Statul în Evul Mediu românesc

Secolele XIV-XVII
În Țara Românească și Moldova
Prof. dr. Manuel Guțan
Organizarea și funcționarea statului român
medieval
Instituțiile centrale ale statului medieval românesc

Domnul

Adunarea de
Sfatul domnesc Biserica Ortodoxă
stări

Boierii
Mitropolit
Clerul înalt
Mari Boieri /
Slujitorii
Dregători
Orășenii
Domnul – nu este un despot dar are o putere arbitrară
administrează țara
Judecător suprem ce
legiuitor (stabilește politica internă și
realiza dreptatea divină
externă)

• Numește și revocă
• Edictează acte normative
dregători
scrise (hrisoavele • Judecata cu pravilă
• Acordă imunități
domnești) • Judecata peste
• Stabilește taxe și impozite
• Importă drept (pravilele) pravilă (arbitrariul
• Asigură ordinea publică
• Creează / confirmă domnesc)
• Înființează târguri și orașe
cutume
• Drept de ctitorie
 Sfatul domnesc

Compoziție : aprox. 12 membri

Atribuții Specificitate
Mitropolit+ Boieri + Dregători

• Până în a doua jumătate

a sec. XV : majoritari • Nu se confundă cu
boierii fără dregătorii Îl sfătuiește pe domn în Divanul de judecată
(boierii) toate problemele interne și (atribuții
• Din a doua jumătate a externe ale statului – judecvătorești)
sec. XV : majoritari domnul nu este obligat să • Nu se confundă cu
boierii cu dregătorii țină cont de opinia Sfatul lărgit
(dregătorii) Sfatului • Nu se confundă cu
• Din sec. XVI : doar Adunarea de stări
dregători
 Dregătoriile centrale

Boierie și/sau dregătorie Categorii Specific

• Nu exista ideea de specializare,

Dtegători de
• Până la sf. sec. XV : boieri / profesionalism și stabilitate
curte / aflați în Dregători ai statului • Dregătoriile nu erau salarizate
jupani (fără dregătorii) și
serviciul domnului • Dregătoriile nu au fost
dregători (boieri mici cu
dregătorii) ereditare
• În sec. XVI : dregători • Dregătorii erau numiți și
(mari boieri cu funcții revocați de domn după bunul
importante) și boieri său plac
(dregători cu funcții puțin Dregători Dregători • Dregătorii depuneau un
importante) civili militari jurământ de credință față de
• În sec. XVII : boieri mari și domn
boieri mici • Dregătorii statului erau
ierarhic superiori celor de la
curtea domnească
 Organizarea judecătorească
Instanțele judecătorești medievale

Instanța supremă : Domnul alături de Divanul domnesc

Instanțele laice Instanțele ecleziastice

Unii din marii

Vasalii pe Instanța
dregători Unele pricini
domeniile oamenilor
centrali și Instanțele Pricini laice în
feudale (nu buni și
subordonații orășenești canonice materie civilă
aveau ius bătrâni în
lor la nivel și penală
gladii) satele libere
local
 Organizarea fiscală
Dările
plătite integral de țărani, plătite parțial de slujitori, curteni, târgoveți și preoții de mir
boierii, clerul înal și mănăstirile erau scutiți

Repartiție Natură

Dări de Dări de
repartiție cotitate Dări în natură Dări în muncă Dări în bani
(birurile) : (dijmele) :
se ținea cont se ținea cont 10% din Prestații în
de potențialul de materia produse muncă Sume de bani
fiscal impozabilă
 Organizarea administrativ-teritorială
Unitățile administrativ-teritoriale

Satele
Județele
(Țara Românească) Domeniile feudale Orașele și târgurile medievale:
Reprezentanți ai boierești și
domniei: sudeți și bani mănăstirești •Unele au fost înființate înaintea
apariției domniei, altele de domni Libere Aservite
Se bucură de largă •Se bucură de autonomie și •Au organe
Ținuturile autonomie privilegii acordate prin charte de administrative proprii : •Domnești
(Moldova) administrativă drepturi adunarea oamenilor •Boierești
Reprezentanți ai datorită imunităților •Au organizare administrativă buni și bătrâni, •Mănăstirești
feudale proprie (șoltuzi și pârgari) pârcălabi de sat (ȚR) și
domniei:
Sudeți și pârcălabi vătămani (M)