5-S1): percutarea la mijlocul plantei, la nivelul tendoanelor mușchilor
flexori comun al degetelor, cu flexia plantară a piciorului și flexia plantară a degetelor 2-5
Modificările ROT
Diminuarea / abolirea ROT
Orice leziune care întrerupe arcul reflex
Faza acută (flască) a AVC
Exagerarea ROT
Leziuni piramidale cronice
Reflexe inversate
Leziune la nivelul căii efectorii
Reflexe controlaterale
Leziuni piramidale (10-12%)
Reflexe pendulare
Sindrom cerebelos
Reflexe osteo-periostale
Reflexul stilo-radial (C5-C6): percutarea apofizei stiloide a radiusului determină flexia
antebrațului pe braț
Reflex cubito-pronator (C8-D1): percutarea apofizei stiloide a osului cubital determină pronația
antebrațului
Reflexul scapular (C7-D1): percutarea marginii spinale a omoplatului determină adducția
brațului și cu rotația internă
Reflexe cutanate și mucoase
Reflexe cutanate abdominale
R. Abdominal superior (D6-D7)
R. Abdominal mijlociu (D8-D9)
R. Abdominal inferior (D10-D12)
Reflexul cutanat plantar (L5-S2)
Semnul Babinski
Reflexul cremasterian (L1-L2)
Reflexe de postură
Apropierea capetelor de inserție a unui mușchi determină contracția mușchiului respectiv
pentru o durată foarte scurtă (100 - 150 ms)
Abolite în afecțiuni extrapiramidale
Reflexe de postură locale
Reflexul de postură al gambierului anterior
Reflexul de postură al halucelui
Reflexul de postură al bicepsului
Reflexe de postură generale
Reflexe patologice
Apar în leziunile tractului piramidal
Semnul Babinski
Echivalențele semnului Babinski
Semnul Oppenheim
Semnul Gordon
Semnul Schaeffer
Semnul Rossolimo
Semnul Hoffmann
Apar în sindromul pseudobulbar
Reflexul palmo-mentonier
Sensibilitatea
Subiectivă – parestezii
Obiectivă
Exteroceptivă (Tactilă, Termică, Dureroasă)
Proprioceptivă (Mioartrokinetică, Vibratorie)
Interoceptivă (Viscerală)

Structurile sensibilității – 3 componente (Receptor, Cale de transmitere, Percepție – cortex)


Căile de sensibilitate – 3 neuroni
Sensibilitatea
Sensibilitatea profundă conștientă – fasciculele Goll și Burdach
Sensibilitatea profundă inconștientă – fasciculele spino-cerebelos direct și indirect
Sensibilitatea tactilă epicritică (fină) - fasciculele Goll și Burdach
Sensibilitatea tactilă protopatică (grosieră) – fasciculul spino-talamic lateral
Sensibilitatea termică și dureroasă – fasciculul spino-talamic anterior
Topografii

Topografie tronculară, radiculară, medulară, corticală


Tulburări de sensibilitate – sdr senzitive
POLINEUROPATIA SDR. RADICULAR
Disociația siringomielică
Pierderea sensibilității termo-algezice Păstrarea sensibilității tactile și profunde
Disociația tabetică
Pierderea sensibilității profunde și tactilă Păstrarea sensibilității termoalgezice
epicritică și protopatice
Sindromul Brown - Sequard
Ipsilateral leziunii:
Monoplegie / hemiplegie
Anestezie pt sensibilitatea profundă conștientă
inferior de leziune
Bandă de anestezie pt toate tipurile de
sensibilități la nivelul lezional
Contralateral leziunii:
Anestezie termo-algezică inferior de leziune

S-ar putea să vă placă și