I.

ANALIZATORII
EXTERO-RECEPTORII

(Kahle, 2003)
PROPRIO-RECEPTORII
FUSURILE
NEURO-
MUSCULARE

ORGANELE
TENDINOASE
GOLGI
SENSIBILITATEA TACTILĂ ŞI TERMOALGEZICĂ:
CĂILE ASCENDENTE MEDULARE

(K E Webster, King’s College, University of London.)

 SPINOTALAMICE

SPINOCEREBELOASE

(Carpenter M B 1991)
SISTEMUL TRIGEMINAL

(Truex and Carpenter 1964)

 ANALIZATORUL GUSTATIV
Receptorii analizatorului gustativ sunt mugurii gustativi. Partea anterioară a limbii,
excluzând papilele circumvalate, este deservită de nervul coarda timpanului (prin nervul
lingual), către ganglionul nervului facial. Papilele circumvalate şi porţiunea din faringe limitrofă
arcurilor palatoglose sunt deservite de nervul glosofaringian. Mugurii gustativi de pe faţa
dorsală a limbii şi epiglotă sunt inervaţi de ramuri din nervul laringeu superior din vag.

Fibrele nervoase ale gustului sunt fibrele periferice ale neuronilor bipolari protoneuroni
din ganglionul geniculat al nervului facial (VII), ganglionul inferior al nervului
glosofaringian (IX) şi ganglionul inferior al nervului vag (X).

Fibrele centrale ale acestor neuroni formează tractul solitar şi terminaţiile lor fac sinapsă
cu neuroni care formează nucleii tractulului solitar deutoneuroni. Axonii acestor neuroni se
încrucişează pe linia mediană, urcă prin partea dorso-medială a lemniscului medial, pentru a
face sinapsă cu neuronii situaţi cel mai medial din nucleul ventro-postero-medial al
talamusului (NVPM). Din NVPM, axonii merg prin capsula internă pentru a ajunge la partea
antero-inferioară a cortexului senzo-motor şi la limen insulae.
 AMAR

ACRU

SĂRAT
RECEPTORII GUSTATIVI
DULCE
 ANALIZATORUL ACUSTICO-
VESTIBULAR
CALEA VESTIBULARĂ
Nervul VIII (n.vestibulocochlearis) este format din două
componente complet separate, cu un traiect comun din meatul
acustic intern (unde ocupă pars vestibularis) până la intrarea în
trunchiul cerebral, în spaţiul dintre punte, pedunculul cerebelos
mijlociu şi pedunculul cerebelos inferior (extremitatea laterală a
şanţului bulbopontin).

Dendritele conectate cu receptorii vestibulari formează

nervii utriculo-ampular, sacular şi ampular posterior şi se ataşează
protoneuronilor bipolari din ganglionul vestibular Scarpa . Axonii
protoneuronilor formează nervul vestibular care pătrunde în
trunchiul cerebral la limita dintre bulb şi punte, între pedunculul Antonio
cerebelos inferior şi tractul spinal al trigemenului, se împarte în
Scarpa
ramuri ascendente şi descendente, care se termină în nucleii
(1752 –1832)
vestibulari, deşi unele dintre fibre merg direct la cerebel, de-a
Complexul nuclear vestibular este format din patru perechi de nuclei:
mediali (SCHWALBE) sunt cei mai mari; se proiectează în aria
vestibulară a podelei ventriculului IV, dorsal de striile medulare; superior se
extind în punte, lateral de nucleii nervilor VI şi X;

inferiori (ROLLER) sunt situaţi în bulb, lateral de cei mediali, între

nucleul medial şi pedunculul cerebelos inferior de aceeaşi parte;

laterali (DEITERS) sunt situaţi ventro-lateral faţă de porţiunea

superioară a nucleilor mediali; lateral şi superior se continuă cu extremitatea
inferioară a nucleilor superiori;

superiori (BECHTEREW) se extind în sus în punte, proiectându-se în

partea superioară a ariei vestibulare.
Conexiuni: nucleii vestibulari mediali, inferiori şi superiori primesc fibre aferente
din nervii vestibulari. Se crede că mai primesc şi fibre cerebelo-vestibulare
prin pedunculii cerebeloşi inferiori. Fibrele eferente ale nucleilor vestibulari
intră în pedunculii cerebeloşi inferiori; cea mai mare parte se îndreaptă către
flocculus, nodulus, iar unele la nucleii fastigiali. Ca un întreg, complexul
vestibular acţionează ca o staţie de releu asupra căilor cerebeloase aferente;
este şi o staţie de distribuţie pentru fibrele cerebeloase eferente.
Eferenţe din nucleii vestibulari inferiori şi superiori intră în fasciculul longitudinal
medial (FLM), în care urcă sau coboară, pentru a ajunge la nucleii motori ai
muşchilor extrinseci ai bulbului ocular (nucleii nervilor VI - de parte opusă, m.
rectus lateralis -, III - de aceeaşi parte, m. rectus medialis şi IV), precum şi ai
muşchilor gâtului (nucleul IX).
Din nucleii vestibulari laterali, fibrele eferente coboară pentru a forma tractul
vestibulo-spinal. Fibrele din ceilalţi nuclei se pot uni cu lemniscul lateral şi,
astfel, pot ajunge la coliculii inferiori, la corpii geniculaţi mediali şi, posibil, la
cortexul cerebral.
CALEA COHLEARĂ

Nervii cohleari sunt formaţi din axonii neuronilor bipolari

din ganglionii spirali Corti aflaţi în canalul spiral din
modiol. Nervii pătrund la limita dintre bulb şi punte şi
înconjoară partea laterală a pedunculilor cerebeloşi
inferiori. Fibrele lor se opresc la deutoneuronii din
cele două perechi de nuclei cohleari:

- nucleii cohleari ventrali, situaţi ventro-lateral de

pedunculii cerebeloşi inferiori, sunt legaţi de funcţia
de analiză a sunetelor;

- nucleii cohleari dorsali, situaţi dorsal de pedunculii

cerebeloşi inferiori, în dreptul porţiunii laterale a ariei
vestibulare, a planşeului ventriculului IV, unde
formează tuberculul auditiv (acustic); sunt o staţie Alfonso Corti
neuronală pentru reflexele legate de auz; fibrele se (1822 –1876)
alătură corpului trapezoid.
Fibre eferente de la nucleul cohlear ventral se termină oliva superioară, fie de
aceeaşi parte, fie de parte opusă. Fibrele eferente de la nucleul cohlear dorsal
ocolesc pedunculul cerebelos inferior, străbat podeaua ventriculului IV şi ajung
la oliva pontină; intersecţia fibrelor contralaterale din cele două părţi (fibre
terţiare cu originea în olivele superioare) formează corpul trapezoid.

Din nucleul olivar superior pontin, fibrele eferente au un traiect ascendent şi

formează lemniscul lateral, care înconjoară lateral pedunculul cerebelos
superior. Fiecare lemnisc lateral este format din nuclei terţiari din ambele părţi
şi, în cursul său ascendent către mezencefal, unele dintre fibrele lemniscului
au o staţie într-un mic grup de neuroni, numit nucleul lemniscului lateral.

În drumul lor către mezencefal, unele dintre fibre se termină în nucleul

coliculului inferior, altele traversează nucleul, merg prin braţul coliculului
inferior către corpul geniculat medial, unde sunt conectate la cortexul auditiv,
ariile 41, 42, şi 22, din girusul temporal superior.
LABIRINTUL OSOS
SEGMENTUL PERIFERIC:
ORGANUL CORTI
Analizatorul vizual

Nervul optic părăseşte bulbul ocular medial de polul posterior, având un traiect
spre posterior, de forma litere S, în conul format de muşchii extrinseci drepţi ai
bulbului ocular. La 1-2 cm posterior de bulbul ocular, infero-medial în nerv
pătrunde artera şi vena centrală a retinei. Împreună cu artera oftalmică, pătrunde
prin canalul optic în cavitatea craniană, unde, deasupra şanţului chiasmatic, cei
doi nervi optici formează chiasma optică. De aici se continuă cu tractul optic, care
încrucişând anterior crus cerebri, urcă pe partea laterală a mezencefalului şi
diencefalui, terminându-se în corpul geniculat lateral, situat sub pulvinarul
talamusului. În chiasma optică are loc încrucişarea fibrelor optice din jumătatea
nazală a retinei, iar fibrele optice din jumătatea temporală trec în tractul optic de
aceeaşi parte. Deci, câmpul vizual temporal se proiectează în corpul geniculat
lateral de parte opusă, iar câmpul vizual nazal în corpul geniculat lateral de
aceeaşi parte.
Axonii neuronilor ce alcătuiesc tractul optic fac sinapsă cu neuronii din corpul
geniculat lateral, al treilea neuron; axonii acestora formează radiaţia optică,
îndreptându-se spre şanţul calcarin, ariile corticale 17, 18 şi 19, din lobul
ocipital.

Reflexul pupilar fotomotor are drept cale aferentă tractul optic, din care pornesc
colaterale ce fac sinapse în regiunea pretectală, prin braţul coliculului superior.
De aici, axonii trec medial şi se încrucişează în mare parte în comisura
posterioară. Atât fibrele directe, cât şi cele încrucişate coboară prin fasciculul
longitudinal medial până la nucleul nervului III. Aici fac sinapsă cu neuronii
preganglionari parasimpatici pupilo-motori şi de acomodare. Fibrele
preganglionare din nucleul accesor ajung în ganglionul ciliar, unde fac sinapsă
cu neuronul postganglionar. Neuronii pre- şi postganglionari sunt de două
tipuri: pupilomotori, care inervează muşchiul sfincter al pupilei şi de acomodare,
care inervează muşchiul ciliar.
CELULĂ CU BASTONAŞ

CELULĂ CU CON