Sunteți pe pagina 1din 9

VIRUSI

• În biologie, un virus este un agent patogen inframicrobian,


invizibil la microscopul optic, care nu are capacitatea de
autoreproducere, ci este multiplicat de celula parazitată.
Virușii provoacă diverse boli infecțioase numite viroze.
• Virusurile reprezintă cea mai simplă formă de viață,
acelulară, ocupând o poziție limitrofă între viu și neviu.
Sunt considerate ființe vii întrucât dispun de material
genetic. Spre deosebire de celelalte forme de viață, nu
consuma hrană și nu produc energie.
Existența unor microorganisme
invizibile la microscop a fost
intuită de Pasteur după ce toate
încercările de a pune în evidență
agentul turbării au părut a fi
zadarnice.
Existența unor microorganisme
invizibile la microscop a fost
intuită de Pasteur după ce toate
încercările de a pune în evidență
agentul turbării au părut a fi
zadarnice.
Printre primii care au dovedit indirect, neavând
la îndemână microscoapele actuale, a fost
Martinus Beierink. Tatăl său care vindea tabac,
a fost ruinat de boala numită mozaicul tutunului,
care se credea pe atunci că este boală produsă
de bacterii. Beierink a filtrat prin porțelan un
triturat din frunze bolnave de tutun. Cu
microscoapele vremii el n-a reușit să observe
agentul patogen. Insă el presupune, după ce cu
filtratul obținut a reușit să infecteze plante Virusul gripei
aviare, văzut la
sănătoase, că agentul infecțios trebuie să fie microscopul
electronic
ceva mai mic ca bacteria.
Proprietăți:
Din punct de vedere chimic virusurile sunt constituite
din nucleoproteide. La un înalt grad de puritate ele pot
cristaliza.
La virusul herpesului capsida este prevăzută cu
prelungiri proteinice (capsomeri) care acoperă toată
suprafața virionului.
În general, virusurile dau imunitate, dar infecția poate
fi determinată și de acizii nucleici extrași din virusuri; în
acest caz nu se obține imunizare, datorită lipsei
proteinei.
Deosebiri față de bacterii:
• Virusurile au dimensiuni foarte mici (de la 8 nm până la 500
nm, astfel că pot traversa filtrele poroase ce rețin bacteriile).
• Reproducerea virusurilor este posibilă numai în interiorul
celulelor vii, în organisme sau în medii de cultură care conțin
astfel de celule.
• Au rezistență mare la glicerină și la solvenții lipoidelor, față de
c are sunt sensibili majoritatea microbilor.
Clasificare:
 Încrengătura Virophyta cuprinde numai ordinul Virales,
împărțit în 3 subordine:
• Subordinul Phytophagineae (virusurile plantelor), cuprinzând
ribovirusuri care produc fitoviroze.
• Subordinul Zoophagineae (virusurile animalelor), grupând
dezoxivirusuri sau adenovirusuri care parazitează animalele
și omul (virusul gripei, turbării, poliomelitei, variolei etc.)
• Subordinul Fhagineae (virusuri bacteriofage), grupează
adenovirusuri parazite în celulele bacteriene, distruse prin
liză.
• După gazda care îi primește, se împart în patru grupe:
• virusuri patogene pentru bacterii: bacteriofagi
• virusuri patogene pentru vegetalele superioare: virusurile
plantelor;
• virusuri patogene pentru nevertebrate: virusurile insectelor;
• virusuri patogene pentru vertebrate
• După proprietățile fizico-chimice:
• După tipul de acid nucleic pe care îl conțin (clasificarea
actuală uzuală)
• Virusuri care conțin în genomul lor ARN sau ribovirusuri
• Virusuri care conțin în genomul lor ADN sau deoxiribovirusuri