OBEZITATEA

Definiţia obezităţii
 
Obezitatea este o boală caracterizată prin
creşterea greutăţii corporale pe seama ţesutului
adipos,
şi definită practic printr-o valoare a indicelui de
masă corporală (IMC) 30 kg/m2.

Etimologic, cuvântul „obezitate” provine din verbul

latin „obedo-obedere”, ceea ce înseamnă „a mânca în
exces”, „a mânca mult şi lacom”.
Există obezitate
de când e lumea? Preistorie

Venus din Willendorf

Botero, Adam şi Eva Cca. 30.000 de ani Î.C.
 Antichitate

Sumer cca 5000 Î.C. Egipt cca.4000 Î.C.

Există obezitate de când e lumea?

Budha, cca 550

Evoluţia conceptului de frumuseţe corporală
Modificări ale ţesutului celular subcutanat

Celulita
Celulita “semnalată” de Rubens
Obezitatea în pictură
Obezitatea în pictură
Obezitatea în pictură
Evoluţia conceptului de frumuseţe corporală
Evoluţia percepţiei obezităţii

2000 Î.C. 2000 D.C.

ESTE OBEZITATEA O PROBLEMĂ REALĂ?

Iugoslavia
Grecia
România
Republica Cehă
Anglia
Finlanda
Germania
Scoţia
Slovacia
Portugalia
Spania
Danemarca
Belgia
Suedia
Franţa
Italia
Olanda
Norvegia
Ungaria
Elveţia
40 30 20 10 0 10 20 30 40
% IMC >30
Indiferenţa faţă de normele estetice
Indiferenţa faţă de normele estetice
Negarea realităţii

Te iubesc aşa cum eşti!

Asemănări
Obezitatea infantilă
Fiecare femeie are nevoie de o astfel de oglindă!
Cum se evaluează masa grasă a unei persoane?

 Cântărirea
 Indicele masei corporale
 Raportul talie/şold
 Circumferinţa taliei
 Măsurarea pliului cutanat
 CT; RMN
Cântărirea

Cântarul (mecanic sau electronic)

este un instrument insuficient
pentru aprecierea masei grase a
organismului.
 Calcularea greutăţii ideale cu ajutorul IMC

Indicele Masei Corporale (IMC)

Definit de OMS, IMC pune în relaţie 2 variabile simplu de măsurat
(greutatea şi talia): IMC = Greutatea / (Talia)²

NORMAL Suprapondere OBEZITATE

Atenţie!
• Calcularea IMC este valabilă pentru adulţi între 16 şi 70 de ani.
• Pentru copii şi persoane în vârstă disponibile alte metode.
 Relaţia dintre IMC şi procentajul
grăsimii corporale

Femei
Grăsimea corporală (%)

Bărbaţi

BMI
Măsurarea pliului cutanat: metodă de elecţie la
copil pentru aprecierea obezităţii
Raportul talie-şold permite clasificarea obezităţii în
androidă sau
ginoidă

Circumferinţa
taliei
Obezitatea androida
Circumferinţa
şoldurilor >0,85 la femei şi >0,95 la bărbaţi
Morfologia obezităţii

Obezitate
Androidă Ginoidă
Gât
Umeri
Braţe

Şolduri
Abdomen
Fese
Coapse
Măsurarea circumferinţei taliei este utilă
pentru aprecierea obezităţii abdominale

Circumferinţa taliei
pentru obezitate:

Bărbaţi > 94 cm

Femei > 80 cm
 Cel mai corect se
poate măsura cantitatea de
ţesut adipos subcutanat şi
intraabdominal(visceral) prin:
• CT
• RMN
Obezitatea abdominală
Obezitatea abdominală

Valerio Cioli, (1529-1599 Florenţa)

 
Misiune imposibilă!
Obezitate “în pantaloni bufanţi”
Factori de risc şi/sau cauzali ai obezităţii

1. Predispozitia genetică:
– implicat 25-75%
– agregarea familială

Tipul de studiu Riscul de obezitate (%)

Studii familiale:
- 2 părinţi obezi 80
- 1 părinte obez 40
- nici un părinte obez 10
Studii pe gemeni:
- monozigoţi 90
- dizigoţi 50
 2. Factori individuali, socioeconomici şi stilul de
viaţă
– vârsta
– sexul (F> B)
– nivelul de educaţie si socio-economic ↓
– alimentaţia
– abandonarea fumatului
– activitatea fizică ↓
– profesia (sedentară)
– medicamente: psihotrope (litiu, amitriptilina),
izoniazida, corticoizi, insulina, sulfonilureicele
 Patogenia obezităţii

 Organism normoponderal
– EA = EC

 Organism obez
– EA > EC ==> EA = EC + ED
 Reglarea comportamentului (aportului)
alimentar

Sistem cibernetic cu mai multe componente:

● sistem controlat
● semnale aferente
● sistem de control
● semnale eferente
 Sistemul de control
 Centrii implicaţi:
 Hipotalamusul ventromedial (HVM) =
Centrul saţietăţii
 Hipotalamusul paraventricular (HPV)
= Centrul foamei
 Monoamine şi peptide ce influenţează
aportul alimentar
Efectul asupra aportului alimentar

Creştere Scădere

norepinefrina (2) norepinefrina (1, 2)

neuropeptidul Y serotonina (5-HT1B, 5-HT2C)
opioide (dinorfin) colecistokinina (CCK)
galanina glucagon (GLP-1)
-casomorfina leptina
 Sistemul controlat (subordonat)
I. Componenta energetică
 Aport
 Consum

Consumul energetic:
● metabolism bazal
● energie pentru termoreglare
● energie necesară activităţii fizice
● acţiunea dinamică specifică a alimentelor
II. Componenta metabolică
1. Adipocite:
► Volum
► TG- turnover
► Secreţie Leptină, citokine proinflam
► Adiponectină

2. Insulină

3. Preluare AGL (ficat, m. scheletici)

 Semnale aferente (mesaje)
1. Leptina

2. Semnale senzoriale - reglare pe termen scurt a

comportamentului alimentar

3. Semnale gastrointestinale – distensia gastrică, hormoni GI

4. Semnale metabolice (G, AGL, AA) – reglare pe termen lung

a comportamentului alimentar
Reglarea aportului si consumului energetic

Sistem de control

+
+
Encefal
Centrul foamei

-
Centrul -
saţietăţii
+
Semnale aferente +
Semnale eferente
- stimuli senzoriali: - leptina
- +
gust, miros
-  concenraţiei
- ↑concenraţiei
G, AGL, AA - +
- colecistokinina
G, AGL, AA - distensia gastrică Aport
Sistem controlat alimentar
 Morfopatologia

1. Obezitate hiperplazică - celule

adipoase peste 60x109
2. Obezitate hipertrofică - celule
adipoase cu diametrul peste 100 μ
3. Obezitate mixtă
 Clasificarea obezităţii
Criteriul etiopatogenic
OB primară
OB secundară (rară)

Criteriul clinic
OB androidă, caracterizată prin: IAF >0,85 la femei şi >0,95 la
bărbaţi şi prin IA 0,5.
OB ginoidă, manifestată prin IAF <0,85 la femei şi <0,95 la bărbaţi şi
prin IA0,5.

Criteriul severităţii
Gradul I 30-34,9 kg/m2
Gradul II 35-39,9kg/m2
Gradul III ≥40 kg/m2

Criteriul evolutiv
OB dinamică (faza de creştere, de îngrăşare sau acumulare).
OB statică (când a atins maximul ponderal).
 Complicaţiile obezităţii
 Complicaţii cardiovasculare: HTA, ateroscleroza, insuficienţa cardiacă
 Complicaţii şi asocieri metabolice: DZ tip 2, dislipidemiile, hiperuricemia,
SM
 Complicaţii (asocieri morbide) digestive: hernia hiatală, litiaza biliară,
ficatul gras non-alcoolic
 Complicaţii respiratorii: disfuncţia ventilatorie mixtă, sindromul Pickwick,
sindromul apneei în timpul somnului („sleep apneea”),
 Complicaţii osteoarticulare: artroze
 Tulburări circulatorii venoase
 Afecţiuni oncologice: cancerul endometrial şi de sân, cancer esofagian;
colorectal; prostatic.
 Complicaţii endocrine: hiperinsulinism, hipercorticism, hipotiroidism şi
hipogonadism.
 Complicaţii genitourinare: tulburări menstruale, fertilitate redusă;
complicaţii obstetricale, ovar polichistic; ginecomastie; incontinenţă
urinară.
 Afecţiuni psihice
 Complicaţii cutanate: infecţiile bacteriene şi fungice
 RISCURILE OBEZITĂŢII ÎN FUNCŢIE DE
IMC ŞI TALIE
Riscul bolilor asociate raportat la talie
Condiţia IMC (circumferinţa abdominală)
clinică Kg/m2 Bărbaţi: 94-101 cm Bărbaţi: ≥102 cm
Femei: 80-87 cm Femei: ≥ 88 cm
Normal 18,5 – 24,9 Nu este demonstrat Nu este demonstrat
Suprapondere 25,0 – 29,9 + ++
Obezitate clasa I 30,0 – 34,9 ++ +++
Obezitate clasa II 35,0 – 39,9 +++ +++
Obezitate clasa 40 ++++ ++++
III (extremă)

+ moderat; ++ crescut; +++ foarte crescut; ++++ extrem

 Diagnosticul obezităţii
stabilirea statusului ponderal, prin cântărire, urmată
de calculul IMC;
precizarea morfotipului (androidă, ginoidă,
particulară), în funcţie de: IAF, IA, circumferinţa
abdominală;
diagnosticul patogenic (prin excluderea obezităţilor
particulare şi a celor secundare, restul fiind obezităţi
obişnuite, comune, primare);
depistarea complicaţiilor şi a asocierilor morbide
(unele dintre ele adevărate complicaţii).
 Definiţia sindromului metabolic
(IDF - 2005)
Obezitate abdominală 94 cm (B)
circumferinţa abdominală
80 cm (F)

Plus două dintre următoarele anomalii:

Trigliceride ≥150 mg/dl
HDL-colesterol <40 mg/dl (B)
<50 mg/dl (F)
Glicemie à jeun ≥100 mg/dl
Tensiune arterială ≥130/85 mmHg
 Obiectivele tratamentului
 Realizarea declinului ponderal: 0,5 kg pe săptămână - 10 kg în 20-40
săpt.
 Menţinerea greutăţii noi atinse
Beneficiile scăderii în greutate cu 10 kg
Mortalitate reducerea mortalităţii generale (peste 20%)
reducerea mortalităţii legate de DZ (peste 30%)
reducerea mortalităţii legate de OB (peste 40%)
Tensiunea arterială reducerea TAS cu 20 mm Hg
reducerea TAD cu 10 mm Hg
Profilul lipidic reducerea CT (10%)
reducerea LDLc (15%)
reducerea TG (30%)
 Managementul general al OB

 Prevenirea creşterii în greutate (yo-yo effect)

 Scăderea în greutate
 Menţinerea scăderii în greutate
 Modificarea factorilor de risc: fumat, DZ, HTA,
dislipidemii
 Strategia scăderii ponderale

1-2 l

2-3 l
 Tratament
Dieta şi stilul de viaţă
● dieta hipocalorică, hipoglucidică, hipolipidică
(grăsimi saturate ↓), Na+ ↓
● abandonarea fumatului
● creşterea activităţii fizice

Activitatea fizică Durata în care se consumă 100

kcal
Mers pe jos 20 minute
Mers cu bicicleta 12 minute
Înot 9 minute
Alergat 5 minute
 Tratamentul medicamentos
1. Droguri cu acţiune centrală:
Sibutramina (Reductil) ↓ serotonina in creier
2. Medicamente ce blochează digestia şi absorbţia
lipidelor: Orlistat (Xenical)
3. Rimonabant: inhiba sistemul endocanabinoid (↓
aportul)
4. Leptina (↓ aportul)
 Tratamentul chirurgical

Chirurgia bariatrică: IMC > 40 kg/m2 (> 35

kg/m2 cu complicaţii)
 Gastroplastia verticală (stomac mic)

 Gastric banding

 By-pass gastric (gastroplastie + anstomoza

ansa jenunală în Y)
Inel gastric
Gastroplastie
verticala
Bypass gastric