Zonele naturale

Realizat de Zaplitnîi Stas, clasa a VI,,B’’

Caracterizare Generală
Vegetaţia şi lumea animală a Africii s-au dezvoltat timp îndelungat. Unele specii de plante şi animale sunt comune cu
cele din America de Sud, Eurasia şi Australia, altele sunt caracteristice doar Africii. Aceasta demonstrează faptul că,
demult, Africa a fost unită cu alte continente. Formarea zonelor naturale este un rezultat al interacţiunii tuturor
componentelor naturii, dar rolul principal aparţine raportului dintre căldură şi umezeală.
Zonele Naturale ale Africii

Pădurele ecuatoriale umede

Savanele și pădurile-galerii

Semideșerturile și deșerturile tropicale

Pădurile și arbuștii permanent verzi cu frunze tari

 Pădurele ecuatoriale umede
Pădurile ecuatoriale umede se formează în bazinul fluviului Congo (între 4° lat. N și 5° lat. S) și pe
ţărmul Golfului Guineei (până la 7-8° lat. N) și cuprind doar 8% din suprafaţa continentului. Pe litoral și
în deltele râurilor, cresc pădurile de mangrove. Condiţiile climatice se deosebesc prin valorile mari ale
temperaturii și cantitatea mare de precipitaţii pe tot parcursul anului. Soarele se ridică deasupra
orizontului și trimite căldură pe suprafaţa terestră. Dinspre oceane, vânturile aduc aer umed. În aceste
condiţii se formează o vegetaţie bogată.
 Vegetația

Vegetaţia se caracterizează printr-o mare varietate de specii permanent verzi. Predomină arborii (70%),
plantele fiind dispuse în câteva etaje. La etajele superioare cresc arbori-giganţi cu tulpini groase, coroanele lor
ating înălţimea de 40-50 m (uneori – 60 m). Acestea sunt plante iubitoare de lumină, rezistente la vânt și ploi.
Vegetaţia este reprezentată de ficuși gigantici, palmieri, bambus, abanos, arborele-de-cafea, arborele-de-
lalea, hevea, bananierul, arborele-de-pâine, liane, epifite, plante insectivore etc.
Ficus gigantic
Palmieri
Bambus
Abanos
Arborele-de-cafe
Arborele-de-lalea
Hevea
Bananierul
Arborele-de-pâine
Liane
Epifite
Plante insectivore
Lumea animală

În desișul pădurii, animalele aproape că nu se văd. Aici se întâlnesc gorila, cimpanzeul, pavianul,
lemurienii, leopardul (cel mai mare răpitor din pădurile ecuatoriale), mistreţul african, okapi, cerbul
african, veveriţa zburătoare, porcul-spinos, șerpi, șopârle, papagalul, pasărea-rinocer, păunul african,
nectariniidele, musca ţeţe, termitele etc. Lângă bazinele acvatice trăiesc hipopotami, hipopotami-pitici
(endemici), crocodili etc.
Gorila
Cimpanzeul
Pavianul
Lemurienii
Leopardul
Mistreţul african
Okapi
Cerbul african
Veveriţa zburătoare
Porcul-spinos
Șerpi
Șopârle
Papagalul
Pasărea-rinocer
Păunul african
Nectariniidele
Musca ţeţe
Termitele
Hipopotami
Hipopotami-pitici
Crocodilii Înapoi
Savanele și pădurile-galerii

• Savanele și pădurile-galerii (fig. 3.50) se formează, de regulă, în condiţii de climă subecuatorială,

între tropice, de ambele părţi ale Ecuatorului. Acestea sunt caracteristice și zonei climatice
tropicale. Flora se adaptează la două perioade de vegetare – umedă și uscată. Durata perioadei
ploioase variază: ea durează 8-9 luni în savana propriu-zisă, 3-5 luni în savana uscată și 2-3 luni în
savana deșertificată.
Vgetația
• Vegetaţia se deosebește prin învelișul ierbos cu arbori izolaţi și e reprezentată de baobab, acacia,
palmierul-de-ulei , palmierul dum, iarba-elefantului, desișuri de arbuști spinoși și ierburi aspre. În
perioada uscată, arborii și arbuștii își pierd frunzele, părţile aeriene ale multor ierburi se usucă etc.
O parte dintre ele sunt rezistente la incendii. Aceste plante mai întâi înfloresc, apoi apar frunzele,
apa se acumulează în tulpini și rădăcini.
Baobab
Acacia
Palmierul-de-ulei
Palmierul Dum
Iarba-elefantului
Lumea animală
• Lumea animală este foarte variată și bogată. Savana este un loc ideal de existenţă pentru antilopă,
girafă, zebră, leu, leopard, hipopotam, rinocer, hienă, șacal, șarpe, crocodil, struţul african,
marabu, pasărea-ţesător etc. În perioada uscată, animalele se ascund în adăposturi ori cad în
hibernare (rozătoarele, amfibiile, termitele), își fac rezerve de hrană (furnicile, rozătoarele), se
concentrează pe mici suprafeţe în jurul bazinelor acvatice (elefanţi, păsări) etc.
Antilopă
Girafă
Zebră
Leu
Rinocer
Hienă
Șacal
Struţul african
Marabu
Pasărea-ţesător
Rozătoarele
Amfibiile
Furnicele
Elefanţi
Păsări
Înapoi
Semideșerturile și deșerturile tropicale

• Semideșerturile nu au o răspândire foarte mare. Condiţiile climatice

din semideșerturi se remarcă prin ariditate (precipitaţiile ating 250-300
mm/an).
Vegetația
• Vegetaţia din semideșerturile din emisfera nordică este alcătuită din arbuști ghimpoși și arbori nu
prea mari (acacia și tamarix), cu frunze cenușii-verzui. Printre ei, cresc graminee multianuale
aspre. În emisfera sudică predomină plantele suculente: cârcelul (ephedra), aloea, laptele-
câinelui; pepenele verde (deseori înlocuiește apa pentru populaţie și animale); plantele spinoase în
formă de pernuţe, diferite ierburi cu rădăcini puternice sau bulbi și flori viu colorate (irisul).
Tamarix
Cârcelul
Aloea
Laptele-câinelui
Pepenele verde
Irisul
Lumea Animală
• Lumea animală din regiunile aride se caracterizează prin specii care consumă puţină apă și pot
parcurge distanţe mari în căutarea ei și a hranei. Aici se întâlnesc fenecul, șacalul, gazela, hiena-
vărgată, iepurele-săritor, varanul-de-deșert, varanul-de-Nil, cobra africană, broasca-ţestoasă etc.
În semideșerturile și deșerturile din sud, lumea animală este mai săracă: aici vieţuiesc vulpea
chama, lupul-de-pământ etc.
INAPOI
• ytttttgvfcdgtyuhjknhbgvftr67yujnbhvgfty6uhjbvgfyujnbhvgfy9jhbvghui
8ygfcgvhui87tfc vbhuytfc vbhyu76tgfcg bhju7y6gtfvb n
MULTUMESC