CONFUCIANISMUL

Ciurea Cristina
Coman Alina
Costachioiu Alexandra
Epure Iuliana
Geambasu Florentina
Ivan Raluca
Neagu Bianca
Solomon Mariana
 Este o complexa doctrina religioasa,

Intemeietorul


etica si filozofica elaborata in sec. al VI-

lea I.Ch. de catre Confucius si reprezinta
prima mare sinteza a spiritualitatii

religiei 
religioase chineze.
Aparitia lui Confucius in istoria Chinei
este considerata ca inceputul unei noi
ere. Numele acestui erou al vietii
spirituale chinezesti, Kung Fu-
tzi(''inaltul slujbas si filozof Kung''), a
fost latinizat in Confucius de misionarii
crestini din secolul al XVII-lea. Desi n-a
fost un intemeietor de religie propriu-
zis, Confucius a avut o mare influenta
asupra religiei chinezilor.
 Aria de
raspandire
 Locurile de cult sunt templele, cel din Beijing,
închinat Cerului, fiind cel mai mare templu
din lume. Cultul imperial a luat sfârşit prin
revoluţia din 1912, iar din 1917,
confucianismul n-a mai fost recunoscut ca
religie oficială a statului. Templul lui
Confucius se găseşte în oraşul Qufu din
provincia Shandong, în partea estică aChinei.
In anul 478 î.Hr., la un an după moartea lui
Confucius, regele statului Lu a transformat
casa memorială a lui Confucius într -un
templu, unde sunt expuse haine, obiectele şi
instrumentele folosite de Confucius. In
decursu celor peste 2000 de ani care au urmat,
cultura confucianistă a devenit treptat cultura
ortodoxă din China, iar templele confucianiste
s-au extins continuu. La începutul secolului
18, la ordinul împăratului Yongzheng din
dinastia Qing, templullui Confucius a fost
supus unei reparaţii capitale, devenind un
grup de construcţii care poate fi admirat şi în
zilele noastre.
Opera lui Confucius
 Analectele este numele unei colecții de scrieri atribuite
lui Confucius și datate în „perioada Dinastiilor
Războinice” (475 –221 î.Hr). Numită și Învățăturile lui
Confucius, cartea cuprinde preceptele marelui filozof
chinez expuse sub forma a diverse dialoguri cu
discipolii săi. Lucrarea este considerată o scriere de
bază a confucianismului și a exercitat o deosebită
influență asupra modului de gândire din spațiul
extrem-oriental. Publicația The Guardian o consideră
una dintre primele 10 cărți care au influențat omenirea.
[1] Citate : "Omul ințelept nu este un simplu vas sau o
simplă unealtă, cu o singură întrebuințare."[2] "A citi
și a studia fără a gândi este o deșertăciune; a gândi fără
a citi sau fără a beneficia de călăuzirea maestrului, e
periculos." "Înțeleptul este împăcat și smerit. Omul de
rând este orgolios și nu are pace în sufletul lui."
 Principiile lui Confucius
Confucianismul a enuntat principii atât de solide, încât a ajuns sa fie considerat chiar o religie, desi învataturile marelui maestru
chinez nu au conotatii mistice, ci se refera explicit la natura umana. Cuvintele sale pline de miez strabat veacurile, oferind,
pentru cine are urechi de auzit, lectii de o simplitate si profunzime fascinante: 
 ”Cei ce conduc ar trebui să aiba idealuri înalte si sa ofere ei însisi exemplu de corectitudine, respectând principiile umanitatii,
iubindu-si semenii ca pe proprii fii; astfel oamenii vor face tot ceea ce le stă în putinta pentru a-si mulțumi superiorii.”
 ”Viața este cu adevărat simplă, dar noi insistăm în a o face complicată.”
 ”Natura ne aseamănă. Educația ne deosebește.” 
 ”Păstrează credința și sinceritatea ca principii primordiale.”
  ”Modestia este fundația solidă a tuturor virtuților.”
  ”Buna guvernare cere conducătorului să fie conducător, ministrului, să fie ministru, tatălui, să fie tată și fiului să fie fiu”.
 Codul etic
 Codul etic elaborat de Confucius se bazează pe: 1. Reciprocitate; 2. Omenie; 3. Dragoste şi
respect în familie. Întreaga sa etică se bazează pe concepţia asupra naturii umane, pe care nu o
priveşte ca pe o entitate separată de mediul social, la fel cum nici societatea nu este un corp
metafizic de sine-stătător. Omul este în esenţă o fiinţă socială, modelat de societate, dar aceasta
la rândul său este determinată de comportamentul fiecărui individ în parte. A fi moral înseamnă a
participa activ la comunitate. Această etică a datoriei, baza moralei individuale, curpinde două
virtuţi funadmentale: negarea eului egoist şi acceptarea a aceea ce este drept şi potrivit. Alt
concept important în filozofia Maestrului este cel de tao , calea, dar fără conotaţii mistice. Tao
include pe de o parte codul etic individual şi pe de alta guvernământul care să vegheze asupra
bunăstării fiecărei fiinţe umane. Respingând loialitatea faţă de nobili, acesta propune loialitatea
faţă de principii. În ciuda absentei unei dogme, mulţi confucianişti au sfârşit ca martiri încercând
să apere calea propovăduită de maestru, critincându-i pe conducători în numele binelui general.
 Rolul femeii în
societate
 Potrivit lui Confucius, în univers fiecare lucru si
fiinta isi are propria menire, astfel ca datoria
omenilor este de a isi asupra rolul si statutul cu
care s-au nascut. Femeile nu aveu dreptul de a
performa ritualul ancestral, ci doar de a tine doliu
timp de trei ani. Confucius a explicat de ce
femeia trebuie sa aiba o pozitie inferioara,
comparand-o cu pamantul (eum), iar principiul
masculin a fost identificat cu cerul (yang) care
domina. Daca nu respectau legile de conduita,
femeile erau pedepsite fie prin torturare si în
functie de gravitate, puteau fi chiar asasinate.
Cele sapte pacate ale femeii (yeoja) pentru care
putea fi alungata de acasa sau torturata
erau:neaducerea pe lume a unui fiu, adulter,
neascultarea socrilor, gelozie, boli grave, furt si
  In anul 478 i.Hr., la un an dupa moartea lui
Confucius, regele statului Lu a transformat casa
memoriala a lui Confucius intr-un templu, unde
sunt expuse haine, obiecte si instrumente folosite
de Confucius. Constructiile principale sunt
amplasate pe o linie axiala nord-sud. Cele

Templul lui auxiliare sunt situate simetric pe ambele parti ale

axului. Templul lui Confucius are 9 nivele de
case, 9 randuri de curti. Cifra 9 este cea mai mare

Confucius cifra impara. Acest numar a fost folosit in

societatea feudala chineza numai de imparati si
curtea imperiala. Dar templul lui Confucius a
facut exceptie. Intrarile de la templul lui
Confucius sunt formate din 5 usi. Resedinta lui
Confucius se gaseste in apropierea templului lui
Confucius. Aici au locuit mai multe generatii ale
urmasilor acestuia. Este cea mai mare resedinta
dupa Palatul Imperial de Iarna din Beijing.
  Jeol-plecăciune în timpul celor mai mari sărbători din an,
Choseok (ziua recunoștinței) și Seollal (Anul Nou coreean).
În perioada celor mai importante sărbători din an (Choseok
și Seollal), o mare parte dintre coreeni îmbracați în costumul
tradițional (hanbok) practică ritualurile de cinstire a
străbunilor, aducând mâncăruri și băuturi la mormintele
acestora, în timp ce se roagă și fac plecăciuni. Un alt obicei
moștenit este memorarea pe derost. Această practică era
folosită de școlarii confucianiști care candidau pentru
examenele civile (gwago) și care erau nevoiți să rețintă zeci
de ideograme (hanja în coreeană), precum și diverse citate

Sarbatori si ritualuri din clasicii chinezi. Actualmente, elevii coreeni sunt

încurajați să memoreze texte pentru diverse examene, cum ar
fi cel mai important examen național (suneung) care
marchează sfârșitul ciclului liceal (echivalentul
bacalaureatului).Statul coreean pune mare accent pe educație
așa cum o făcea și în timpul dinastiei Yi, lucru demonstrat de
rata de alfabetizare a țării care depășește 95 la sută. Seollal
(Anul Nou Lunar; prima zi din calendarul lunar) este una din
cele mai importante sărbători tradiționale coreene. De regulă,
coreenii îi urează bun venit noului an de două ori, de
Sinjeong (Anul Nou Solar; pe 1 ianuarie) și de Seollal, care
de obicei durează trei zile. În acest an, Anul Nou Lunar cade
pe 5 februarie, fiind celebrat în țări precum China, Japonia,
Coreea, Mongolia și Vietnam.
 Doctrine
 Potrivit Dictionarului estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației... de Ion Pachia Tatomirescu,
«prin Confucianism este desemnată una dintre cele Trei Religii aflate în patrimoniul chinez, fundamentată
de filosoful Kong-Fu-zi, în secolul al VI-lea î. H., religie în care: (I) Cerul, neconsiderat zeu, ci principiu
garant al ordinii, devine puterea supremă / absolută, conștientă și activă, determinatoare a actelor /
comportamentelor uman-terestre; (II) deși existența se bizuie pe virtutea esențială jen (jun) / omenie, din
lume nu-i nimic de salvat, de vreme ce „oamenii nu sunt în stare să fie devotați semenilor lor“ și „n-au nici
cum să-i poată sluji oamenii pe zei“, de vreme ce „nu poți cunoaște viața, neavând nici cum cunoaște
moartea“; (III) preocuparea esențială a fiecărui ens rămâne să afle un Dao, adică o Cale păstrătoare a
echilibrului între voința Pământului și voința Cerului; (IV) sacrificiile trebuie să fie pentru Cer și pentru
Pământ; (V) totuși, menirea ens-ului pe pământ este de a se desăvârși întru ren / run (omenie), îndeplinindu-
și datoria numai în concordanță cu ceea ce este adevărat și drept etc. Numele reformatorului / filosofului
chinez Kong-Fu-zi a fost latinizat în Confucius. Doctrina Confucianismului se întemeiază pe următoarele
lucrări „clasice“: Yi jing / Cartea schimbărilor, Shi jing / Cartea odelor, Shu jing / Cartea edictelor, Li ji /
Memorial de rituri, Yueh jing / Cartea muzicii, Lu guo Chun-Qiu / Primăvara-toamna țării Lu etc