Dezvoltare sistem nervos

• Gastrulatia se petrece in saptamana a 3a de viata i.u. si debuteaza cu aparitia liniei

primitive pe suprafata ebiblastului.Celulele epiblastului migreza catre linia
primitiva se desprind de epiblast si se deplaseaza catre interior(invaginare)
• Dupa finalizarea procesului de invaginare unele celule dau nastere endodermului
embrionar,iar altele se dispun intre epiblast si endodermul nou format alcatuind
mezodermul embrionar ,restul celulelor epiblastului formeaza ectodermul.
• Migrarea si diferentierea celulelor sunt procese controlate de factorul 8 de crestere
a fibroblasilor (FGF8) sintetizat chiar de celulele liniei primitive si ale nodului
primitiv.
• Prin gastrulatie asadar epiblastul da nastere tuturor straturilor germinative,
(ectodermul endodermul si mezodermul embrionar) celulele din aceste straturi
vor forma toate tesuturile si organele embrionului.
 FORMAREA TUBULUI NEURAL

PLACA NEURALĂ

NODUL PRIMITIV
LINIA PRIMITIVĂ NOTOCORD

Gastrulaţia începe cu formarea liniei primitive la capătul posterior (caudal) al

embrionului; linia este o îngroşare a suprafeţei dorsale a epiblastului, în care celulele
epiblastului formează endo- şi mezodermul. La capătul cranial al liniei primitive se
formează nodulul primitiv (descris de Hensen) dintr-o aglomerare de celule
epiblastice; ele migrează cranial prin nodul şi formează o tijă longitudinală numită
notocord. Sub influenţa notocordului, ectodermul dorsal situat deasupra lui se îngroaşă
şi se alungeşte, formând placa neurală.
 Creste neurale

Şanţ neural

Placa neurală devine şanţ neural: prin proliferarea rapidă a celulelor de la margini, placa neurală se
deformează, astfel încât pe linia mediană se scufundă treptat un şanţ neural între două falduri paralele.
Marginile ridicate ale faldurilor neurale se apropie şi fuzionează, transformând şanţul într-un tub neural.
Celulele ce mărginesc şanţul sunt celule neuropiteliale care vor genera, în cele din urmă, toate celulele
sistemului neuronal central. Capătul cranial al tubului neurale se lărgeşte şi va forma encefalul, în timp
ce porţiunea caudală va forma măduva spinării. Lumenul tubului neural va deveni sistemul ventricular.
Ectodermul de la marginile faldurilor neurale reprezintă celulele destinate să formeze crestele neurale,
care vor forma principalele elemente ale sistemului neuronal periferic. Pe măsură ce se dezvoltă şanţul
şi, mai apoi, tubul neural, linia primitivă se estompează.
 Tub neural

Marginile laterale ale faldurilor neurale cresc spre medial şi fuzionează pentru a forma tubul
neural, ce se separă apoi de ectoderm. Fuziunea începe dinspre regiunea cervicală (în dreptul
somitelor 4-6) din ziua a 21-a şi progresează în ambele direcţii (cranial şi caudal), până când
întregul şanţ neural devine tub neural. Celulele de la marginile tubului neural se detaşează de
faldurile neurale ectodermale pentru a forma mănunchiuri de celule ale crestelor neurale. Cele
localizate dorsal vor migra pentru a deveni ganglioni senzitivi (spinali şi echivalenţi ai nervilor
cranieni), precum şi ganglioni vegetativi, enterici, celule Schwann, melanocite, celule cromafine
adrenergice şi membranele menigeale piale şi arahnoidale (dura mater se dezvoltă din
mezoderm).
Neuropor anterior

Neuropor posterior

Către ziua a 25-a se închid orificiile cranial şi caudal ale tubului neural (neuroporul anterior
şi, respectiv, posterior). La adult, neuroporului anterior îi corespunde lamina terminalis din
capătul anterior al ventriculului III. După închiderea completă a tubului neural, porţiunea
cranială, mai dezvoltată, se va diferenţia şi se va împărţi în trei vezicule, reprezentând
encefalul anterior, mijlociu şi posterior.
Evoluţia veziculelor cerebrale (desen)
• Sistemul nervos central are 0rigine ectodermica si apare la jumatatea
saptamanii a treia de viata intruterina sub forma placii neurale
• Dupa plierea marginilor placii neurale, plicile neurale se apropie,fuzion
eaza pe linia mediana rezultand tubul neural.
• Neuroporul cranial si cel caudal prin care comunica cu cavitatea
amniotica se inchid in jurul zilei 25(24) respectiv 27(26)
• La capatul cefalic al tubului neural se formeaza (creierul)encefalul iar la
cel caudal maduva spinarii.Defectele de inchidere ale tubului neural pot
determina aparitia unor malformatii precum spina bifida sau anencefalia
ce pot fii prevenite prin administrarea de acid folic mamei.
• Maduva spinarii care constituie partea caudala a SNC este formata din:
• -placile bazale(ce contin neuroni motori)
• -placile alare(contin neuroni senzitivi)
• -o placa dorsala si una ventrala care realizeaza legatura dintr jumatatea
dreapta si stanga ale maduvei.Proteina SHH determina ventralizarea
tubului neural corespunzator maduvei spinarii si induce formarea placii
ventrale si a placilor bazale.
• Dezvoltarea maduvei
• Se considera ca peretele tubulu neural are trei straturi concentrice:invelisul
ependimar zona de manta,zona marginala
• Dupa inchiderea tubului neural, peretel este format dintr-un singur tip de celule-
neuroepiteliale care vor forma stratul neuroepitelial
• Din celulele neuroepiteliului iau nastere neuroblasti primitivi ce inconjoara
spre periferie neuroepiteliu formand stratul intermediar zona numita zona de
manta=substanta cenusie a maduvei; neuroblastii cei mai superficiali din zona de
manta vor da nastere stratului marginal care se mielinizeaza si se formeaza
substanta alba a maduvei
• Proliferarea rapida a celulelor din stratul de manta produce deoparte si de alta a
tubului neural o ingrosare ventrala=lama fundamentala din care se dezvolta placa
bazala si apoi aria motorie si una dorsala=lama alara care va genera placa alara
ulterior aria senzitiva
• Portiunea dorsala si ventrala situata la circumferinta tubului neural la nivelul liniei
mediane alcatuiesc placa dorsala si placa ventrala. Aceste structuri nu contin
neuroblaste ci fibre nervoase care traverseaza dintr-o jumatate in alta.
• In l III iu embionul masoara 30mmvertex-coccis,maduva ocupand tot canalul
rahidian.La nastere maduva se termina la nivelul vertebrei lombare L3 iar la adult
se termina la niv L2.continuat de filum terminale inconjurat de radacinile nervii\lor
spinali.
• Creierul(encefalul) care constituie parte craniala a SNC este alcatuit din 3 vezicule
la embrionul de 4 saptamani prozencefal mezencefal,rombencefal.
• Rombencefalul se imparte in
• -mielencefal-din care se formeaza: bulbul rahidian(care prezinta 2 placi bazale ce
contin neuroni eferenti somatici si viscerali si 2 placi alare care contin neuroni
aferenti somatici si viscerali;
• -metencefalul care perzinta 2 placi bazale (eferente) si 2 placi alare(aferente).Din
metencefal se formeaza atat cerebelul,cu rol in coordonarea miscarilor si mentinera
posturii cat si puntea (strabatuta de fibre nervoase care unesc maduva spinarii cu
cortexul cerebral si cerebelos.
• Mezencefalul este asemanator maduvei spinarii in ceea ce priveste placile bazale si
alare .Placile alare ale mezencefalului dau nastere coliculilor superior si inferior cu
rol in statie de releu in cadru arcurilor reflexe vizuale si auditive .
• Pe partile laterale ale prozencefalului inmuguresc veziculele telencefalice
• Diencefalul portiunea posterioara a prozencefalului,este alcatuit dintr-o placa
dorsala subtire si o placa alara groasa din care se dezvolta talamusul si
hipotalamusul.
• Diencefalul contribuie la formare neurohipofizei(lobul posterior) iar din punga lui
Rathke se formeaza adenohipofiza ,lobul intermediar,si partea tuberala.Cranio
faringioamele au originea in structurile vestigiale ale pungii lui Rathke.aceste
tumori apar mai ales la nivelul seii turcice,si pot produce hidrocefalie si disfunctii
hipofizare (diabet insipid ,deficit de crestere.)
 Stadiul cu trei vezicule (săptămâna a 4-a):
Chiar spre sfârşitul celei de-a 3-a săptămâni,
tubul ia forma literei “C”, prin apariţia a două
flexuri:
- cefalică
- cervicală

1.Prozencefal
2.Mezencefal
3.Rombencefal

Tubul neural evoluează precoce:

În ziua a 24-a se inchide neuroporul anterior,
iar în ziua a 26-a neuroporul posterior.
 Stadiul cu cinci vezicule (săptămâna a 5-a):
Pe feţele laterale ale prozencefalului
înmuguresc veziculele telencefalice,
diencefalul rămânând intre ele

Mezencefalul rămâne un tub cu lumen îngust

Rombencefalul se divide în două vezicule :

Metencefalul
Mielencefalul
Modelul sistemului ventricular se formează precoce: prozencefalul se separă în două vezicule
telencefalice (ventriculii laterali), precum şi o despicătură mediană (ventriculul III), care
comunică cu primele două imediat înapoia laminei terminale prin foramenul interventricular.
Dezvoltarea mezencefalului îngustează lumenul acestei vezicule (apeductul cerebral), care
conectează ventricului III cu următorul, situat în rombencefal (ventriculul IV).
Dezvoltarea ventriculior laterali urmează acelaşi traiect asemănător literei “C” ca şi emisferele
cerebrale, în care se află.
 Dezvoltarea plexurilor coroide

În mezenchimul învecinat tubului neural se dezvoltă o reţea capilară bogată, încă de

le embrionul de 6-8 mm. Tavanele telencefalului şi rombencefalului sunt subţiri,
alcătuite numai din ependim (zona germinală), care este invadat de capilare.
Împreună cu pia mater, formează plexurile coroide. Ele produc lichidul
cerebrospinal, care umple ventriculii, de unde trece în spaţiul subarahnoidian prin
orificiile laterale (Luschka) şi medial (Magendie) ale ventriculului IV, începând din
luna a 3-a i.u.
• Telencefalul este alcatuit din 2 evaginatii lateral(emisfere cerebrale apar la
sf.saptamanii 5)si dintr-o portiune mediana(lamina terminala),unde se incruciseaza
fibrele comisurale care fac legatura intre cele 2 emisfere.
• La jumatatea lunii a2a portiunile bazale ale emisferelor se devolta rapid, proemina in
lumenul ventriculului lateral corespunzator,formand corpul striat care se divide in 2
parti:
• o parte dorso mediala numit nucleu caudat.
• o parte ventro-laterala denumita nucleu lentiform.Aceasta impartire este realizat de
axunii neuronilor corticali care trec prin masa nucleara a corpului striat,cunoscut sub
numele de capsula interna.
• Ia acelasi timp peretele medial al emisferelor cerebrale si peretele lateral al
diencefalului se unesc astfel ca nucleul caudat vine in contact cu talamusul
• Dezvoltarea ulterioara a emisferelor duce la aparitia lobilor,in ultima parte suprafata
emisferelor creste atat de rapid incat apar girusuri separati de santuri si fisuri.
• Cortexul se dezvolta dintr-o structura numita pallium cu 2 regiuni arhipallium situat
imediat lateral de corpul striat si neopallium localizat intre hipocamp si
paleopallium.La nastere cortexul are aspect striat datorita depunerii celulelor in
straturi,primii neuroni formati sunt localizati in profunzimea cotexului cei mai noi
inferior de piamater;cortexul motor contine celule piramidale,iar cel senzorial celule
granulare.
• Hipofiza se dezvolta din evaginatie ect a stomodeumului situata ant de membr
bucofaringiana(punga lui Rathke,si prelung inf a diencefal(infundibul)
• Malformatiile maduvei spinarii-inchiderea anormala a plicilor neurale in S3-S4 pot
afecta meningele vertebrele,musculatura si tegumentele.
• Spina bifida =defecte ale tubului neural in regiunea spinala(scindarea arcurilor
vertebrale cu afectarea sau nu a tesutului nervos subiacent.
• Spina bifida oculta defect al arcurilor vertebrale(absenta fuziunii arcurilor
vertebrale)in regiunea lombosacrata L4-S1, ,acoperit de tegument ,care nu implica
tesutul nervos subiacent.-10% din indivizi normali.
• Spina bifida chistica,este o malformatie severa in care tesutul nervos si/sau
meningele proemina printr-un defect al arcurilor vertebrale,si tegumentului cu
formarea unui sac similar unui chist.Defectul este in reg lombosacrata si e insotit de
deficite neurologige fara retard mintal
• -meningocel,mielomeningocel,mieloschisis sau rahischizis(masa aplatizata de tesut
nervos) toate se insotesc de hidrocefalie
• Dg prenatal –prin ecografie si determinarea alfa fetoproteina in sangele matern.
• Defectele tubului neural pot fi determinate de :hipertermie hipervitaminoza A, si
alti agenti teratogeni.
• Incidenta defectelor tubului neural poate fi redusa prin adm de acid folic inceputa
cu 2 luni inainte de conceptie si pe tot parcursul sarcinii.
• .
MIELOMENINGOCEL CU HIDROCEFALIE
HIDROCEFALIE

RAHISCHIZIS
• Malformatii cerebrale
• Holoprozencefalia(HPE)=grup de anomalii in care absenta structurilor pe linia
mediana conduce la malformatii cerebrale si faciale.
• In cazurile severe se produce fuzionarea ventriculilor laterali cu aparitia unei
vezicule telencefalice unice fuzionarea globilor oculari ,formarea unei singure
cavitati nazale .
• In formele foarte usoare unicul indiciu de de HPE este prezenta unui singur dinte
incisiv.
• Cauze:mutatiile genei SHH, modificarea unor gene care codifica factori de
transcriptie,abuzul de alcool.
• Schizencefalia= fisuri largi la niv emisferelor cerebrale,care se poate asocia cu
atrofia tesutului cerebral
• Meningocelul=hernierea meningelor,meningoencefalocelul,=hernierea unei
portiuni de encefal,meningohidroencefalocelul =hernierea si a unei parti de
ventriculi sunt malformatii cauzate de defecte de osificare la nivelul oaselor
craniului.(scuama osului occipital)
• Exencefalia =absenta inchiderii portiunii cefalice a tubului neural bolta craniana nu
se formeaza ,tesutul cerebral anormal este expus care se
necrozeaza;=anencefalie( desi tr cerebral exista)
• Craniorahischisis=extinderea defectului de inchidere al tubului neural spre
maduva spinarii
• In ultimile2 luni de sarcina la fatul cu anencefalie reflexul de deglutitie fiind absent
se produce hidramnios
• Anencefalia se poate identifica ecografic ,bolta craniana fiind absenta.Este des
intalnita,mai frecventa la sexul feminin poate fi prevenita prin adm de acid
folic,400micrograme/zi inainte ce conceptie si in timpul sarcinii.
• Hidrocefalie=acumulare de lichid cefalorahidian in sistemul ventricular.
• Frecvent datorata obstructiei apeductului Sylvius;licidul se acumuleaza in ventriculii
laterali exercitand presiune asupra parenchimului cerebral,si a oaselor craniene si a
suturilor dintre ele.volumul extremitatii cefalice crescand considerabil.
• Malforma. Arnold Chiari =hernierea structurilor cerebeloase prin foramen
magnumApare in toate cazurile de spina bifida chistica asociandu-se cuhidrocefalie.
• Microcefalia =cutia craniana a nou-nascutului are volum mic,datorita dezvoltarii
insuficiente a structurilor cerebrale.Cauze:determinata genetic,sau de factori prenatali
precum infectii(toxoplasmoza fetala), medicamente,sau alti agenti teratgeni.Retardul
mintal este frecvent.
• Hipertermia produsa de infectii materne,sau expunere la temp ridicate( sauna) poate
determina spina bifida sau exencefalieMalform acestea sunt grave si incompatibile cu
viata.
• In unele cazuri retardul mintal sever nu se asociaza cu malformatii cerebrale
identificabile morfologic.Poate fi cauzat de anomalii genetice,de expunere la agenti
infectiosi,(virus rubeolic citomegalic,toxoplasmoza,dar mai ales de abuzul matern
de alcool
ENCEFALOCEL FRONTAL

MENINGOCEL OCCIPITAL
(+ omfalocel)
MALFORMAŢII CONGENITALE
• Dezvoltarea nervilor cranieni
• In saptamana a patra de dezvoltare toti nucleii corespunzatori celor 12 perechi de
nervi cranieni sunt formati.Toti nervii cranieni,cu exceptia nervilor olfactivi si
optic,au originea in trunchiul cerebral,iar nervul oculomotor are originea in afara
rombencefalului.
• La nivelul rombencefalului,centrii de proliferare din neuroepiteliu dau nastere la 8
segmente numite rombomere.
• In aceste rombomere se formeza nucleii motori ai nervilor
cranieni(IV,V,VI,VII,IX,X,XII)
• Aparitia acestui tipar segmentar se realizeaza sub influenta mezodermului acumulat
in somitomerele situate sub neuroepiteliu.
• Neuronii motori ai nucleilor nervilor cranieni sunt localizati in tr. Cerebral in timp
ce gg.senzoriali sunt situati in afara encefalului.
• Gg senzoriali ai nervilor cranieni,au originea in placodele ectodermice,celulele
crestei neurale;
• Placodele ectodermice includ placodele nazale,placodele otice,4 placode
epibranhiale reprezentate de ingrosarile ectodermice situate dorsal de arcurile
faringiene;placodele epibranhiale contribuie la formarea gg nervilor asociati
arcurilor faringiene(nV,nVII,IX,X)
• Gg parasimpatici(eferenti viscerali) sunt derivati din celulele crestei neurale iar
axonii neuronilor lor intra in componenta nervilor cranien III,VII,IX,X.
 Dezvoltarea sistemului nervos periferic:
crestele neurale

Precoce, buzele şanţului neural se lipesc formând tubul neural, dar marginile lor
se răsfrâng spre lateral, evoluând în mezenchimul corespunzător somitelor sau
rombomerelor.
 Dezvoltarea nervilor cranieni:
rombomerele

Aşa cum nervii spinali se distribuie pe traiectul somitelor (somatomere), nervii cranieni
se distribuie tot segmentar, după rombomere (7 la număr). Majoritatea celor cu număr
impar involuează. Cele cu număr par vor induce dezvoltarea arcurilor faringiene.
• Dezvoltare sistemului nervos vegetativ simpatic
• In saptamana a5a celule cu originea in crestele neurale, din zona toracica migreaza
bilateral de-a lungul maduvei spinarii posterior de aorta dorsala.
• Se formeaza 2 lanturi de gg simpatici cu dispozitie segmentara,si interconectati prin
fibre nervoase longit.,rezultand trunchiurile simpatice dispuse bilateral de-a lugul
coloanei vertebrale,care se alungeste in regiunea cervicala si lombo-
sacrate;inacelasi timp are loc si fuziunea intergg. mai ales in reg. cervicala.
• Unele din neuroblaste migreaza in regiunea ant de aorta si formeaza gg
preaortici(gg celiaci si mezenterici);alte celule migreaza la nivelul
inimii,plamanilor si al tractului gastrointestina rezultand plexurile simpatice
viscerale;
• In gg patrund fibre nervoase cu originea la nivelul coloanei celulare
visceroeferente(cornul intermediar )a segmentelor medulare toraco-lombare;aceste
fibre numite pregg sunt mielinizate,si fac sinapsa cu neuronii din gg simpatici
preaortici sau colaterali.
• In taiectul de la nervii spinali la gg simpatici fibrele pregg formeaza ramurile
comunicante albe si sunt prezente de la primul seg toracic pana la seg lombar 2,3..
• Fibrele postgg nu sunt mielinizate,si se indreapta fie catre alte reg ale tr simpatic fie
catre organe cu inervatie simpatica;
• Alte fibre numite ramuri comunicante cenusii cu orig in tr simpatic se alatura
nervilor spinali distribuindu-se vaselor sanguine periferice,foliculilor
pilosi,glandelor sudoripare.
• Ramurile comunicante cenusii sunt prezente la toate nivelurile maduvei spinarii.
• Sistemul nervos parasimpatic
• Axonii neuronilor din tr cerebral si reg sacrata a maduvei spinarii formeaza
fibre parasimpatice pregg
• Fibrele cu orig in nucleii tr cerebral intra in alcatuirea
nervilorIII,VII,IX,,X.
• Fibrele postgg au orig in neuroni derivati din celulele crestei
neurale,distribuindu-se stucturilor specifice pe care le inerveaza.
Evolutia crestelor neurale

Nervi
Ganglioni senzitivi
Ganglioni vegetativi
Plexuri vegetative
Celule cromafine
Celule pigmentare
NERVUL FACIAL (n.VII)
Nervul celui de al II-lea arc branchial, inervează somatomotor muşchii mimicii, muşchiul scăriţei, pîntecul
posterior al muşchiului digastric, muşchiul stilohioid, visceromotor parasimpatic glanda lacrimală, glandele
salivare sublinguale şi submandibulare, glandele mici nazale şi palatine, culege sensibilitatea gustativă de la 2/3
anterioare ale limbii.
Nucleul de origine şi nucleii terminali:
- nucleul nervului facial din punte: originea fibrelor somatomotorii branchiale
- nucleul salivator superior din punte: originea fibrelor visceromotorii preganglionare parasimpatice
(secretomotorii)
- nucleul tractului solitar din bulb: nucleul terminal pentru fibrele speciale viscerosenzitive gustative,
- nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb: primeşte fibre somatosenzitive
Originea aparentă: şanţul bulbo-pontin superior olivelor bulbare
Iese din craniu: prin foramen stilomastoidian. Prezintă o porţiune intracraniană şi una extracraniană.
Ramuri: -Porţiunea intracraniană:
a) nervul pietros mare
b) nervul scăriţei
c) ramură comunicantă cu plexul timpanic
d) nervul coarda timpanului(contine fibre eferente parasimpatice pt glanda submandib si subling,I fibre aferente gustative
linguale)
- Porţiunea extracraniană
a) ramura comunicantă cu ramura auriculară a nervului vag:ramură mică senzitivă
b) ramura auriculară posterioară
c) ramura digastrică
d) ramura stilohioidiană
e) ramura comunicantă cu nervul glosopharingian
f) ramura comunicantă cu nervul auriculotemporal:
g) nervul temporofacial cu următoarele ramuri: - ramuri temporale; ramuri zigomatice; ramuri bucale(pt mm mimici)
h) nervul cervicofacial cu ramurile următoare: - ramura marginală a mandibulei; - ramura coli(pt mm mimici)
Ganglionii:
a) gangionul geniculat(orig. reala a n. intermediar,prelug.perif.culeg stimuli gustativi de la 2/3ant mucoasa linguala)
b) ganglionul pterigopalatin(apartine functional n.facial-mucoasa cavit.nazala,cel.etmoidale,boltii palatine,val palatin)
c) ganglionul submandibular(apartine caii parasimpatice a n.facial)
Gg submandib: situat pe traiectul n lingual(din mandibular); radac parasimp ,fibre pregg de la nucleul salivator sup.
Impreuna cu fibre snzitive (gustative) intra in n intermediar in canalul facialului impreuna cu nervul facial,apoi
prin choarda timpani ,ajung la nervul lingual apoi la gg submandib unde fac sinapsa, fibrele postgg tot prin n
lngual la gl subling si submandib.
• NERVII CRANIENI-STRUCTURĂ FUNCȚIONALĂ
•   
• I Olfactory nerve SVA (Special sense of smell)
•  II Optic nerve SSA (Special sense of sight)

•  III Oculomotor nerve GSE (Motor to extraocular muscles)

• GVE (Parasympathetic to smooth muscle in eye)
•  IV Trochlear nerve GSE (Motor to one extraocular muscle)

•  V Trigeminal nerve GSA (Sensory to face, orbit, nose, and anterior tongue)
• SVE (Motor to skeletal muscles)
•  VI Abducens nerve GSE (Motor to one extraocular muscle)

•  VII Facial nerve GSA (Sensory to skin of ear)

• SVA (Special sense of taste to anterior tongue)
• GVE (Motor to salivary, nasal, and lacrimal glands)
• SVE (Motor to facial muscles)

•  VIII Vestibulocochlear nerve SSA (Special sense of hearing and balance)

•  IX Glossopharyngeal nerve GSA (Sensory to posterior tongue)

• SVA (Special sense of taste—posterior tongue)
• GVA (Sensory from middle ear, pharynx, carotid body, and sinus)
• GVE (Motor to parotid gland)
• SVE (Motor to one muscle of pharynx)
•  X Vagus nerve GSA (Sensory external ear)
• SVA (Special sense of taste—epiglottis)
• GVA (Sensory from pharynx, larynx, and thoracic and abdominal organ
• GVE (Motor to thoracic and abdominal organs)
• SVE (Motor to muscles of pharynx/larynx)
•  XI Spinal accessory nerve SVE (Motor to two muscles)
•  
• XII Hypoglossal nerve GSE (Motor to tongue muscles)
Nervul glosofaringian (IX)
Este nervul celui de-al treilea arc branhial, nerv motor şi senzitiv pentru porţiunea
superioară a faringelui, gustativ pentru 1/3 posterioară a limbii; prezintă aferenţe
speciale viscerale de la sinusul carotic; este nervul secretor parasimpatic al glandei
parotide, precum şi al glandelor salivare mici din partea posterioară a limbii.
Originea aparentă se află în şanţul retroolivar
Ieşirea din craniu - în partea anteromedială a foramen jugulare.
Ramurile nervului glosofaringian:
nervul timpanic cu originea aparentă în ganglionul inferior, prin canaliculul timpanic
pătrunde în casa timpanului, formează un plex pe peretele medial al acesteia, apoi,
sub numele de nerv pietros superficial minor iese pe faţa anterosuperioară a
stâncii temporalului, în şanţul omonim; apoi iese din craniu prin foramen lacerum şi
se termină în ganglionul otic; este nervul secretor parasimpatic al glandei parotide.
ramuri faringiene
ramura sinusului carotic
ramuri tonsilare
ramuri linguale deservesc în special 1/3 post. a limbii, conţinând ramuri gustative, ale
sensibilităţii generale şi secretorii parasimpatice
Ganglionii anexaţi glosofaringianului sunt:
-ganglionul superior situat în foramen jugulare şi ganglionul inferior, situat în fossula
petrossa, conţin protoneuronii (pseudounipolari) sensibilităţii somatice şi vegetative;
- ganglionul otic: este un ganglion vegetativ parasimpatic atasat morfologic n. mandibular,
imediat sub ieşirea acestuia din craniu; fibrele preganglionare din nucleul salivator
inf(radac parasimpatica) ajung la ganglion prin n. pietros superficial minor,care
mai contine si fibre simpatice postgg din ram caroticotimpanice ale plexului carotidei
int. Fibrele postganglionare ajung la glanda parotidă prin n. Auriculotemporal;
Nervus vagus (X) Este un nerv mixt, senzitiv şi motor, atît somatic şi vegetativ. Derivă din
arcul branhial 4-5, împreună cu o parte a nervului XI; inervează somatomotor m.
ridicător al vălului palatin, muşchii constrictori ai faringelui (2/3 inferioare), muşchii
laringelui, muşchii striaţi ai esofagului; inervează somato-viscero-senzitiv partea
inferioară a mucoasei faringelui, laringele, traheea, esofagul, plămânii, pericardul,
stomacul, vasele mari; inervează visceromotor parasimpatic musculatura netedă a
esofagului, musculatura netedă şi glandele căilor respiratorii inferioare şi
plămânilor, cordul, viscerele din etajul superior al abdomenului pînă la 2/3 dreapte
a colonului transvers.
.
Originea aparentă este situată în şanţul retroolivar, sub originea aparentă a n.
glosofaringian.
Din craniu iese împreună cu n. glosofaringian prin foramen jugular.
Traiectul cuprinde trei porţiuni: cervicală, toracală şi abdominală
Ramurile In porţiunea cervicală :
-r. auriculară: este o ramură senzitivă
-r. faringiene: sunt ramuri mixte, pentru partea inferioară a faringelui;
-n. laringeu superior - r. cardiace superioare: se distribuie plexului cardiac; aceste
ramuri conţin şi n. depressor, care conţine fibre vegetative parasimpatice şi
senzitive viscerale.
Ganglionii anexaţi nervului vag sunt:
ganglioni senzitivi: ganglionul superior (jugular) şi inferior (nodos)
- ganglioni vegetativi: ganglioni cardiaci, situaţi pe porţiunea ascendentă a aortei şi în şanţul
coronarian, ganglioni din hilul pulmonar, ganglioni din jurul arterelor sau ganglionii
intramurali ale viscerelor inervate.
NERVUL ACCESOR (n. XI)

Ramura internă a n. accesor se ataşează n. vag, pe când ramura mai mică externă,
inervează motor m. sternocleidomastoidian şi parţial m. trapez.
Nucleii de origine: n. accesor are originea prin două rădăcini;
- rădăcina bulbară, din nucleul ambiguu, nucleu de origine a fibrelor somatomotorii
branchiale;
- rădăcina spinală, motoneuronii din coarnele anterioare a măduvei spinării,
segmentele cervicale C1 – C6 nucleul de origine a fibrelor somatomotorii;
Originea aparentă:
- rădăcina cranială: şanţul retroolivar.
- rădăcina spinală: din primele şase segmente cervicale, între rădăcinile ventrale şi
dorsale ale nervilor spinali, posterior de ligamentul denticulat;
Iese din craniu: prin partea anterioară a foramen jugular;
Ramuri: - ramura internă: conduce fibrele motorii branhiale nervului vag şi participă la
inervaţia mm. laringelui (special mm. aritenoizii);
- ramura externă: inervează m. sternocleidomastoidian şi m. trapez

Nervul hipoglos (XII)

Este un nerv motor al musculaturii limbii. Originea reală este reprezentată de nucleul
nervului hipoglos, situat în bulb, este superficial în fossa rhomboidea,
corespunzător trigonului nervului hipoglos.
Originea aparentă se află în şanţul preolivar.
Iese din craniu:prin canalul nervului hipoglos.
Inervează muşchii intrinseci şi o parte din cei extrinseci ai limbii(mai putin palatoglos si
styloglos. )
VI
Nervul facial
Nervul motor major al capului, transmite eferente somatice generale la muschi derivati din al
doilea arc branhial.  Trimite fibre parasimpatice preganglionaredin nucleul salivator superior
prin nervul intermediar la gg pterygopalatine (pe calea n. petros mare și a n. canalului
pterigoidian) și la gg submandibular (prin n chorda timpanului și n linguali) Transmite aferentele
viscerale speciale de la receptorii gustului pe două treimi anterioare ale limbii înapoi de-a lungul
n choarda timpanică la ganglionul senzorial geniculat CN VII . Nervilor glosofaringian
Nervul glosofaringian (CN IX) inervează m.stylopharyngeus (derivat din al treilea arc branhial),
trimite fibre parasimpatice preganglionare din nucleul salivatory inferior prin nervul petros
superficial la ganglionul otic (inervează glanda parotidă), și transmite aferentele viscerale
speciale de la receptorii gustului 1\3 posterioara a limbii.
Afişaţi originalul

Afişaţi limba originală

Un produs Traducere

Vorbitori Engleză: 500.000.000..1.800.000.000

Ţări: Statele Unite ale Americii , India , Nigeria , Marea Britanie , Filipine , Canada , Australia ,
Irlanda , Noua Zeelandă , Africa de Sud ,Vorbitori Română: 27.000.000

Ţări: România , Moldova , Ucraina , Serbia , Bulgaria , Ungaria , Grecia , Albania , Croaţia ,
Macedonia , Rusia , Kazahstan , America de Nord şi de Sud , Europa de Vest şi de Sud ,
Australia , Israel ,Limba română este o limbă indo-europeană, făcând parte din grupul italic,
subgrupul oriental al limbilor romanice.Wikipedia: Romanian language
Pagina curentă este: Traducere Engleză Română online
Schimbaţi sensul de traducere: Translator & Dicţionar Român Englez - traducere Română
Engleză online

Vedeţi şi:
Translator Englez Român    Dicţionar Englez Român        
Traducere Engleza Romana by SMS 
Dacă aveţi nevoie de o traducere perfectă, contactaţi o agenţie de traduceri!

© Copyright Online Translator 2000-2011 • Privacy Policy 

Sunday 13 March 2016 06:35:22 PM

Agenţii de traducere
Link-uri pentru agenţii de traduceri şi traducători autorizaţi.

Specificaţi domeniul dvs preferat:

Traduceri generale, traduceri de afaceri, traduceri comerciale, traduceri juridice, traduceri

tehnice, traduceri medicale, traduceri ştiinţifice, localizare de software, localizare de site-uri
web, alte domenii ...

Ofertă parteneriat

Search Hotels
Where?
Check-in                                               
Check-out                                               
 I don't have specific dates yet
Guests                                                                                                                          
Search