SINDROAME CEREBELOASE

Manifestarea clinica completa a unui sindrom cerebelos se manifesta prin

mai multe tulburari, dupa cum urmeaza:

•Tulburari ale tonusului muscular: hipotonie, cresterea amplitudinii

miscarilor pasive, si reflexe pendulare;
•Tulburari de mentinere a echilibrului in statiune si mers: statiunea
verticala este mentinuta cu baza de sustinere largita, insotita de
instabilitate, oscilatii ale trunchiului in sens transversal sau antero-posterior,
frecvent cu membrele superioare detasate de corp, deci este un mers
nesigur, ebrios, in zig-zag). Statiunea verticala nu este posibila in momentul
in care formele acestor sindroame sunt grave.
•Tulburari de coordonare a miscarilor fine: dismetrie cu hipermetrie la unele
din probe; adiadococinezie, asinergie demonstrabila, tremuratura
cerebeloasa cu caracter intentional.
Sindroamele cerebeloase se pot clasifica in functie de mai multi factori:

A.In functie de localizarea leziunii pe formatiunile principale cerebeloase, se observa

trei tipuri de sindroame:

• Sindromul arhicerebelos – se manifesta prin tulburari de

echilibru insotite de oscilatii ale capului in sens antero-
posterior. In cele mai multe dintre cazuri, sindromul
arhicerebelos este produs de meduloblastomul de cerebel, caz
in care este prezenta si hipertensiunea intracraniana.
• Sindromul paleo-cerebelos – se manifesta prin tulburari de
statiune si mers, deviere uneori cu cadere, la care se adauga
un tremor static al capului sau al intregului corp. Acest
sindrom apare in leziunile vermisului anterior, si se poate
asocia cu disartrie de tip cerebelos.
•Sindromul de neocerebel – se manifesta prin hipotonie musculara, pasivitate, incoordonare cu ataxie stato-kinetica, dismetrie, adiadococinezie, asinergie,
tremuratura intentionala. Acest sindrom intereseza in special coordonarea miscarilor fine.
•B.Din punct de vedere etiologic, sindroamele cerebeloase pot avea multiple cauze. Acestea se pot produce datorita leziunilor inflamatorii, toxice, vasculare, tumorale, traumatice si degenerative.

•Sindroamele cerebeloase infectioase – apar ca urmare a unor infectii sau boli infectioase: leuconevraxitele in formele acute sau cronice (scleroza in plagi);
diverse encefalite virotice primare (encefalite cu arbor-virus) sau secundare (varicela, scarlatina, rujeola, etc.) pot afecta cerebelul sau unele cai cerebeloase;
sifilisul poate cauza atrofii cerebeloase; tuberculoza poate declansa un sindrom cerebelos datorita localizarii tuberculomului la nivelul cerebelului sau in
trunchiul cerebral; abcesul cerebelos produce un sindrom cerebelos unilateral cu hipertensiune intracraniana.
• Ataxiile cerebeloase toxice – se produc frecvent in intoxicatiile acute cu
alcool, hidantoina, meprobamat; de asemenea apar si ca urmare a
intoxicatiilor cronice cu fenitoina, barbiturice, mercur, bromuri, cloralhidrat.
• Leziunile vasculare – pot declansa sindroame cerebeloase datorita accidentelor
vasculare acute de tip hemoragic sau ischemic care afecteaza cerebelul sau
caile cerebeloase. Hemoragiile si hematomul cerebelos conduc rapid la exitus,
si de aceea se intalnesc mult mai rar, bolnavii neputand fi diagnosticati in
clinici de specialiate. In aceste cazuri, fenomenele se instaleaza brusc, si sunt
insotite de cefalee occipitala, greata si varsaturi, sindrom cerebelo-vestibular
acut, hipotonie si spasme tonice, semne meningiene, coma profunda, cu
moarte prin hidrocefalie. In hemoragiile limitate este posibil ca bolnavul sa
supravietuiasca, caz in care este foarte importanta recuperarea acestuia.
• Sindromul ischemic cerebelos – poate duce la instalarea lenta a
ramolismentului cerebelos, fenomene cerebeloase unilaterale, nistagmus
orizontal si lichid cefalorahidian normal. In functie de localizarea in teritoriu a
procesului ischemic, pe langa instalarea ramolismentelor mai pot aparea si
fenomene cerebeloase la care se asociaza si simptome ale nervilor cranieni,
sau fenomene piramidale si senzitive.
• Tumorile cerebeloase – sunt de mai multe feluri. In
tumorile primare (meduloblastomul, astrocitomul, etc.) apare hipertensiunea
intracraniana instalata timpuriu. In tumorile infiltrative localizate in
trunchiul cerebral se asociaza fenomenele cerebeloase cu lezarea
formatiunilor trunchiului cerebral (cum ar fi nervii cranieni sau diverse
fascilule piramidale sau senzitive). In tumorile de unghi ponto-
cerebelos (neurinomul acustic, arahnoidita chistica) sunt asociate sindromul
cerebelos cu afectarea nervilor acustico-vestibular, facial, trigemen si
oculomotor. Tumorile de vecinatate sunt capabile sa afecteze si cerebelul, ca
si in cazul meningioamelor de fosa posterioara sau de cort cerebelos, sau
unele tumori occipitale sau frontale. Tumorile vasculare (hemangioblastomul
Lindoau) pot avea localizari la nivelul cerebelului. Frecvent, localizarea
tumorilor metastatice poate fi si in cerebel.

• Traumatismele cerebrale – pot produce leziuni si in cerebel prin dezvoltarea

unor hematoame intracerebeloase, subdurale sau extradurale.
Leziunile degenerative ale cerebelului – se pot include in
categoria atrofiilor cerebeloase. Atrofiile cerebeloase pot fi
congenitale sau castigate (atrofiile castigate pot fi primare sau
secundare). Atrofiile cerebeloase congenitale au ca manifestare
o intarziere in dezvoltarea motrice a copilului, insotita de
fenomene ataxice asociate cu un anume grad de schizofrenie si
care au o evolutie spre stabilizare sau ameliorare. Atrofiile
cerebeloase castigate primare pot cuprinde atat cerebelul cat si
trunchiul cerebral, si imbraca patru forme clinice (olivo-ponto-
cerebeloasa, olivo-cerebeloasa, dento-rubrica, degenerearea
cerebeloasa parenchimatoasa). Atrofiile cerebeloase castigate
secundare apar in encefalopatiile infantile, si pot fi considerate
ca fiind manifestarea secundara a cancerului organelor interne
(uterin, bronsic, mamar).