Solidaritatea sociala

Studiu de caz: Voluntariatul

Proiect

Mirea Ruxandra
David Dima
Lupescu David
Mihaitza Grigore Vali
Anton Merticaru
Ce inseamna a fi voluntar?
In primul rand, voluntariatul poate fi văzut din mai multe unghiuri, în funcție de
fiecare. În ciuda definițiilor date nu există una care să se muleze perfect.

Voluntariatul general:
A oferi timp,energie si abilitatile tale unei organizatii caritabile fara a fi platit.Normal ca exista niste conditii
de baza la care trebuie sa te astepti din partea unei organizatii cand vrei sa fii voluntar,si alte aspecte
rezonabile pe care o organizatie ar trebui sa le ceara de la tine.
 Motive pentru a fi voluntar/beneficiile acestuia:

1. Îţi faci noi prieteni: unul dintre cele mai bune moduri de a cunoaşte noi persoane şi de a crea o relaţie de prietenie durabilă
este prin voluntariat. În funcţie de organizaţia în care alegi să faci voluntariat, vei cunoaşte persoane care au aceleaşi interese,
care luptă alături de tine pentru o cauză comună. De asemenea, voluntariatul te poate ajuta să-ţi depăşeşti timiditatea şi să îţi
dezvolţi abilităţile de socializare.

2. Voluntariatul te ajută în carieră: fie că ai sau nu deja un loc de muncă, voluntariatul te responsabilizează, te învaţă cum să
îţi gestionezi timpul, îţi dă anumite competenţe care te vor ajuta la un moment dat în carieră. Atunci când eşti voluntar
trebuie să dedici un anumit interval de timp organizaţiei în care activezi, trebuie să lucrezi în echipă şi să înveţi să comunici
deschis şi calm cu colegii tăi, trebuie să ajuţi la soluţionarea diverselor probleme, să contribui la un anumit proiect de la
început până la final, ceea ce înseamnă că trebuie să fii organizat şi să ştii să gestionezi eficient sarcinile care îţi revin.Toate
aceste competenţe sunt absolut necesare la locul de muncă şi te pot ajuta chiar să obţii jobul pe care ţi-l doreai sau să
avansezi în carieră.
3. Ajuţi la corectarea nedreptăţilor: de câte ori ai fost ajutat de cineva atunci când îţi era greu? Poate că a fost vorba de cineva
cunoscut, dar simplu fapt că a fost cineva alături de tine, într-un moment în care aveai probleme, a fost suficient ca să te ajute să
te pui din nou pe picioare. Atunci când eşti voluntar oferi înapoi o parte din bunătatea care ţi s-a arătat unor persoane care au
mare nevoie de acest lucru. De asemenea, voluntarul contribuie la corectarea unor probleme ale societăţii care afectează multe
persoane. România este țara europeană cu cel mai mare număr de victime ale traficului de persoane, iar 38% dintre persoanele
care ajunge pe mâinile traficanţilor sunt minore. La eliberare voluntarii ajută la prevenirea şi combaterea traficul de persoane din
România prin campaniile în care își dedică timpul.
4.Voluntariatul te face să te simţi împlinit: nimic nu se compară cu sentimentul că ai contribuit la comunitatea
din care faci parte sau că ai ajutat nişte persoane mai puţin norocoase.Mai mult, oamenii de ştiinţă au
demonstrat că voluntariatul te face mai fericit pentru că reduce stresul şi te face mai sănătos. Atunci când îţi
canalizezi energia pentru a ajuta pe altcineva eşti mai puţin tensionat, îţi dă un sentiment al apartenenţei şi te
face mai încrezător în forţele proprii. De asemenea, voluntariatul te face şi mai sănătos. Stările şi emoţiile
noastre întăresc sistemul imunitar. Munca unui voluntar este indispensabilă şi contribuie cu adevărat la o
cauză care poate depăşeşte comunitatea în care trăieşti.
5. Descoperi realitatea din jurul tău: este uşor să trăieşti într-o bulă, deconectat de ce se întâmplă în lume, însă mai devreme sau
mai târziu tot ne vom lovi pe părţile urâte ale lumii în care trăim. Şi nu putem aştepta ca lumea să devină mai bună de la sine,
trebuie să ne implicăm. Atunci când eşti voluntar descoperi punctele vulnerabile ale lumii în care trăim şi putem ajuta să le
fortificăm. De asemenea, voluntariatul te ajută să înţelegi de ce deşi o problemă nu te afectează pe tine personal, afectează
societatea ca întreg şi este nevoie de toate eforturile noastre să o găsim soluţie. La eliberare voluntarii află toate formele pe care
le ia traficul de persoane, cine poate cădea victimă traficanților, cât de importantă este prevenția și unde trebuie îmbunătățit
sistemul pentru a combate traficul de persoane și pentru a proteja persoanele vulnerabile.
Solidaritatea îşi are rădăcinile în începuturile umanităţii, când lupta omului pentru supravieţuire a determinat și instinctul de
solidarizare a grupului. Lipsit de mijloace de apărare în faţa pericolelor naturii, individul uman nu era în stare să opună rezistenţă
greutăţilor vieţii de unul singur. Pentru ca să poată să se hrănească, să poată supravieţui, oamenii aveau nevoie unii de alții, de
forţa de muncă colectivă.
Originile conceptului de solidaritate pot fi regăsite în dreptul roman, care a instaurat principiul responsabilității obligatorii de a
onora datoriile comune care rezultă din calitatea de membru al unei familii sau a altui tip de comunitate: ”obligatio in solidum”.
Solidaritatea se manifestă în situaţii specifice, fiind direcționată către anumiți indivizi sau către diverse grupuri, precum vecinii,
oamenii de aceeaşi etnie sau religie, co-orăşeni, cei având acelaşi crez politic, colegi de profesie etc.
Potrivit unor autori, solidaritatea este un mecanism integrator bazat pe:
a) înclinaţia individuală spre sociabilitate generată de apropiere, empatie, similaritate, în cazul comunităţii (solidaritate mecanică),
sau
b) satisfacerea interesului individual prin interdependenţa generată de diviziunea muncii sau piaţă, în cazul societăţii (solidaritate
organică). 
Solidaritatea reprezintă un mecanism al autoreglării sociale, autoconservării şi autodezvoltării unei colectivități, care permite să
fie folosite în măsură maximă posibilităţile tuturor membrilor societăţii în scopul bunăstării individuale şi sociale/colective.
Pe parcursul dezvoltării istorice, solidaritatea s-a manifestat în cele mai diverse forme, precum: caritatea sociocomunitară,
empatia socială, mila creştină, compasiunea civică, solidaritatea naţională, solidaritatea socială etc.
Solidaritatea se regăsește în comportamente ce pot implica timp petrecut în folosul altora (ex. muncă voluntară în folosul unor
oameni aflați în nevoie), participare la acțiuni sindicale, donații în bani sau bunuri etc.