REFERAT

LA DISCIPLINA:
” DOCTRINOLOGIA CONSILIERII PSIHOLOGICE
ȘI PSIHOTERAPIEI ÎN DOMENIUL CLINIC”

”TERAPIA GESTALT”
COCEBAN STELA, MASTERAT ANUL I, PSIHOLOGIE CLINICĂ ȘI CONSILIERE
PSIHOLOGICĂ.
Abordări umaniste în psihoterapie.
Psihologia umanistă este o abordare psihologică ce a apărut în anii 1950, ca reacție la
limitările teoriilor psihodinamice și comportamentale.
Promotorii: Carl Rogers, Abraham Maslow.
Teoriile se concentrează pe aspectele umane, cum ar fi sinele, actualizarea sinelui,
sănătatea, speranța, iubirea, creativitatea, existența, devenirea, individualitatea și
semnificația, adică o înțelegere concretă a existenței umane.
Convingeri de bază:
- Cel mai important aspect este prezentul, ”aici și acum”, în loc să analizeze trecutul sau
să prezică viitorul;
- Pentru un psihic sănătos omul trebuie sa-și asume responsabilitatea pentru acțiunile sale
indiferent dacă sunt pozitive sau negative;
- Obiectivul suprem al vieții este obținerea înțelegerii și dezvoltării personale. Individul
poate fi fericit doar încercând tot timpul să fie mai bun și să se înțeleagă pe sine.
Psihologia umanistă privește persoana dintrun punct de vedere non-patologic; terapeutul
va minimiza aspectele patologice în favoarea celor sănătoase
Teoria dezvoltării – piramida lui Maslow.
Stabilește ierarhia necesităților și a motivațiilor: ”fiecare persoană se naște cu necesități specifice,
acestea fiind satisfăcute de la baza piramidei spre vârf.”
1) nevoile fiziologice primare: respirație, alimentație, apă, sex, somn, homeostază, excreție.
2) necesitatea de a avea siguranță: a corpului a slujbei, a resurselor, a moralității, a familiei,
sănătății și a proprietății.
3) nevoile socilale: prietenie, familie și intimitate sexuală
4) nevoia de respect: stima de sine, încredere, împlinire, respect față de ceilalți, respectul
celorlalți față de sine
5) necesitatea auto-actualizării sau a autirealizării: moralitate, creativitate, spontanietate,
rezolvarea problemelor, lipsa prejudecăților, acceptarea faptelor.
CE ESTE GESTALT?
GESTALT (origine germană)- structură, imagine,formă.
Fondator- psihanalistul, psihiatrul Frederick Perls.
Abordare holistică a unei persoane care ia în considerare aspectele sale mentale, corporale, spirituale
și sociale.
”De ce i se întâmplă aceasta unei persoane?”
”Ce simte o persoană acum și cum poate fi schimbat acest lucru?”
Perspectiva noastră se concentrează asupra coordonatelor „aici” şi „acum” ale vieţii, terapeuții
concentrează atenția oamenilor asupra conștientizării proceselor din prezent pentru ca ei să devină
responsabili pentru viața lor și pentru tot ce se întâmplă în ea, cu scopul de a se produce schimbările
dorite. Trebuie doar să înveți să observi evidentul.
Principiile Gestalt:
-integritatea
- responsabilitatea
-apariția și distrugerea structurilor
-formele incomplete
-contactul
-conștientizarea
-”aici și acum”.
Teoria privind terapia Gestalt are la bază două idei centrale:
1) se referă la faptul că atenţia, în psihologie, trebuie să se concentreze asupra momentului prezent. În contrast cu
abordări care pun accentul pe necunoscut.
2) priveşte faptul că, în viaţă, suntem, indisolubil, prinşi ca într-o pînză de păianjen creată de relaţiile pe care le
dezvoltăm cu toate lucrurile din jurul nostru. Singurul mod în care este cu adevărat posibil să ne cunoaştem pe noi
înşine să ne analizăm din perspectiva modului în care relaţionăm cu celelalte lucruri.

O persoană este o ființă integrală și nu poate fi dezmembrată (corp/psihic).

Un gestalt holistic = (personalitatea + spațiul înconjurător)+influențarea reciprocă.

personalitatea Spațiul înconjurător

Relațiile interumane: influiența societății asupra unui individ; schimbându-se pe sine, afectează alte persoane, care,
la rândul lor devin tot diferite.
Principiul cheie – ”contact” ”granița de contact”- locul în care individul intră în contact cu mediul.
Flexibilitatea persoanei ajustează diferența de contact și asigură succesul îndeplinirii propriilor nevoi și a atingerii
obiectivelor.
APARIȚIA ȘI DISTRUGEREA STRUCTURILOR GESTALT.

Oamenii își aranjează viața în funcțlie de propriile sale nevoi, cărora le acordă prioritate.
Acțiunile sale vizează satisfacerea nevoilor și atingerea obiectivelor existente. După ce se atinge
dorința (nevoia este satisfăcută) gestaltul este finalizat și distrus.
Nu orice gestalt ajunge la finalizarea sa. Câteodată, la unii oameni, se formează în mod constant
același tip de situație negativă neterminată, care se repetă în mod constant – gestalt neterminat.
Astfel de ”abateri” sunt asociate tocmai cu ”imagini” incomplete, iar psihicul uman nu va putea
găsi liniștea până când nu vor ajunge la sfârșitul lor logic.
Terapeutul Gestalt creează artificial o situație similară pentru clientul său și ajută la găsirea unei
ieșiri din ea.
CONȘTIENTIZARE.

Pentru a rezolva majoritatea problemelor, neînțelegerilor și a dificultăților, o persoană trebuie să

realizeze conștientizarea realității sale interioare și exterioare.
Starea de conștientizare nu le permite oamenilor să facă lucruri rele, cedând impulsurior
emoțiilor aleatorii, deoarece sunt întodeauna capabili să vadă lumea din jur așa cum este cu
adevărat.
Psihologia Gestalt asociază conștientizarea cu a fi în așa-numitul stat ”aici și acum”. Persoana
efectuiază toate acțiunile fiind ghidat de conștiință și nu trăiește o viață mecanică, bazându-se pe
mecanismul stimul-reactiv precum animalele.
Mintea este o funcție destul de limitată și duce la înlocuirea adevăratei stări a realității cu cea
intelectuală și falsă, precum și la faptul că viața fiecărei persone are loc ăntro lume separată,
iluzorie.
RESPONSABILITATEA.
Conștientizarea unei persoane dă naștere la responsabilitate. Nivelul de responsabilitate pentru viața cuiva
depinde nivelul de claritate al conștientizării de către persoană a realității înconjurătoare. Cine reușește sa-și
asume responsabilitatea pentru sine face un mare pas spre dezvoltarea individuală.

PRINCIPIUL ”AICI ȘI ACUM”

Totul este cu adevărat important în acest moment. Mintea duce o persoană în trecut (amintiri, analiza
situațiilor care s-au întâmplat) sau în viitor (vise, fantezii, planificare) dar nu oferă posibilitatea de a trăi în
prezent, ceea ce duce la faptul că viața trece. Activitatea acestei abordări este legată de conștientizarea
momentului prezent.
În celebra frază a lui Kierkegaard: „Viaţa nu este o problemă pe care trebuie să o rezolvi, ci o realitate ce
trebuie trăită”, apare o viziune ce se bazează mai mult pe momentul prezent, decît pe cel istoric, în care
prezentul este văzut ca o consecinţă a unor acţiuni anterioare.
Perspectiva bazată pe momentul prezent este îndreptată mai mult spre tentativa de a accepta prezentul, de a
şi-l însuşi, de a-l aprecia, decît spre încercări de a găsi răspunsuri la întrebări legate de. Psihoterapia bazată
pe ideea de prezent devine, aproape în mod inevitabil, o modalitate de a ne ajuta să acceptăm prezentul,
precum şi de a ne arăta cîte momente importante din prezent putem pierde dacă nu le acordăm atenţie.
 Formularea lui Perls: „ now and how”- acum şi cum- traduce mai bine demersul gestaltist decît formula
deja claiscă „ aici şi acum”, care e departe de a fi specifică gestaltului.
Acum şi cum, subliniază aspectul specific fenomenologic din Gestalt, care preferă ”cum-ul” lui ”de ce”,
acordînd importanţă descrierii fenomenelor, în locul explicării lor, se revine de la discursul asupra lucrurilor
la descirerea lucrurilor în sine, aşa cum apar ele în realitate, la nivelul faptelor trăite, anterior oricărei
ealborări.
Fenomenologia subliniază importanţa factorilor subiectivi şi non-raţionali, experienţa imediată, alături de
trăirea corporală, unică pentru fiecare.
”Cum-ul ”se reflectă în gesturile şi microgesturile inconştiente, în respiraţie, intonaţiile vocii etc.
Modalitățile implicite ale comportamentului şi ale discursului primează asupra conţinutului lor explicit.
Lucrul cu ”acum-ul” nu exclude evocarea amintirilor, a temerilor sau a proiectelor, însă acestea
apar spontan, mai mult sau mai puţin conştient, apar acum în mintea sau în inima clientului, hrănindu-i
trăirea actuală.
Contrar strategiei psihanalitice tradiţionale, nu vom incita clientul să caute amintiri din trecut, să
întreprindă, „ îndelungi săpături arheologice” după exprimarea lui Perls. E preferabil să ne instalăm
confortabil mai întîi la parterul casei noastre şi să ne amenajăm camera de zi, înainte de a face o curăţenie
exhaustivă a gunoaielor din pivniţă... acţiune ce poate dura ani întregi, după cum se ştie.
 
TIPURI DE TEHNICI GESTALT.

- PROIECTIVE : lucrul cu visele,imagini, dialoguri imaginare, etc

- DIALOG: lucrări minuțioase ce sunt efectuate de terapeut la granița contacului cu clientul.
Ambele tipuri de tehnici sunt împletite în lucru, iar distincția lor clară este posibilă doar teoretic.

Procedura gestaltică începe cu ”ÎNCHEIEREA UNUI CONTRACT”: specialistul și clientul sunt parteneri
egali cu responsabilitate egală pentru rezultatul muncii. În acest moment clientul își formeasă obiectivele.

”SCAUN FIERBINTE ȘI SCAUN GOL” – metodă utilizată pentru lucrul în grup.

”Scunul fierbinte” este locul unde persoana intenționează să le spună celor prezenți despre dificultățile lor.
Doar clientul și terapeutul interacționează unul cu celeălalt, doar la sfârșit relatează toți despre cum s-au
simțit.
”Scaunul gol” găzduiește (imaginar) o persoană semnificativă pentru client, acesta poate intra în dialog.
Scopul scaunului gol este dialogul între diferite părți ale personalității. Acest lucru este necesar când
clientul are atitudini opuse care generează un conflict intrapersonal.
CONCENTRARE ȘI AMPLIFICARE EXPERIMENTALĂ.

CONCENTRARE (CONȘTIENTIZAREA FOCALIZATĂ).

Exista trei niveluiri de conștientizare:
1) conștientizarea lumii interioare (emoții, senzații corporale);
2) conștientizarea lumii exterioare (ceea ce văd, aud);
3) conștientizarea gândurilor.

Prin aceasta tehnică clinetul îi spune specialistului despre conștientizarea lui la acest moment. Îmbunătățește sensul prezentului și
livrează informații valoroase despre client.

AMPLIFICAREA EXPERIMENTALĂ – maximalizarea manifestărilor verbale și non-verbale care sunt slab înțelese.
Este tehnica pri care tot ce este implicit și inconștient devine explicit. Se ajunge la conștientizare felului în care clientul
funcționează în prezent prin proiectarea în exterior a ceea ce se petrece în interiorul minții și a corpului. Terapeutul observă gesturi
inconștiente, ”lapsusuri ale corpului” și îl îndeamnă pe client să le exagereze pentru a dezvălui anumite aspecte ale modului lui de
funcționare

LUCRUL CU POLARITĂȚILE.

Identificarea opuselor din personalitate.

Ex: Clientului care nu știe cum să ceară ajutor, terapeutul gestalt ii va sugera adresarea membrilor grupului cereri de ajutor chiar
foarte ridicole.
Această tehnică face posibilă extinderea zonei de conștientizare a individului prin includerea în ea a unui potențial personal
inaccesibil anterior.
LUCRUL CU VISELE.

Terapeulii gestalt consideră că toate elementele unui vis sunt părți ale personalității umane cu care clientul trebuie să se
identifice. Scopul tehnicii este atribuirea propriilor proiecții pentru a scăpade reflecții. Clientul trebuie să povestească visul
său ca ceva ce se întâmplă acum și aici și nu doar din numele propriu ci și din numele altor persoane și obiecte prezente în
viziune.

MONODRAMA PSIHOLOGULUI

invită clientul să exprime diferitele ”personaje” din interiorul său.

Permite scoaterea la suprafață a aspectelor contradictorii ale personalității pe care le proiectează asupra celorlați

PUNEREA ÎN ACȚIUNE.

Jucarea unui episod din viață real sau imaginar, trecut, prezent sau viitor.
Terapeutul observă care sunt ”situațiile neîncheiate”. Prin retrăire, pacientul nu sterge din memorie aceste urme, ci le
integrează în structura psihică, dându-le sens.

Prin tehnicile sale terapia gestalt ajută oamenii să scape de steriotipurile gândirii și de tot felul de măști, pentru a stabili un
contact de încredere cu ceilalți.

Abordarea gestalt ia în considerație ereditatea, experiența dobândită în primii ani de viață, influiența societății, dar în același
timp încurajează clientul sa-și asume responsabilitatea pentru propria viață.
Bibliografie:

1) MOHAMMADIFARD, GHOLAMALI
    Psihoterapie / Gholamali Mohammadifard. - Iaşi : Pan Europe, 2019
    ISBN 978-973-8483-77-4615.851
2) Dafinoiu I. Personalitatea. Metode de abordare clinică: observaţia şi interviul. Iaşi: Editura Polirom, 2002. ISBN 973-
683-885-4
3) David D. Psihologie clinică şi Psihoterapie. Iaşi: Editura Polirom, 2006. ISBN 973-681-917-5
4) David D. Metodologia cercetării clinice. Fundamente. Iaşi: Editura Polirom, 2006. ISBN
973-46-0342-6
5)Lăzărescu M. Psihopatologie clinică. Timişoara: Editura Helicon, 1994. ISBN 973-681-917-5
TERAPIA GESTALT: ABORDARE, TEHNICI, EXERCIȚII, METODE ONLINE. ANALIZA GESTALT (IK-PTZ.RU)
GESTALT TERAPIA | DEZVOLTARE PERSONALĂ, TERAPII | REVISTA PSYCHOLOGIES ROMANIA