IIIMUNOPATOLOGIE

IMUNITATEA
 NATIVA – prezenta inainte de
nastere, mostenita, “NATURALA”
 ADAPTATIVA – dezvoltata prin
expunerea la agenti patogeeni,
sau “ANTIGENE”
 CELULELE PRINCIPALE ALE SISTEMULUI
IMUN
 LIMFOCITE T
 LIMFOCITE B
 CELULE NK
 MACROFAGE
 CELULE DENDRITICE
 CELULELE SANGUINE (granulocite, neutrofile,
eozinofile, bazofile, trombocite) – sunt parte
importanta in sistemul imunitar, dar nu sunt direct
implicate in recunoasterea stimulilor straini, non-self
sau antigene
 ANTIGENE
• Prezente pe suprafata celulelor tinta.
• Clasificare:
- exogene: praf, polen, chimicale
- endogene: fragmente din acelasi
individ/autologe sau genetic diferite in
cadrul aceleiasi specii/homologe
LIMFOCITE
 LIMFOCITELE T
 LOCALIZARE: Arii paracorticale limfo-ganglionare, periarteriolar
la nivelul splinei, timus, maduva osoasa si sange periferic.
 Cele circulante: 60-70% in sangele periferic
 Antigenele de suprafata specifice: sunt receptori pentru
antigenele specifice ale celulelor T (TCR)
 Markerul de suprafata prezent pe toate limfocitele T este
proteina CD3 (panmarker imunohistochimic al celulelor T
 Diversitate functionala:
• CD 4+ : celule helper/inductoare (60% din limfocitele T mature),
cu capacitate de a secreta citokine. TH1 secreta IL-2 si IF si TH2
secreta IL-4 si IL-5
• CD8+: celule supresoare/citotoxice (30% din limfocitele T
mature)
 LIMFOCITELE B
 LOCALIZARE: in LIMFOGANGLIONI (cortexul superficial,
centrii germinativi si zona de manta), SPLINA (foliculi
limfoizi-pulpa alba), SISTEM LIMFOID ASOCIAT
MUCOASEI INTERSINALE “MALT’’, MADUVA OSOASA si
SANGE PERIFERIC.
 Reprezinta 10-20% din sangele periferic
 Antigene specifice de suprafata: Imunoglobulinele M de
suprafata “IgM”, marker al clonalitatii celulelor B.
 Celule B plasmocite Ig antigen-specifice

stimulare antigenica
CELULE NK
 CELULELE NK (NATURAL KILLERS)
 10-15 % din limfocitele circulante
 Sunt CD3- si au expresie pentru markerii de
suprafata ai celulelor T
 “ucid” celule infectate de virusuri si unele celule
tumorale fara sensibilizare anterioara
 Receptorii de suprafata ai NK sunt inhibati de
moleculele clasei l MHC, prezente in toate
celulele nucleate.
Virus/celula neoplazica molecule I MHC NK LIZA celulara
dezactiveaza
inhibitia NK
MACROfAGELE sunt
MONOCITE iesite din sangele
circulant , localizate in
tesuturi
MACROFAGE,CELULE DENDRITICE,
MACROFAGE: preiau, proceseaza si prezinta
antigenul celulelorT activarea limfocitelor T
si sunt prezentatoare de antigen (APC).
CELULE DENDRITICE: prezinta antigenul
celulelor din foliculii germinali (celule
dendritice foliculare) din interstitiul
organelor (celule dendritice interdigitate) si
din piele (celule Langhans).
MACROFAGE: TEM, SEM
 CITOKINE
 Molecule semnal solubile secretate de un numar
mare de celule ale sistemului imun si non-imun.
 Actioneaza:
• asemanator cu celulele unde se secreta (efect
autocrin),
• Pe celulele din vecinatatea proximala (efect paracrin),
• Dupa ce au fost transportate in sangele periferic
(efect endocrin).
 Exemple: interferon, interleukine, factorii de necroza
tumorala, chemokinele, factorii de stimulare a
coloniilor (factori de crestere hematopoietica)
 MHC
Major Histocompatibility Complex
• Un “LOCUS” geneticon pe cromozomul 6, care
codifica compatibilitatea de suprafata celulara.
• Mai este numit HLA (Human Leukocyte
Antigens) la oameni si H-2 la soareci.
• Principala sarcina a acestuia este sa se asigure
ca antigenele proprii de suprafata sunt
recunoscute si “tolerate’’, deoarece regula
generala a sistemului imun este ca toate
celulele NE-RECUNOSCUTE nu pot fi tolerate.
 CLASELE DE ANTIGENE DE HISTOCOMPATIBILITATE
Proteinele straine sunt procesate si prezentate pe
suprafata celulelor T.
• Clasa I de antigene de histocompatibilitate are expresie
pentru toate celulele nucleate si este codata prin
locatiile a 3 gene:HLA-A, HLA-B, HLA-C;
Proteine straine
celule T citotoxice CD8, TRC specifice pentru peptidele
Proteine clasa I MHC antigenice

• Clasa II de antigene: HLA-DP, HLA-DQ, HLA-DR

Exprima antigene restrictive prezentate de macrofage si
celulele dendritice, recunoscute de limfocitele T helper
CD4
 DISFUNCTIILE SISTEMULUI IMUN
• REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE, I-IV
• BOLI“AUTO-IMMUNE”, cunoscute ca
“BOLI de COLAGEN” (termen impropriu)
• SYNDROAMELE de IMUNODEFICIENTA,
respectiv:
– PRIMAR (GENETIC)
– SECUNDAR (DOBANDIT)
 REACTIA de HIPERSENSIBILITATE

• I (Hipersensibilitate Imediata, Anafilactica)

• II (Hipersensibilitate Anticorp Mediata,
Citolitica)
• III (Hipersensibilitate Mediata cu Complexe
Imune )
• IV (Hipersensibilitate Mediata Celular)
 PATOGENEZA
REACTIEI de HIPERSENSIBILITATE
• ANTIGEN SPECIFIC REACTII ADVERSE
expuneri repetate HIPERSENSIBILITATE I  IV

IMUNITATE
• MECANISME PATOGENICE IN HIPERSENSIBILITATE :
A)Eliberare de mediatori spasmogenici si vasoactivi ai inflamatiei
(tip I)
B)Formare de anticorpi fata de antigene de pe suprafata
celulelor (tip II)
C)Formare de complexe antigen-anticorp capabile sa activeze
sistemul Complement (tip III)
D)Sensibilizarea de limfocite T dupa reactia antigenica, formeaza
granuloame inflamatorii prin sensibilizarea limfocitelor CD4+
sau CD8+ citotoxice.
 REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE TIP I ANAFILACTICA
• Apare rapid (minute) de la expunerea la un antigen care a sensibilizat
individul anterior
• Poate fi SISTEMICA (intravenos; exemplu: antibiotice)sau LOCALIZATA
(exemplu: rinite, intepaturi insecte, astm bronsic)
Limfocite B  plasmocite secretorii IgE; Limfocitele TH2  IL-4 (necesara
pentru stimularea IgE); Mastocitele actioneaza ca celule efectorii
Prima expunere sensibilizeaza limfocitele B si T, care produc IgE pe suprafata
mastocitelor din tesuturi.
La a doua expunere la acelasi antigen se stimuleaza eliberarea de mediatori
(histamina), proces denumit “degranulatie”
Degranularea mastocitara  eliberarea primara a mediatorilor inflamatiei:
amine biogene (histamina), factori chemotactici pentru eozinofile si
neutrofile, enzime hidrolitice, anticoagulanti (heparina)
Dupa 6-12 ore eliberarea secundara a mediatorilor derivati din lipide
(activare fosfolipaza A2  acid arahidonic  leucotriene si
prostaglandine, FAP + citokine
 REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE TIP I
ANAFILACTICA
• Leziunile la nivelul tesutului afectat apar datorita
inflamatiei sustinute prin recrutarea celulelor
inflamatorii (neutrofile si eozinofile)
• Simptome si manifestari:
 hipotensiune, soc anafilactic hipotensiv (prezentare
sistemica de antigen);
 Stranut, tuse prurit si congestie ale mucoasei nazale,
rinoree apoasa (alergii sezoniere la pulberi polen);
 Diaree (enteropatie, sindrom de malabsorbtie);
 Reactii dermice (dermatita atopica).
 REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE TIP II
CITOLITICA

• Antigene prezente pe suprafata celulelor

tinta
• Antigen intrinsec(antigen sanguin RhD)
• Antigen absorbit pe suprafata celulelor
(“drugs acting as haptens”)
• Legatura antigen (IgM sau IgG) si anticorp pe
suprafata celulelor duce la activarea
complementului si liza celulei/fagocitoza
celulei acoperite de anticorpi de densitate
scazuta care actioneaza ca opsoninele
 BOLI SI REACTII DATE DE TIPUL II DE
HIPERSENSIBILITATE (REACTII CITOTOXICE)

• Anemia Hemolitica Autoimuna

• Purpura Trombocitopenica Idiopatica
• Sindrom Goodpasture (Hemoragie renala si
pulmonara)
• Febra Reumatica
• Miastenia Gravis
• Boala Graves
• Anemia Pernicioasa
 REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE TIP III
(MEDIATA CU COMPLEXE IMUNE)
• Complexele antigen-anticorp sunt depozitate in
tesuturi unde induc o reactie inflamatorie prin
activarea Complementului
• Complexele se pot forma LOCAL, in tesuturi sau in
circulatie
• Regiunile Fc ale IgG activeaza complementul
producand cresterea permeabilitatii vasculare,
activarea neutrofilelor si necroza tisulara
• Antigenele care induc hipersensibilitate de tip III pot
fi exogene (antigeni streptococici, HVB, heroina) sau
endogene (Ig, antigeni nucleari)
 BOLI SI REACTII DATE DE TIPUL III DE
HIPERSENSIBILITATE
• “Complexe”Antigen/Anticorp
• Acestea se localizeaza in:
– Rinichi (membrana bazala glomerulara)
– Vase sanguine
– Piele
– Articulatii
• Cele mai frecvente afectiuni:- LES (Lupus
Eritematos Sistemic), Poli(Peri)arterita
Nodoasa, Glomerulonefrita Poststreptococica,
reactia Arthus (ore), Boal serului (zile)
 REACTIA DE HIPERSENSIBILITATE TIP IV
(MEDIATA CELULAR)
• Mediata primar de limfocite T CD4+ si CD8+,
caracterizata prin acumularea de celule
mononucleare perivascular (predominant celule T
CD4+).
• Daca antigenul este nedegradabil, limfocitele
perivasculare sunt inlocuite cu macrofage
asemanatoare tesutului epitelial (macrofage
epitelioide) si formeaza granuloame.
• exemple:
DERMATITA DE CONTACT, TUBERCULOZA, SARCOIDOZA
 HIPERSENSIBILITATE TIP IV
MEDIATA CELULAR (CELULE T)
HIPERSENSIBILITATE INTARZIATA

REACTIE TEGUMENTARA LA
TUBERCULINA

ANTIGEN  CELULA DE CONTACT

-FORMARE DE GRANULOAME
-DERMATITA DE CONTACT
TIPURI DE TRANSPLANT
ALOGREFE – grefe intre indivizi
diferiti genetic
AUTOGREFE – grefe de la acelasi
individ
IZOGREFE – grefe de la gemeni
identici (sinergice)
 ASPECTELE REJETULUI
HIPERACUT ACUT CRONIC

 HIPERACUT
 Apare in cateva minute de la transplant;
 Mediat de anticorpi antidonor, formati in circulatia
primitorului(incompatibilitatea ABO);
 Antigenele din endoteliul organului transplantat
sunt recunoscute de anticorpii anteformati IgM si
IgG care activeaza Complementul  tromboza
+necroza fibrinoida  necroza ischemica a
organului transplantat.
 ASPECTELE REJETULUI
ACUT
 Apare in zile sau luni de la transpalnt sau dupa oprirea terapiei
imunosupresive;
 Mediat: mecanisme umorale (anticorp-mediate si celulare
(celule T);
 Caracteristica este vasculita (mediata de anticorpul anti-donor)
care ataca peretele vascular  tromboza + ingrosare
arteriolara  ischemia organului transplantat, asociat
acumulare de limfocite
CRONIC
 Scadere progresiva a functiilor organului a organului
transplantat in luni sau ani prin modificari vasculare (fibroza
intimala)  ischemie  disparitia celulelor parenchimatoarse.
ACUT CELULAR ACUT UMORAL
 REACTIA GAZDEI CONTRA GREFEI
• Denumita si GRAFT VERSUS HOST;
• Apare cand limfocitele T donoare recunosc antigenul HLA al
primitorului ca pe un corp strain si reactioneaza impotriva lui;
• Apare in: Transplantul de MADUVA si/sau ORGANE SOLIDE
( cand contin nimeroase limfocite).
• Are 2 faze:
o Acuta : in primele 90 de zile; limfocitele T donoare ataca
pielea gazdei, epiteliul tractului biliar si intestinal. Semne
clinice de rush maculo-papular, diaree si colestaza.
Diagnostic: biopsie de colon  “exploding crypt lesions”
o Cronica: 90 - 400 zile; apar icter colestatic, fibroza dermului,
distrugerea anexelor tegumentare.
 TOLERANTA IMUNOLOGICA
• Definite: abilitatea organismului de a nu
dezvolta un raspuns imun la anumiti antigeni.
• Autotoleranta: stare normala in care nu
exista respingere impotriva aotu-antigenelor.
Este consecinta deletiei clonelor limfocitelor
autoreactive (T/B) la inceputul vietii; are loc
central in timus, maduva osoasa (toleranta
centrala) sau in tesutul periferic (toleranta
periferica).
 BOLILE AUTOIMUNE
 Cauza: REACTII IMUNE impotriva AUTOANTIGENELOR.
 Apar la UN SINGUR ORGAN sau sunt MULTISISTEMICE.
• TOLERANTA
– CENTRALA (moartea limfocitelor proprii activate)
– PERIERICA (anergie, supresia prin celulele T, deletie prin
apoptoza, sechestrare (mascarea antigenului)
• PREDISPOZITIE GENETICA PUTERNICA
• INSOTITA ADESEA DE ALTE BOLI AUTOIMUNE
• DECLANSATA FRECVENT DE INFECTII
 BOLI AUTOIMUNE SISTEMICE
 LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC SAU “LES”
 SCLERODERMIA sau SCLEROZA SISTEMICA
 SINDROMUL “CREST”
• CALCIFICARE SUBCUTANATA ,
• FENOMENE RAYNAUD, spasm al arterelor digitale cu acrocianoza
• DISFUNCTII ESOFAGIENE, disfagie
• SCLERODACTILIE, degete cu aspect de gheara
• TELANGIECTAZIE, dilatarea vaselor mici de la nivelul pielii, aparand
ca macule rosii
 MIOPATIA
 ARTRITA REUMATOIDA
 SINDROM SJÖGREN
 BOLI AUTOIMUNE LOCALIZATE
• TIROIDITA HASHIMOTO
• ANEMIA HEMOLITICA AUTOIMUNA
• SCLEROZA MULTIPLA
• ORHITA AUTOIMUNA
• SINDROM GOODPASTURE
• TROMBOCITOPENIA AUTOIMUNA
• ANEMIA “PERNICIOASA”
• DIABETUL INSULINO-DEPENDENT MELLITUS
• MYASTENIA GRAVIS
• BOALA GRAVES
 LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
• ETIOLOGIE: Anticorpii sunt directionati catre ADN-ul,
Histonele, ARN non-histonic si Nucleolii pacientului.
• PATOGENIE: Depozitarea cu inflamatie progresiva, a
complexelor imune la nivelul tegumentului,
articulatiilor, rinichilor, vaselor, inimii si SNC.
• Aspecte patologice: Rush in forma de fluture, depozite
tegumentare, glomerulonefrita (cu hematurie si
proteinurie), endocardita LIEBMAN-SACKS.
• ASPECT CLINIC: Boala renala si vasculara progresiva,
ANA + (anticorpi impotriva antigenului nuclear pozitiv)
LUPUS ERITEMATOS SISTEMIC
ENDOCARDITA LIEBMAN - SACKS
IMUNOFLUORESCENTA ANA +
LES TEGUMENT LES GLOMERUL RENAL
 LES CU AFECTARE RENALA
• AFECTAREA RENALA – la aproape toti pacientii
• CLASIFICAREA severitatii prin BIOPSIE renala
5 CLASE / 5 GRADE
• Clasa I: normal, foarte rar;
• Clasa II: glomerulonefrita mezangiala;
• Clasa III: glomerulonefrita proliferativa focala;
• Clasa IV: glomerulonefrita proliferativa difuza
• Clasa V: glomerulonefrita membranoasa.
 SINDROMUL SJÖGREN
• DISTRUGERE AUTOIMUNA A GLANDELOR
LACRIMALE  XEROFTALMIE SI A
GLANDELOR SALIVARE  XEROSTOMIE
• Poate fi: PRIMAR sau SECUNDAR asociat cu
alte BOLI AUTOIMUNE (LES, SCLERODERMIE)
• Afecteaza femei 35-45 ani
• Anticorpi ANTIRIBO-NUCLEOPROTEINE in
80% din cazuri
• Risc crescut de dezvoltare a unui LIMFOM
 Keratoconjunctivita “sicca”
Sn. “uscat”  o alta denumire a Sn. Sjögren
Sn.=sindrom
SIALADENITA Sjögren
ASPECT MICROSCOPIC
 SCLERODERMIA sau SCLEROZA SISTEMICA
• LEZIUNI MICROVASCULARE SI FIBROZA EXCESIVA asociate cu
semne de AUTOIMUNITATE celulara si umorala, care
afecteaza PIELEA si unele ORGANE interne;
• Factori necunoscuti activeaza limfocitele  citokine 
stimuleaza fibroblastii  colagen  fibroza
• Lezarea microvascularizatiei  ischemie
• Autoanticorpi frecvent intalniti:
 ANA 50%,
 anticorpi AND topoizomeraza1 (anti-Scl 70) 50% (daca apar
sunt specifici sclerozei sistemice),
 anticorpii centromerului 30% (dar la pacienti cu subtipul
CREST apare la 90%)
 SCLERODERMIA sau SCLEROZA SISTEMICA
ASPECTE MORFOLOGICE
• TEGUMENT: atrofie si fibroza
• ESOFAG SI INTESTIN SUBTIRE: atrofie musculara si
fibroza progresiva
• SISTEMUL MUSCULO-SCHELETIC: sinovita si miozita
• RINICHI: hipertrofia intimei cu degenerare mixoida
si necroza fibrinoida la nivelul arterelor interlobare
si arteriolelor
• PLAMANI: fibroza si grade variate de ingrosare
vasculara
SCLERODERMIA aspect microscopic
 SCLERODERMIA
aspect macroscopic la nivelul mainilor
 MIOPATIA
• DEFINITIE: Boli autoimune caracterizate prin
inflamatia muschilor scheletici (miozita) si astenie
musculara.
• Caracteristici: anticorpi Jo-1  anticorpi histidil-t-
ARNsintetaza (apar doar la 25% dintre pacienti)
• Cele mai importante entitati clinice:
 DERMATOMIOZITA
POLIMIOZITA
MIOZITA CU CORPI DE INCLUZIE
 IMUNODEFICIENTA
• Definitie:  defectelor cantitative si calitative ale sistemului
imun = IMUNODEFICIENTA
• Clasificare :
PRIMARA
 include deficiente congenitale, majoritar genetice, ale unuia sau
mai multor componente ale sistemului imun.
 Apare in primii ani de viata, intre 6luni si 2 ani, sub forma de
infectii recurente
SECUNDARA:
 include deficiente dobandite ale unuia sau mai multor
componente ale sistemului imun, cauzate de: infectii,
malnutritie, medicamente, iradieri, cancer sau autoimune.
 SIDA = SINDROMUL DE IMUNODEFICIENTA DOBANDITA,
INFECTIE cauzata de virusul HIV
 IMUNODEFICIENTA PRIMARA
CLASIFICARE
 DE CELULE B
 AGAMAGLOBULINEMIA X-LINKATA (tip
BURTON)
 IMUNODEFICIENTA VARIABILA COMUNA
 DEFICIENTA DE IgA IZOLATA
 DE CELULE T
 SINDROM HIPER IgM
 SINDROM DiGEORGE
IMUNODEFICIENTA COMBINATA SEVERA
 AGAMAGLOBULINEMIE X-LINKATA
tip BURTON
• Lipsa de adeziune completa a moleculelor de
imunoglobuline data de mutatia genei btk(Burtton
tyrosinase kinase) de pe cromozomul Xq21.2.22
• Lipsa sau  marcata atuturor claselor de Ig =
AGAMAGLOBULINEMIE
• Afecteaza persoanele de sex masculin(boaa X-linkata)
• Simptome apar dupa 6 luni, pana atunci sunt protejati
de anticorpii dobanditi de la mama.
• Creste incidenta de otite medii, infectii ale pielii si
respiratorii (H.influenzae, S.pneumoniae sau
S.aureus), dupa eliminarea anticorpilor materni.
 IMUNODEFICIENTA VARIABILA
COMUNA
• HIPOGAMAGLOBULINEMIE SI INFECTII
RECURENTE in copilaria tarzie
• AMBELE SEXE AFECTATE IN MOD EGAL
• FRECVENTA MARE DE MALIGNITATI
CANCER GASTRIC
LIMFOAME
 DEFICIENTA DE IgA IZOLATA
• Este cea mai frecventa IMUNODEFICIENTA
CONGENITALA;
• Apare la 1/850 de persoane;
• ASIMPTOMATICA frecvent;
• IgA: CEA MAI IMPORTANTA Ig din secretia
mucoaselor tractului RESPIRATOR,
GASTROINTESTINAL si UROGENITAL;
•   IgA  sinuzita recurenta, infectii
pulmonare, urinare si diaree recurenta.
 SINDROMUL HIPER IgM X-LINKAT
• La persoanele cu concentratii mari de anticorpi
IgM si IgD si concentratii mici de anticorpi IgG,
IgA si IgE defect in schimbarea izotipului
• Defect primar in celulele T CD4+, celule
producatoare de cofactorii necesari stimularii
celulelor B si schimbului de izotip.
• Generata de mutatii pe cromozomul X, pe genele
ce codeaza CD 40L
• Proteina de pe suprafata limfocitelor CD4+
actioneaza ca un ligand fata de receptorii de
suprafata ai celulelor B (CD 40).
 SINDROMUL DiGEORGE
• Deficienta de celule T data de
dezvoltarea anormala a TIMUSULUI.
• Este parte a sindromului CATCH 22:
anormalitate cardiaca, deficit de
celule T, palat despicat si
hipocalcemie.
• Apare prin deletia cromozomului
22q11
IMUNODEFICIENTA COMBINATA SEVERA
• Susceptibilitate severa la infectii fungice
recurente (Candida albicans), bacteriene si
virale.
• Raspunsul imun celular si umoral: foarte scazut;
• Boala X-linkata (afecteaza sexul masculin);
• Mutatii pe genele care codeaza receptorii
citokinelor;
• Exemple: deficienta C2 ( susceptibilitatea la
infectii si sindrom LES-like) si deficienta de
inhibitor de C1 (angioedem ereditar).
 SIDA
• INFECTIE cauzata de virusul HIV caracterizata de SUPRIMAREA profunda
a SISTEMULUI IMUN, susceptibilitate la INFECTII, boli NEUROLOGICE,
MALIGNITATE.
• 2 tipuri genetic DIFERITE, dar apropiate de virus HIV: HIV-1 si
HIV-2, ambele virusuri ARN din familia retrovirusurilor.
• HIV exprima proteine de suprafata gp120 care se leaga de
proteinele de suprafata CD4+ ale limfocitelor T-helper; AND
sintetizat prin transcriptie inversa in celulele infectate se
integreaza in AND-ul gazdei.
• HIV se transmite prin:
Contact sexual: homo- sau heterosexual;
Inoculare parentala (medicamente/DROGURI administrate intravenos);
Transplacentar: mama-fat (transplacentar sau in timpul nasterii ) sau
mama-sugar (prin hranitul la san)
 SIDA: PATOGENIE
• HIV actioneaza pe:
 celule T(CD4+),
 macrofage,
 celule dendritice.
• Se leaga de moleculele CD4 (receptori de mare afinitate),
• Infectia necesita coreceptori:CCR5, CXCR4 ( receptori de
CHEMOKINE)
• Initializeaza genomul viral transcriptie reversa  formarea
AND proviral(cADN);
• In celulele in diviziune cADN se integreaza in genomul gazdei;
• Inainte de stimularea antigenica AND-ul proviral este transcris
 particulele virale pot fi eliberate doar dupa moartea
celulara.
• Reductia CD4 de pe suprafata celulelor T  infectie productiva
persistenta (monocite, macrofage si celule Langhans).
 FAZELE INFECTIEI CU HIV
FAZA ACUTA, timpurie:
 Boli acute autolimitate la3-6 luni de la infectie;
 Proctie virala crescuta;
 Inferctii in organele limfoide.
FAZA CRONICA, mijlocie:
 Asimptomatica sau,
 Limfoadenie persistenta cativa ani,
 Infectii minore
FAZA FINALA, de criza:
 Se dezvolta la 7-10 ani de la faza cronica,
 Febra permanenta,
 Infectii oportunistr majore,
 Neoplasme secundare,
 Boli neurologice
CONFIRMAREA DIAGNOSTICULUI de SIDA
• TESTE DE LABORATOR:
o Se detecteaza anticorpi anti proteine HIV,
• SEROCONVERSIA
o Se detecteaza anticorpi anti HIV la indivizi
nereactivi,
o In primele 6 luni de la expunere.
Detectia infectiei, inainte de seroconversie, se
face prin solicitarea antigenelor virale sau ARN
viral,
INFECTII OPORTUNISTE CARE APAR IN SIDA

• PNEUMONIA cu Pneumocystis carinii;

• INFECTII BUCALE, ESOFAGIENE, VAGINALE,
PULMONARE, cu Candida albicans;
• ENTERITA , PNEUMONITA cu CMV;
• INFECTII MICOBACTERIENE ATIPICE in tractul
gastrointestinal (M. avium -intracelular);
• MENINGITA CRIPTOCOCICA;
• ENTERITA cu Crysporidium.
 NEOPLASME ASOCIATE
INFECTIEI HIV
 SARCOM KAPOSI
LIMFOM NON-HODGKIN
NEOPLASM DE COL UTERIN
CARCINOM SCUAMOS
TEGUMENTAR
CRYPTOSPORIDIUM