Universitatea de Medicina si Farmacie

“Nicolae Testemitanu”

 Realizatde: Daniela Betivu

 Ghidata de:Galbur Viorica
Proiect Gena: CHMP2B
(Charged multivesicular body
la Genetica Umana protein 2B)
Caracteristica genei:
Locus
Structura
Funcţii
Expresie
Reglarea expresiei
Proteina:
Structura
Localizare în celulă
Locul sintezei
Locul/ particularităţi de maturizare
Funcţii
Rol medical
Bibliografie
Denumirea genei: CHMP2B
Locaţia citogenetica: 3p11.2
 Locaţia moleculară pe cromosomul 3:
 Inceputul: 87,227,263 bp from pter
 Sfirsitul: 87,255,548 bp from pter
 Dimensiune: 1,579 bases
Structura genei:

Secvente reglatoare:
Promotor cu boxele:TATA,CAAT,GC
Terminator: situs poly-A
Secvenţe codificatoare:
6 exoni
5 introni
Secvenţe modulatoare:
Enchanceri
Silenceri
Funcţiile la nivel molecular:
Codifică pentru sinteza proteinei
Charged multevesiculat body protein
Funcţiile la nivel celular:
Proteina data constituie doar o parte a unui
grup de proteine cunoscute sub numele de
complex ESCRT-III. Acest complex este
responsabil in deformarea si indepartatrea
membranelor in timpul endocitozei ,
transportind proteinele degradate catre
lizozomi. Este implicata si in procesele
biologice ca:reglarea duplicarii centrozomului,transportul vacuolar,separarea celulelor
dupa citochineza.

Funcţiile la nivel de organism:

Este esentiala pentru supravetuirea celulelor nervoase si prevenirea sclerozei
laterale amiotrofica.Este implicata in homeostaza neuronilor,impiedicind
neurodegeneratia.
Transcripţia
Transport
Translaţie
Processing Expresia genei:
 ARN-polimeraza II +NTP
 TFII A,B, D,E F,H
 TAFs, p53,AREB6,USF-1,

HiF,POURF1,Sox9
 G-transferaza + GTP
 Poly(A)- polimeraza +ATP
C
 RNP U1-U6
o
nf
or  Exportine
m
aţ  Aminoacil-ARNt-sintetaza
ie  ARNt, ribozomi, ARNm,
 GTP,ATP, Mg, Ca
 aminoacizi
 IF, EF, RF

 Chaperone
Splincing alternativ are 2
izoforme:
  Q9UQN3-1
Q9UQN3-2
 Proteina: a corpului
incarcata cu vezicule
 Structura
primară:
213 aminoacizi
 Masa moleculara:

23907 Da

 Localizare în celulă:
Proteina a corpului incarcata cu multe vezicule se expreseaza in celulele
creierului,inimii,muschilor scheletali,rinichilor,placentei si leucocitelor.In creier se
gaseste in cerebel,cortexul cerebral,in lobii
occipitali si frontali.
 Loculsintezei: pe ribozomii Rer
Locul de maturizare:
Maturizarea are loc in AG

Glicozilarea: Glicozil-transferata
Sortarea: Receptori specifici de
sortare
Maturizarea: Proteine
Chaperone
 Functii
 Proteina impreuna cu complexul ESCRT-III participa
la ciclul celular,si la incapsularea virusilor inmugurati
(HIV-1 si alti virusi). Această genă codifică o proteină
care acționează în sortarea proteinelor
transmembranare în lizozomi / vacuole . Proteina
împreună cu alta bucla încolăcită conțin proteine ​
solubile care fac parte din complexul proteic ESCRT -
III care se leagă la membrana endosomală și
recrutează cofactori suplimentari pentru sortarea
proteinelor.
 Interactiuni
Componentă de bază endosomala de sortare si de
transport III ( ESCRT - III ) . Mai multe forme de
asamblare de ESCRT - III pot exista care
interacționează și acționează consecvent .
Interacționează cu CHMP2A . Interacționează cu
VPS4A . Interacționează cu VPS4B interacțiunea
fiind directă .
Rol medical:
 Mai multe modificări ale genei CHMP2B au fost identificate la
persoanele cu dementie frontotemporala . Cel puțin două dintre aceste
modificari genetice sunt considerate a fi mutatii care cauzeaza aceasta
boala .Persoanele afectate au o mutatie speciala , scris ca 532-1G > C ,
care se schimbă singură in ADN ( pereche de bază) în gena CHMP2B .
Această mutație conduce la producerea de două versiuni anormale de
proteine ​a corpului incarcat cu vezicule 2B , ambele fiind lipsite de
domeniul C-terminal . Fără domeniul C-terminal ea nu poate
interacționa cu Vps4 , astfel încât complexul nu poate fi demontat atunci
când nu mai este necesar . Ca urmare , complexul ESCRT - III se
acumuleaza in interiorul celulelor si perturbeaza și degradarea altor
proteine ​. Aceste anomalii duc în final la moartea neuronilor din creier. O
pierdere treptata a neuronilor duc la moartea neuronala a lobilor frontali
si temporali . Lobii frontali sunt implicati în raționament , planificare ,
judecata și in rezolvare a problemelor , în timp ce lobii temporali ajuta
in procesul de audiere , vorbire , memorie , si emotie .
Definitie
 Scleroza laterala amiotrofica, cunoscuta si ca
boala Lou Gehrig, se caracterizeaza printr-o
pierdere (reducere) progresiva a anumitor celule
nervoase ale creierului si maduvei spinarii
denumite neuroni motori.
Frecventa SLA
 Unu pana la doi oameni din 100000, dezvolta ALS
in fiecare an. Barbatii sunt afectati putin mai des
decat femeile. Cu toate ca poate debuta la orice
varsta, este mai frecventa la varsta mijlocie si la
varstnici.
Cauza bolii
 Cauza nu este cunoscută în 90% până la 95% din
cazuri.  Aproximativ 5-10% din cazuri sunt mostenite
 de la parinti unei persoane.  Aproximativ jumatate din
aceste cazuri genetice se datoreaza unuia dintre cele
două specifice gene 
Mutatii in gena tipurile de mutatii
 Mutatia 4A>V
 Este cea mai frecventa mutatie cauzatoare de ALS din
populatia Statelor Unite.Mutatia data apartine mutatiilor
punnctiforme.Pacientii cu mutatii 4A>V(alanina valina)
prezinta virsta de debut variabila dar cursul bolii este
uniform rapid cu supravietuirea medie de la debut-1.4ani.
 Mutatia 46H>R(histidina arginina) este cea mai frecventa
mutatie de SLA din popultia japoneza.Cursul bolii de aceasta
mutatie este extrem de lung,cu timpul tipic de la debut pina
la moarte fiind de peste 15 ani.
Consecintele mutatiilor
 La nivel molecular: sinteza proteinei defecte
Charged multivesicular body protein 2b sau
lipsa ei
 La nivel celular:defecte in duplicarea
centrozomului, nesepararea celulelor dupa
citochineza.
 La nivel de organism:atrofie musculara ,dificultati
de vorbire,inghitire si respiratie
Fenotip
 Tulburarea cauzeaza slabiciune musculara si atrofie in
tot corpul din cauza degenerarii neuronilor motori
superiori si inferiori.
 In imposibilitatea de a functiona muschii slabesc si se
atrofiaza.Persoanele afectate de tulburare pot pierde in
cele din urma capacitatea de a initia si de a controla
toate miscarile voluntare,desi muschii vezicii urinare si
sfincterele intestinale si muschii responsabili de
miscarea ochilor sunt de obicei dar nu in todeauna
crutati pina la etapele finale ale bolii.
Simptomele initiale
 Slabiciunievidente
 Atrofia musculara
 Probleme de inghitire
 Crampe sau rigiditatea muschilor afectati
 Vorbire nazala
Progresia bolii

 Indiferent de partea corpului ce prim a fost

afectata de boala slabiciunea musculara si atrofia
se raspindeste Iin alte parti ale corpului pe masura
ce boala progreseaza
 Progresia bolii tinde sa fie mai lenta in cazul
pacientilor care sunt mai tineri de la 40 de ani de
la debut care sunt usor obezi care au boala limitata
la un singur membru initial.
Longevitate
 Cele mai multe persoane cu SLA mor de
insuficienta respiratorie, de obicei in termen de 3
pin la 5 ani de la debutul simptomelor
 Timpul mediu de supravietuire de la debut pina la
moarte este aproximativ de 39 de luni ,si doar 4%
supravietuiesc mai mult de 10 ani.
 Fizicianul Stephen Hawking traiestecu boala mai
mult de 50 de ani,desi el este un caz neobisnuit
.Genetica bolii

Tipul de transmitere: AD
Penetranta completa
Expresivitate dependeta de virsta
Heterogeitate de locus.Actiune complementara cu
gena SOD1
Tratament
 Chiar daca nu exista remediu pentru scleroza
laterala amiotrofica, tratamentul poate ajuta la
mentinerea stabilitatii si independentei, stapanirea
simptomelor si evitarea complicatiilor pe cat mai
mult timp posibil. 
Diagnosticarea
 Diagnosticarea sclerozei laterale amiotrofice se
face în principal cu
ajutorul electromiogramei (EMG) - testarea
electrică a funcţiei musculare dar şi prin teste
serologice şi urinare, radiografii.
 Pentru indentificarea mutatiilor se practica tehnica
Southern blot,PCR.
Bibliografie
 http://www.sanatateatv.ro/articole-medicale/neurologie/scler
oza-laterala-amiotrofica/
 http://www.genecards.org/cgi-bin/carddisp.pl?gene=CHMP2
B&keywords=chmp2b
 http://www.sfatulmedicului.ro/Boala-Alzheimer-si-alte-boli-
degenerative/scleroza-laterala-amiotrofica-boala-charcot-
sau-boala-lou-gehrig_344