CELULA

GAGU MIHAI
CLASA A IX A C
CELULA PROCARIOTA ESTE UN ORGANISM UNICELULAR, A
CĂRUI CELULĂ ÎI LIPSEȘTE O MEMBRANĂ NUCLEARĂ, CARE SĂ
ÎNCONJOARE INFORMAȚIA GENETICĂ.

STRUCTURA PROCARIOTĂ SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-O SERIE DE PARTICULARITĂȚI CE O DEOSEBEȘTE DE

CEA EUCARIOTĂ, PRINCIPALA DIFERENȚĂ FIIND LIPSA NUCLEOLILOR ȘI A ANVELOPEI NUCLEARE. DE
ASEMENEA, ÎI LIPSESC MAJORITATEA ORGANITELOR CELULARE. SINGURELE ORGANITE PREZENTE ÎN
CITOPLASMA CELULELOR PROCARIOTE SUNT RIBOZOMII („GRANULELE LUI PALADE”), AL CĂROR NUMĂR ESTE
DE 10 ORI MAI MARE DECÂT LA EUCARIOTE. ADN-UL PROCARIOT ESTE DE OBICEI REPREZENTAT PRINTR-O
SINGURĂ MOLECULĂ DE ADN, CIRCULARĂ ȘI PUTERNIC SPIRALIZATĂ NUMITĂ NUCLEOID (CROMOZOM
BACTERIAN, GENOFOR). PE LÂNGĂ ADN, PROCARIOTELE MAI CONȚIN ȘI ARN. ACESTA SE GĂSEȘTE LIBER ÎN
CITOPLASMĂ SAU ÎN RIBOZOMI. DE ASEMENEA, EXISTĂ ȘI PROTEINE DE TIPUL HISTONELOR. CERCETĂRILE
RECENTE ARATĂ CĂ ÎN CITOPLASMA PROCARIOTELOR SE GĂSEȘTE O PROTEINĂ CONTRACTILĂ, PRIN
POLIMERIZAREA CĂREIA REZULTĂ O REȚEA CONTRACTILĂ, CA O FORMĂ RUDIMENTARĂ DE CITOSCHELET
ÎNTÂLNITĂ LA EUCARIOTE. TOATE ORGANISMELE CARE NU AU NUCLEU INDIVIDUALIZAT SE NUMESC
PROCARIOTE ȘI FAC PARTE DIN REGNUL MONERA.
CELULELE EUCARIOTE AU STRUCTURĂ COMPLEXĂ, ÎN CARE MATERIALUL GENETIC ESTE
LOCALIZAT ÎN NUCLEUL SAU NUCLEII CELULELOR. ÎN SISTEMELE DE CLASIFICARE NOI (2015 -
2017) CU 7 REGNURI ȘI 3 DOMENII, REGNURILE EUCARIOTE SUNT: CHROMISTA, FUNGI, PROTISTA,
PLANTAE, ANIMALE. DINTRE EUCARIOTE, ORGANISME UNICELULARE SUNT UNELE CIUPERCI ȘI
PROTOZOARELE, IAR PLURICELULARE SUNT ÎN TOTALITATE ANIMALELE ȘI PLANTELE. CELULELE
EUCARIOTELOR CONȚIN ORGANITE CITOPLASMATICE, AȘA CUM SUNT MITOCONDRIILE,
CLOROPLASTELE ETC.

CELULA EUCARIOTĂ ESTE ALCĂTUITĂ DIN DOUĂ CATEGORII DE COMPONENTE: PROTOPLASMATICE (PARTEA
VIE A CELULEI) ŞI NEPROTOPLASMATICE (PARTEA NEVIE A CELULEI), CARE ÎMPREUNĂ FORMEAZĂ
PROTOPLASTUL.
COMPONENTELE PROTOPLASMATICE
– MEMBRANA CELULARĂ, CITOPLASMA, NUCLEUL, RETICULUL ENDOPLASMATIC, RIBOZOMII, DICTIOZOMII,
MITOCONDRIILE, PLASTIDELE, CENTRUL CELULAR, CILII, FLAGELII, CORPUSCULII NISSL, NEUROFIBRILE,
MIOFIBRILE.
MEMBRANA CELULARĂ
PLASMALEMA (MEMBRANA CELULARĂ) DELIMITEAZĂ CITOPLASMA FIECĂREI CELULE ŞI ESTE ALCĂTUITĂ DINTR-UN STRAT DUBLU FOSFOLIPIDIC, DE CARE SE LEAGĂ O PALETĂ DE PROTEINE GLOBULARE, CARE REPREZINTĂ COMPONENTA FUNCŢIONALĂ, ESENŢIALĂ A ORICĂREI MEMBRANE.

CITOPLASMA
CITOPLASMA REPREZINTĂ O MASĂ FUNDAMENTALĂ, TRANSLUCIDĂ, HIALINĂ, MAI MULT SAU MAI PUŢIN GRANULARĂ, ÎN CARE SE AFLĂ ÎN SUSPENSIE COMPONENTELE VII SAU NEVII ALE CELULEI.

NUCLEUL
NUCLEUL ESTE CEL MAI IMPORTANT CONSTITUENT CELULAR, PREZENT ÎN TOATE CELULELE EUCARIOTE, CU EXCEPŢIA HEMATIILOR ADULTE ALE MAMIFERELOR ŞI VASELOR CONDUCĂTOARE LIBERIENE MATURE DE LA PLANTE.

ÎN INTERIORUL NUCLEULUI SE AFLĂ NUCLEOPLASMA ÎN CARE SUNT DISPUŞI UNUL SAU MAI MULŢI NUCLEOLI.

NUCLEOPLASMA ESTE FORMATĂ DIN CARIOLIMFĂ (PARTEA LICHIDĂ) ŞI CROMATINĂ (PARTEA SOLIDĂ, DISPERSATĂ ÎN CARIOLIMFĂ).

CROMATINA ESTE ALCĂTUITĂ DIN ADN (ACIZI DEZOXIRIBONUCLEICI), ARN (ACIZI RIBONUCLEICI) ŞI PROTEINE .
CELULA VEGETALĂ ESTE UN TIP DE CELULĂ EUCARIOTĂ CE REPREZINTĂ UNITATEA
STRUCTURALĂ ȘI FUNCȚIONALĂ A ORGANISMELOR ÎNCADRATE ÎN REGNUL PLANTAE.
SPRE DEOSEBIRE DE CELE ANIMALE, CELULELE VEGETALE PREZINTĂ UN PERETE
CELULAR PRIMAR, FORMAT DIN CELULOZĂ, HEMICELULOZĂ ȘI PECTINĂ, PLASTIDE
NECESARE REALIZĂRII PROCESULUI DE FOTOSINTEZĂ ȘI VACUOLELE DE DIMENSIUNI
MARI.[1] DE ASEMENEA, NU PREZINTĂ FLAGEL SAU CENTRIOL (CU EXCEPȚIA
GAMEȚILOR).

COMPONENTELE CELULEI VEGETALE : PERETE CELULAR, MEMBRANA CELULARA, CITOPLASMA, NUCLEU, MITOCONDRII, PLASTIDE, DICTIOZOMI, RETICUL ENDOPLASMATIC, RIBOZOMI.
MEMBRANĂ:
-PROTEJEAZĂ CONȚINUTUL CELULEI
-ESTE PERMEABILĂ PENTRU APĂ ȘI GAZE
-ESTE REZISTENTĂ
CITOPLASMĂ
SE REPREZINTĂ CA O MASĂ VÂSCOASĂ
CONȚINE APĂ, PROTEINE, LIPIDE, GLUCIDE, VITAMINE
ÎN CITOPLASMĂ SE GĂSESC:
- VACUOLE, VEZICULE PLINE CU LICHID NUMIT SUC VACUOLAR;
- CLOROPLASTE CARE CONȚIN PIGMENTUL ASIMILATOR CLOROFILĂ;
- MITOCONDRII.
.
ÎN LINII MARI PUTEM DEFINIȚI CELULA ANIMALĂ CA UNITATE SAU TIP DE CELULĂ EUCARIOTĂ,
CARE ESTE VITAL PENTRU ANIMALELE SAU FIINȚELE DIN „ANIMALIA”. ACEST TIP DE CELULE VOR
FI ÎNSĂRCINATE CU DESFĂȘURAREA UNOR PROCESE PRECUM PRODUCEREA DE ENERGIE SAU
BUNA FUNCȚIONARE A METABOLISMULUI. DECI VOR FI GĂSITE ÎN ȚESUTURI. DEOARECE
CELULELE CARE ÎNDEPLINESC ACELEAȘI FUNCȚII SUNT DE OBICEI UNITE PENTRU A FORMA AȘA-
NUMITELE ȚESUTURI. LA RÂNDUL LOR, ȚESUTURILE VOR FI ORGANIZATE PENTRU A DA NAȘTERE
ORGANELOR ȘI ACESTEA SISTEMELOR. UN SET DE UNITĂȚI DE BAZĂ CARE SUNT TOATE CELE MAI
NECESARE ȘI CARE ALCĂTUIESC FIINȚE VII.

TREBUIE MENȚIONAT FAPTUL CĂ PĂRȚILE FUNDAMENTALE ALE CELULĂ ANIMALĂ

ACESTEA SUNT TREI PRINCIPALE: ÎNVELIȘUL CELULEI, CITOPLASMA ȘI NUCLEUL
ACESTEIA. DEȘI ÎN UNELE DINTRE ACESTE PĂRȚI, GĂSIM ORGANITE SAU STRUCTURI
CELULARE CARE AR TREBUI MENȚIONATE ȘI, DEOARECE ACESTEA SUNT ÎNCĂ PĂRȚI
VITALE ALE RESPECTIVEI CELULE.
SE SPUNE, CA REGULĂ GENERALĂ, CĂ AR PUTEA EXISTA PESTE 200 DE TIPURI DE
CELULE ANIMALE. ÎN CADRUL ACESTORA, SE POATE FACE O CLASIFICARE A CELOR MAI
IMPORTANTE SAU RELEVANTE
 COMPONENTELE CELULARE

Elementele componente ale celulei:

- membrana celulara: este situata la periferia celulei si este responsabila de gestionarea activa a schimburilor cu exteriorul. Aceasta
controleaza trecerea ionilor, a apei si a moleculelor mici printr-un sistem de canale si de „proteine purtatoare” care transporta
moleculele dintr-o parte in alta a peretelui in vederea echilibrarii presiunii intracelulare. In ceea ce priveste moleculele mari, peretele
membranei se deformeaza creand vezicule care pot fie sa expulzeze deseurile si produsele celulare (exocitoza), fie sa captureze
particulele (endocitoza) sau chiar alte celule (fagocitoza). Pe membrana celulara se gasesc receptori (proteine membranare) capabili sa
recunoasca molecule exterioare) semnale nervoase, hormoni) sau virusi. Dupa ce s-au recunoscut, vor putea sa se fixeze pe receptorii
membranei si sa patrunda in celula. De asemenea, cu ajutorul acestor receptori membranari, celulele specifice se recunosc si se reunesc
pentru a forma un organ specializat.
- citoplasma are o structura de gel apos si inglobeaza toate organitele interne.
- mitocondria este sediul fosforilarii oxidative. Mitocondriile produc energia necesara sub forma de ATP. Proteinele sintetizate vor fi
dirijate catre exterior sau utilizate de celula pentru propria constituire.
- izozomi: responsabili de catabolismul celular
- aparatul golgi este sediul maturarii proteinelor. Acesta pregateste expulzarea proteinelor eliminate prin excretie de catre celula.
- ribozomii sunt responsabili de transmiterea ARN-ului organitelor. Ei sintetizeaza proteinele codate de catre ARN copiind ADN-ul
din nucleu.
- reticulul endoplasmic este o retea de membrane in care circula nutrientii, este de asemenea locul sintezei lipidelor si eliminarii
toxinelor. Se disting doua tipuri de reticul endoplasmic: reticul endoplasmic neted si reticul endoplasmic rugos
- centriolul
- nucleul : este sediul de transcriere al ARN-ului. Prezinta membrana nucleara si nucleol
ORGANITE CELULARE COMUNE TUTUROR CELULELOR
– RIBOZOMII, CU ROL ÎN SINTEZA PROTEINELOR
– RETICULUL ENDOPLASMIC NETED ŞI GRANULAR – CARE PARTICIPĂ LA BIOSINTEZA DE LIPIDE ŞI
PROTEINE
– APARATUL GOLGI, IMPLICAT ÎN ELABORAREA, ÎMPACHETAREA ŞI DISTRIBUŢIA ANUMITOR
SUBSTANŢE
– MITOCONDRIILE, IMPLICATE ÎN PROCESELE DE RESPIRAŢIE CELULARĂ
– LIZOZOMII, CU ROL ÎN DIGESTIA INTRACELULARĂ
– CENTROZOMUL, CU ROL ÎN DIVIZIUNEA CELULARĂ (LIPSEŞTE ÎN NEURON).

ORGANITE CELULARE SPECIFICE ANUMITOR CELULE

– MIOFIBRILELE, PREZENTE ÎN CELULE MUSCULARE, CU ROL FUNDAMENTAL ÎN CONTRACŢIA MUSCULATURII
– NEUROFIBRILELE, COMPONENTE ALE CITOSCHELETULUI DIN NEURONI
– CORPUSCULII LUI NISSL SAU SUBSTANŢA TIGROIDĂ, CARE REPREZINTĂ RETICULUL ENDOPLASMIC GRANULAR AL NEURONULUI.

ALĂTURI DE ORGANITE, ÎN CITOSOL, POATE FI OBSERVATĂ O REŢEA DE FILAMENTE PROTEICE, CARE FORMEAZĂ CITOSCHELETUL
.
 BIBLIOGRAFIE

-https://ro.wikipedia.org