MEDIUL OCEANIC

Prof. Moroşanu Luminiţa

Colegiul Economic “Ion Ghica” Bacău
MEDIUL LITORAL
MEDIUL
LITORAL
 CARACTERISTICI
-situat în vecinătatea ţărmurilor în aşa numita zonă de
şelf;
- zona neritică este situată între 20- şi 250 m adâncime
-lumină suficientă
-oxigen
-vieţuitoare abundente inclusiv plante
-diferenţe de temperatură şi salinitate;
-existenţa curenţilor oceanici şi marini, calzi sau reci;
-caracteristicile reliefului submers;
-intensă activitate antropică: porturi, platforme de foraj
marin, turism
Litoralul românesc în zona C. Midia
Washington- V S.U.A.-
Zona supralitorală
Pen. Sacalin
Zona submarină nisipoasă
Zona submarină pietroasă
SULINA
alge
CORALI
CORALI
CORALI
Anemonă de mare

Stea de mare
Peştele fluture
 b. MEDIUL PELAGIC

-sedesfăşoară departe de ţărm, în largul

oceanului
-lumina şi aerul pătrund datorită valurilor
oceanice
-număr mare de vieţuitoare, dar predomină cele
plutitoare, pasive, duse de valuri şi curenţi
-număr important de delfini, balene, peşti
-plancton până la adâncimea de 200 metri
-în cadrul acestui mediu se separă subtipuri:
polar, temperat, tropical
Fitoplancton- diatomee
plancton
Zona de întâlnire a curenţilor
calzi şi reci: Oya Shivo şi
Kuro Shivo= maximă dezvoltare
a planctonului
Distribuţia planctonului pe Glob
 copepod

krill foraminifer

ZOOPLANCTON
rechin
Balena albastră
BARACUDA
TON
Peştele broască din M. Sargaselor
Banc de sardine
 c. MEDIUL ABISAL
- reprezintă zona care se întinde sub adâncimea de 2000 de
metri
-acest mediu ocupă peste 76% din suprafaţa oceanelor,
intrând aici dorsalele (lanţuri muntoase submarine),
praguri, vulcani, câmpii abisale şi gropi abisale, acestea din
urmă având adâncimi de peste 6000m.
-Caracteristici: - mediu lipsit de lumină
-salinitate ridicată
-presiune ridicată
-temperaturi scăzute
-lipsa plantelor
-fauna are adaptări specifice: lipsa
organelor vizuale, ochi telescopici, organe
fosforescente(bioluminiscenţa), simţ tactil bine dezvoltat
Şoarecele de mare
Spongierul harpă
Calmar gigantic
Vieţuitoare bioluminiscente
Izopod gigant
Anemonă bioluminiscentă
Stea de mare
Anemonă marină
Peşte-pescar
Expediţia Terra a efectuat un traseu de 112.654
kilometri ce a durat 36 de luni. În această lungă
călătorie, oamenii de ştiinţă au descoperit
nenumărate creaturi nemaiîntâlnite despre care se
crede că ar asigura mare parte din oxigenul prezent
în atmosferă. 
Specialiştii susţin că descoperirile au potenţialul de
a ne face să înţelegem mai bine impactul
schimbărilor climatice asupra oceanelor, arătând
lumii întregi vulnerabilitatea oceanelor în faţa
acţiunilor umane. 
-s-au descoperit 1,5 milioane de specii de plancton
de dimensiuni foarte mici
Amfipod transparent
Plancton strălucind în adâncuri
Peştele de gheaţă crocodil
Calmarul de sticlă
 salpa

Peştele cu cap transparent

 IMPACT ANTROPIC
În zonele litorale sursele de poluare sunt reprezentate de: deșeurile de pe
uscat, de pe vase, scurgeri de petrol, platforme petroliere, stațiuni
turistice
Plasticul ajuns în mare se descompune în particule foarte mici și este
ingerat de viețuitoare. Nu se digeră, nu este asimilat și rămâne în corp.
Asta înseamnă că, atunci când se mănâncă pește, se consumă și niște
microparticule de plastic.
Deseurile de plastic din oceane au fost asemanate cu un covor urias, insa
Administratia nationala a oceanelor si a atmosferei (NOAA) din SUA
sustine ca mare parte din aceasta poluare este invizibila pentru ochiul
liber.Deșeurile de plastic ce ajung în oceane ucid în fiecare an aproape
un milion de păsări marine, o suta de mii de mamifere marine și
nenumărați pești, precizează sursa citată.
În Groapa Marianelor, la est de Filipine, care este şi cea mai
adâncă, 100% dintre animalele studiate au fibre de plastic în
aparatul digestiv.
O echipă de cercetători britanici spune acum că a descoperit
cazuri de ingerare a plasticului la creveţi mici în şase dintre cele
mai adânci gropi din oceane.
Echipa a fost uimită de cât de răspândită s-a dovedit să fie
contaminarea cu plastic la adâncimi extreme.
Anul trecut, cercetatorii de la NOAA au gasit in Groapa
Marianelor cutii de bere, pungi de plastic si conserve.
O echipă de cercetători de la Academia de Ştiinţe din China a
colectat eşantioane de apă şi sedimente de la adâncimi cuprinse
între 2.500 şi 11.000 de metri, respectiv de la 5.500 – 11.000 de
metri din sudul Gropii Marianelor.
Oamenii de ştiinţă au descoperit că nivelul de plastic din apele
din zona hadală variază între 2,06 şi 13,51 fragmente pe litru, de
câteva ori mai ridicat în comparaţie cu straturile superioare.
 Surse
Descopera.ro
Ecomagazin.ro
Green-report.ro
Wikipedia.org