Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grădinile Antice Perane Si Mesopotamiene
Grădinile Antice Perane Si Mesopotamiene
SI MESOPOTAMIENE
Antichitatea, prin mărturiile altor arte şi ale vechilor scrieri, ne-a transmis informaţii supra începuturilor
artei gradinilor. Textele istorice, picturi murale, basoreliefuri, mozaicuri şi vestigii ale străvechilor construcţii
aduse la lumină de săpăturile arheologice, atestă apariţia şi dezvoltarea grădinilor mai întâi pe continentul
asiatic, apoi în Egipt şi mai târziu in sudul Europei.
Grădinile din antichitate au avut la început scop utilitar, fiind constituite din plante cu rol alimentar;
ulterior, ele au dobândit caracter religios, de slăvire a divinităţilor sau de meditaţie.
Se presupune că: „primele grădini au fost manifestări destul de naive ale cultului naturii” citat de
Gromort G.,1934. Oazele şi livezile de palmieri, furnizând dorita umbră şi puţină răcoare, au constituit imboldul
pentru crearea grădinii pe lângă edificiile importante, laice şi religioase.
Preţuirea multiplelor binefaceri ale apei şi copacilor s-a asociat cu ideea frumosului şi încântării. Astfel,
la popoarele antice ale Orientului Mijlociu, grădina devine şi umbra frunzişului şi răcoarea apei curgând în
canale şi alimentând bazinele.
Istoria Persiei este legată de cea a Asiriei şi a Babilonului, dar și
de a Egiptului, Greciei şi Romei antice şi mai târziu, de a
• GRĂDINILE Bizanțului și a Islamului.
ANTICE În Podişul Iranian, în mileniul al IV-lea î.Hr. trăiau diferite
triburi indo-europene nomade. În mileniul al III-lea î.Hr.
PERSANE elamiții au constituit regatul Elamului, apoi în mileniul I, prin
unirea triburilor mezilor a apărut statul Med; ambele regate, la
timpul lor, au avut conflicte războinice cu statele din
Mesopotamia (Babilon, Asiria) și cu diferite triburi invadatoare.
În situl arheologic s-au descoperit vestigile a
două pavilioane de gradină și urmele canalelor de
ape. Se apreciază că gradina palatului regal era
cea mai veche forma de „chahar bagh” (grădina
geometrică divizată în patru părți).
Darius I- rege si faraon
Către sfârșitul secolului VI d.Hr., regii sassanizi, fiind mari iubitori de grădini, au
pus să se țeasă covoare figurând modelele acestora, pentru a păstra amintirea
frumuseții lor în timpul sezonului rece. Cele mai renumite erau patru covoare din
timpul lui Khosrou II (secolul VII d.Hr.), din țesătură de mătase cu fire de aur şi
ornate cu pietre prețioase.
Arborii decorativi şi pomii roditori erau aranjați în şiruri ordonate, iar florile num
eroase și frumos colorate erau dispuse în spații delimitate geometric, asemenea un
or rabate (brazde) sau platbande. Se cultivau mai ales piersici, citrice, rodii, platan
i, chiparoşi, mirt, trandafiri, iasomie, liliac, narcise, violete.
Covorul
descoperit pe
valea Pazyryk
PERSANII AU CREAT FRIGIDERE
URIASE
Persanii au reuşit să pună la punct un sistem ingenios, grație căruia gheața putea fi păstrată
chiar și pe durata celor mai toride veri.
Instalațiile de răcire antice erau atât de eficiente, încât păstrau gheața şi alimentele chiar și
în arșița deșerturilor.
În acest scop se deplasau în zonele montane, unde fasonau blocurile de gheață și le
transportau în locurile de baștină, spre a le stivui în interiorul unui yakhchāl. Un astfel de
frigider persan putea ajunge până la o înălțime de 18-20 metri. Structura sa impunătoare
era alcătuită din cărămizi fixate cu ajutorul unui mortar special, denumit sarooj.
De obicei, mortarul sarooj conținea nisip, argilă, păr de capră, cenușă, albușuri de ou și var
măcinat.
GRĂDINILE ANTICE MESOPOTAMIENE