Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Este frecvent folosită în cazul fracturilor, dar și pentru a examina toracele, abdomenul și țesuturile moi
superficiale. Radiografia digitală este o metodă inovatoare în sensul în care razele X nu mai
impregnează un film, ci sunt recalculate în pixeli digitali folosindu-se un detector state-of-the-art plat,
cu rezoluție înaltă.
• Descrierea investigației
• Sub influența razelor X, țesuturile biologice suferă o serie de modificări. Organismul uman poate
suporta radiațiile X în doze mici. Există o radiație naturală la care este expus organismul nostru, în
principal radiația cosmică și radiația terestră, efecte negative produse de aceasta fiind neglijabile.
• Tomografia computerizata
• Este o metoda imagistica elaborata in 1972 de catre Godfrey Newbold Hounsfield si Allan MacLeod Cormack, fapt
pentru care li s-a decernat cu Premiul Nobel in domeniul medicinei in 1979.
• • Tomografia computerizata este o metoda imagistica medicala neinvaziva care permite vizualizarea sectiunilor
corpului uman.
• • Metoda se bazeaza pe masurarea si modelarea computerizata a diferentelor de atenuare a unui fascicol de radiatie
ionizanta la trecerea prin tesuturi.
• • Rezultatele sunt prezentate pe un monitor cuplat cu aparatul sub forma de imagini alb-negru bidimensionale sau
tridimensionale.
• • Cu ajutorul tomografiei computerizate pot fi examinate toate organele si intreg corpul in ansamblul sau.
• TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA – PRINCIPIU
• • Imaginea unei sectiuni se obtine dupa o rotatie completa a sursei si detectorului in jurul pacientului.
• • Dupa aceasta informatia obtinuta se prelucreaza la calculator si este transformata in imagine bidimensionala.
• • Pentru realizarea unei noi sectiuni masa pe care se afla pacientul este propulsata inainte cu cativa milimetri
si secventa se repeta.
• • Aparatele mai moderne sunt capabile sa inregistreze modificarile fasciculului ionizant la propulsarea
continua a pacientului, aceasta metoda fiind numita tomografie computerizata spiralata.
• • Performanta aparatelor de tomografie computerizata se masoara prin numarul de detectori folositi pentru
inregistrarea fluxului Roentgen, cu cat mai mare este acest numar cu atat mai performant este aparatul.
• RMN- REZONANTA MAGNETICA
• Functionarea IRM se bazeaza pe un fenomen fizic numit rezonanta magnetica nucleara, descoperit de Isidor Rabi
care in anul 1944 a primit Premiul Nobel pentru Fizica.
• O scanare IRM - Rezonanta Magnetica Nucleara - este o tehnica a imagisticii medicale care utilizeaza campul
magnetic puternic, undele radio si un computer pentru a produce imagini ale structurilor corpului.
• RMN-ul tradițional este format dintr-un tunel sau gantry cu formă cilindrică de dimensiuni mari înconjurat de un
magnet circular. Pacientul va sta întins pe masa de examinare mobilă care glisează spre centrul magnetului.
• • Puterea câmpului magnetic se măsoară în tesla (T), RMN utilizează 1.5 T de obicei, iar cele mai puternice folosesc
3T.
• RMN – PRINCIPII
• Nucleul atomilor este format din protoni si neutroni. Doar hidrogenul are nucleul format dintrun singur proton. Plasaţi
intr-un camp magnetic unii nuclei au proprietăţi speciale: se aliniiază pe direcţia liniilor de forţă ale campului magnetic
(„magnetizare”), pot absorbi şi apoi reiradia energia primită(„rezonanţă”).
• In cursul examinării, sub influenţa campului magnetic static protonii se aliniază după direcţia liniilor de forţă magnetice.
• •Un emiţător radio supune protonii la acţiunea unor pulsuri de unde de radiofrecvenţă (RF). Undele transmit energie care
modifică alinierea protonilor („excitaţie”).
• Odată cu incetarea acţiunii undelor de RF protonii cedează energia acumulată („relaxare”) şi revin la alinierea iniţială,
cea impusă de campul magnetic static.
• Energia emisă, tot sub formă de RF, este recepţionată de antenele scannerului sub forma unor semnale foarte slabe.
• Semnalul cules trebuie amplificat prin repetarea de mai multe ori a secvenţei de excitaţie-relaxare.
• Acesta este motivul pentru care pacientul trebuie să păstreze cu stricteţe poziţia imobilă in cursul examinării, pentru a se
realiza o suprapunere perfectă a semnalelor culese din acelaşi punct.
• Pentru cresterea acuratetii diagnostice in unele afectiuni sunt folosite substante de contrast extra si intracelulare care
accelereaza relaxarea (reorientarea) protonilor, cum ar fi chelatii de gadolinium, pentru a da detalii suplimentare in
legatura cu procesul patologic.
Multumesc pentu atentie!