RUJEOLA

Prezentare realizată de- Marian Livia- Anamaria

Grupa- IV
Rujeola
• Definitie: este o boala acuta infectioasa si foarte contagioasa data de virusul rujeolic;  boala uneori severa, cu
manifestari prodromale catarale respiratorii, enantem bucal, urmat de o eruptie caracteristica.

• Epidemiologie. Contagiozitatea este mai mare la persoanele neimune, receptivitatea fiind generala intr-o populatie
nevaccinata.
• Contagiozitatea incepe cu 1-2 zile inaintea debutului bolii si se mentine inca 5 zile dupa aparitia eruptiei, fiind
maxima preeruptial.
• Tramsmiterea se realizeaza aerogen, prin secretii nazofaringiene.

• Patogenie- Dupa patrunderea virusului prin mucoasa nazofaringiana, acesta ajunge in ganglionii limfatici unde se
multiplica si, dupa o vreme de scurta durata invadeaza organele. In sange este localizat in leucocite unde se
multiplica, explicand asfel leucopenia.
• Imunitatea celulara este afectata prin scaderea limfocitelor T, dar si B, cu consecinte asupra scaderii rezistentei la
infectii.
 Tablou clinic
Incubatia este de 10 zile.
•Debut
-stadiul preeruptiv, perioada catarala, dureaza 3-5 zile.
Prezinta febra, care urca treptat la 38-39 ®C si catar nazal
(stranut, rinoree, chiar epistaxis), catar ocular (hiperemie
conjunctivala, lacrimare), catar laringo-traheal (tuse
uscata), catar bronsic, uneori exista si catar intestinal cu
scaune diareice.
-Faciesul capata aspect caracteristic ,, facies plans’’.
-Limba este saburala cu descuamare insulara.
Semnul Koplik:
-patognomonic pentru rujeolă
-apare în ultimele 2 zile ale perioadei catarale –>2-3 zile
în perioada eruptivă
-mici papule alb-cenuşii, ca grăunţele de gris, cu areolă
roşiatică, aderente la mucoasă–>sângerarea mucoasei la
tentativa de îndepărtare cu spatula
-în dreptul molarilor inferiori (M2)
• Perioada de stare
- Corespunde exantemului si incepe cu o noua ascensiune
febrila (39-40®C), dupa o scadere trecatoare a
temperaturii la sfarsitul fazei catarale, insotita de o
accentuare a fenomenelor generale.
- Concomitent apare eruptia la nivelul fetei
( retroauricular, frunte , obraji) care se generalizeaza
descendent in 3 zile.
-Eruptia este maculopapuloasa, catifelata, lasand zone de
tegument normal. Dupa generalizarea eruptiei febra
scade , iar eruptia paleste in ordinea aparitiei, lasand
un ,,tegument tigrat’’ care apoi se descuameaza timp de o
saptamana .
• Perioada de covalescenta
- Incepe o data cu palirea eruptiei si ameliorarea starii
generale, in lipsa complicatiilor.
 Complicatii

-Se intalnesc  mai frecvent la copii sub 2 ani, la rahitici, distrofici, sau la cei cu focare infectioase latent preexistente.

Respiratorii: 1. Laringita acuta virala

                       2. pneumonie interstitiala
                    3. bronsiolita capilara - apare brusc ca o mare insuficienta respiratorie cu dispnee intense, tahipnee,
cianoza.
                     4. bronhopneumonia - apare prin suprainfectie bacteriana si se poate complica cu abcese pulmonare,
pleurezii purulente, pneumotorax.
Oculare :conjunctivita, ulcere corneene.
Digestive: stomatita rujeolica
Cardiace: miocardita
Cutanate: piodermite, abcese, flegmoane
Nervoase: 1. Meningita – este rara
            2. Meningoencefalita sau encefalita se manifesta cu convulsii (generalizate sau localizate), febra , ataxie
cerebeloasa, nistagmus, coma prelungita.
Prognostic
Are un prognostic rezervat la copilul sub 2 ani si un prognostic bun la copilul scolar. La
gravide in primul trimestru de sarcina, rujeola determina malformatii ale fatuluiv (50%
in prima luna de sarcina).
Diagnostic
Diagnostic clinic pozitiv in perioada preeruptiva este orientat de existenta celor trei
cataruri ( ocular, nazal, traheobronsitic), survenite in cursul unui sindrom febril.
• Diagnostic virusologic- izolarea virusului din secretiile nazo-faringiene, sange,  sau
urina in perioada de debut si in cea de stare.
• Diagnostic serologic- realizat prin cercetarea in dinamica anticorpilor din sange.
• Diagnostic diferential
-In perioada preeruptiva se face cu virozele respiratorii acute.
-In perioada eruptica cu: scarlatina, rubeola, mononucleoza infectioasa, eruptii
medicamentoase.
• Tratament
In lipsa unui tratament specific (etiologic), bolnavii cu forme usoare
si medii de rujeola se trateaza cu repaus la pat, regim igieno-dietetic,
medicatie simptomatica ( antipiretic, antalgic, calmante ale tuse).
-Deshidratarea: prin abministrare de ser fiziologic, ser glucozat.
-Fenomenele de hiperexcitabilitate nervoasa prin administrarea de
diazepam.
• Profilaxie : implica izolarea bolnavului la domiciliu si spitalizare in
caz de forme severe.
• Profilaxia generala se realizeaza prin vaccinare de la varsta de 9
luni. Exista o imunitate transmisa transplacentar pentru copii
nascuti din mame imune care dureaza pana in jurul varstei de 6
luni.
• Imunoprofilaxia se aplica in primele 48 ore de la contactarea
infectiei.
 Studiu de caz- Un băiat de 6 ani cu febră, erupții cutanate și pneumonie severă
 

Rezumat.

•  Autorii raportează un băiat de 6 ani cu febră, erupții cutanate și tuse. 

• A fost diagnosticat cu pneumonie severă de rujeolă și a fost internat la secția de terapie

intensivă pediatrică cu dispnee severă la 8 zile după debutul simptomelor. 

• El a primit antibiotice intravenoase și vitamina A.

• Trei zile mai târziu, baiatul s-a recuperat și a fost externat. 

• Nu fusese vaccinat pentru rujeola, oreion si rubeola conform programului. Acest caz

subliniază necesitatea unui diagnostic rapid, a unui tratament adecvat și a determinării
statutului vaccinării copiilor cu rujeolă, pentru a preveni complicațiile.
Prezentare caz

• Un băiat de 6 de ani din nordul Thailandei a dezvoltat rhinoree și o tuse ușoară neproductivă cu 8 zile înainte
de a fi internat. 
• Cu șase zile înainte de internarea, el a dezvoltat o febră tactilă și a fost dus la o clinică locală. I-a fost prescris
un mucolitic și un antihistaminic. În ciuda acestui tratament, tusea s-a înrăutățit și febra lui a persistat.
•  Cu trei zile înainte de internare, el a dezvoltat o erupție facială, care a început să se răspândească la trunchi
(figura 1).
•  Cu o zi înainte de internare, febra și tusea au persistat, și a fost dus la spital pentru stres respirator sever și
necesitatea potențială de ventilație mecanică. 
• A fost diagnosticat cu pneumonie de rujeolă.
•  Copilul nu avea antecedente medicale sau chirurgicale. El nu a luat medicamente. Istoria nașterii lui a fost de
neremarcat. Nu avea alergii cunoscute la medicamente. Istoricul vaccinării sale a inclus: Vaccinul
BCG; difteria, pertusis și vaccinul tetanos; vaccinul împotriva poliomielitei orale (trei doze); și vaccinul
împotriva hepatitei B (trei doze).
Figura 1
Fotografii ale copilului la 8 zile după debutul simptomelor
și la 3 zile după debutul erupțiilor cutanate.
• La internarea pacientului, el a fost
febril (39.5° C), tahicardic (110–120
bătăi/min) și tahipneic (40
respirații/min). 
• Copilul a avut conjunctivită bilaterală,
un faringe oral normal, sunete
respiratorii scăzute cu crepitație fină,
retracții subcostale ușoare și o erupție
eritematoasă maculo-papuloasă
generalizată cu confluență pe față,
trunchi și extremități (figura 2).
Figura 2
Fotografii ale copilului la 10 zile după debutul simptomelor
și la 5 zile după debutul erupțiilor cutanate.
 Investigații

• Hemoleucograma completa a fost notabilă pentru hemoglobină (10 grame/dl),

hematocrit (29.4%) și un număr de celule albe din sânge de 9900 celule/mm3
(neutrofile (41%), eozinofile (4%), limfocite (42%), monocite (3%). 
• Radiografia toracică a arătat infiltrare neuniformă în regiunile perihilare bilaterale,
fără efuziune pleurală sau cardiomegală (figura 3).
•  Studiile au fost finalizate la 8 zile după debutul simptomelor.
 Culturile de sânge nu au avut nici o creștere la 7 zile.

Figura 3
Radiografii toracice: 8 zile după debutul simptomelor (3 zile după debutul erupțiilor
cutanate; stânga) și 10 zile după debutul simptomelor (5 zile după debutul erupțiilor
cutanate; dreapta)
• Diagnostic diferențial
Pneumonie severă cu rujeolă, posibilă infecție bacteriană suprapusă.

Tratament
Vitamina A- administrata timp de 2 zile (200 000 unități/zi)
• Amikacin intravenos timp de 3 zile (270 miligrame/zi)
• Cefotaximă timp de 7 zile (2.8 grame/zi).

Rezultatul și monitorizarea
Copilul a fost pus în izolare cu măsuri de precauție respiratorii. El a revenit la linia de bază aproximativ
la 96 h după internare, cu excepția erupției sale, care a evoluat într-o erupție maculo-papuloasa maro.
•  Antibioticele intravenoase au fost oprite 3 zile (amikacin) și 7 zile (cefotaximă) după internare.
•  Nu au fost identificate infecții nosocomiale ale rujeolei.
Ce am Învățat din acest caz?
 Verificarea imunizării unui pacient este crucială la fiecare
întâlnire medicală, în special la pacienții
imunocompromiși. În acest caz, înainte de prezentare,
copilul a avut nevoie de vaccinări pentru rujeolă, oreion,
rubeolă și encefalită japoneză.

 Este un diagnostic clinic cu pete koplick, acestea fiind un

semn patognomonic.

 După diagnostic, trebuie să se pună în aplicare un tratament

rapid și izolarea pacientului cu măsuri de precauție
respiratorii, pentru a preveni complicațiile ulterioare și
răspândirea

• 30