CLORUL

ANA BUHUȚĂ LORENA SERDENCIUC

 CLORUL
• Clorul se găsește liber în natură în cantități extrem de mici, deoarece are o mare
reactivitate.
• Sursa cea mai importantă de clor este apa de mare în care se găsește sub formă
de ion negativ. Clorul este prezent și în lichidele biologice din organismele
animale și vegetale tot sub formă de ioni.
• Clorul gazos este toxic și iritant al căilor respiratorii, provoacă tuse dureroasă și
edem pulmonar (este primul gaz de luptă folosit în anul 1915, în primul război
mondial.
Clorul gazos. Sir Humphry Davy dă
numele clorului, chlorine de la grecescul
chloros care înseamnă galben verde
 CONFIGURAȚIA ELECTRONICĂ ȘI
UNELE PROPRIETĂȚI ALE CLORULUI

Se observă că clorului îi lipsește un singur electron pentru a avea configurația

stabilă a argonului [18Ar]. Acesta este motivul pentru care clorul are o mare
energie de ionizare, adică o tendință extrem de redusă de a ceda cei 7 electroni
de valență. Are o electronegativitate mare, reflectată în ușurința de a accepta un
electron și a forma ioni monovalenți negativi.
 REACȚII

  hidrogenul   acid clorhidric

metalele cloruri
  Clorul
reacționează
cu: apa formând acid clorhidric

  apa   acid hipocloros

  hidroxidul de
  sodiu   hipoclorit de sodiu
 1. REACȚIA CLORULUI CU HIDROGENUL
• Reacția clorului cu hidrogenul este foarte energică. Ea este inițiată de prezența
luminii sau a căldurii și reprezintă procedeul sintetic de obținere a acidului
clorhidric în industrie.
• Acidul clorhidric se utilizează la prepararea clorurilor (de amoniu-NH₄Cl și de
zinc-ZnCl₂), la extragerea fosfaților din oase, la purificarea negrului de
fum(pulbere compusa din particule de carbon
amorf), în industria chimică organică.

Cl₂+H₂=2HCl
2.REACȚIA CLORULUI CU FIERUL ŞI CUPRUL

• Clorul reacționează diferit cu metalele. Cu metalele alcaline reacționează la

temperatura camerei cu degajare de căldură şi lumină.
• Clorul gazos nu reacționează cu fierul şi cuprul la temperatura camerei. La cald,
el reacționează, formând cloruri

3Cl₂+2Fe = 2FeCl3
Cl₂ + Cu = CuCl₂
Arderea fierului în clor
 3.REACȚIA CLORULUI CU APA

• Clorul reacţionează uşor cu apa, la temperatura camerei se

formează apă de clor care conține acid clorhidric şi acid hipocloros:
Cl₂ + H₂O → HCI + HCIO

• Reacția nu este completă şi de aceea apa de clor este o soluție care

conţine molecule de clor, molecule de acid hipocloros, ioni de
hidrogen şi de clorură.
• O soluție de apă de clor este galben-verzuie evidențiind prezența
clorului
• Acidul hipocloros din soluție se descompune cand apa de clor este expusă la
lumina solară: lumină

2HCIO → 2HCI + O₂

• Acţiunea decolorantă şi dezinfectantă a apei de clor se bazează pe formarea

acidului argonu hipocloros, care este un oxidant puternic.
• Cantităţi mici de clor se adaugă la apa potabilă pentru a distruge
microorganismele.
• Acidul hipocloros acționează ca un decolorant; dacă se adaugă la apa de clor
metiloranj, culoarea roşie care apare iniţial dispare, deoarece a avut loc o
decolorare.
4. REACȚIA CLORULUI CU HIDROXIDUL
DE SODIU
• Clorul reacționează cu o soluție diluată de hidroxid de sodiu, la
temperatura camerei şi formează hipoclorit de sodiu:
Cl₂ + 2NaOH = NaCIO + NaCl + H₂O

• Hipocloritul de sodiu se utilizează ca decolorant,

clorox şi ca germicid.