1 Decembrie

■ Marea Unire
■ Marea Unire din 1918 a fost procesul istoric în urma căruia
toate provinciile istorice locuite de români s-au unit în anul
1918 în cuprinsul aceluiași stat național, România. Etape
preliminare au fost Unirea Principatelor Române din 1859 și
dobândirea independenței în urma războiului din 1877-1878,
pe fondul renașterii naționale a românilor în parcursul
secolului al XIX-lea.

Războiul de Independență al
României
 MAREA UNIRE DE LA 1918
LA 1 DECEMBRIE 1918 A FOST CONVOCATĂ,
LA ALBA IULIA, ADUNAREA NAŢIONALĂ A
ROMÂNILOR, LUCRĂRILE FINALIZÂNDU-SE
CU HOTĂRÂREA DE UNIRE
NECONDIŢIONATĂ A TRANSILVANIEI CU
ROMÂNIA, VOTATĂ ÎN UNANIMITATE.
ACEST ACT A AVUT LOC DUPĂ CE, LA DATA
DE 27 MARTIE 1918, RESPECTIV 28
NOIEMBRIE 1918, ORGANELE
REPREZENTATIVE ALE BASARABIEI ŞI
BUCOVINEI AU VOTAT UNIREA.
■ Unirea Basarabiei, a Bucovinei și, în cele din urmă, a 
Transilvaniei cu Regatul României (așa-zisul Vechi Regat) a
dus la constituirea României Mari. Ea a fost scopul 
intrării României în Primul Război Mondial de partea Antantei
 și a fost favorizată de mai mulți factori istorici:

•acțiunea politică decisivă a elitelor din 

Regatul României și din Austro-Ungaria în
conjunctura favorabilă de la sfârșitul 
Primului Război Mondial
•prăbușirea Imperiului Austro-Ungar și a 
Imperiului Rus
■ afirmarea principiului autodeterminării și al celui al
naționalităților pe plan internațional, în contextul prezenței
pe scară largă a sentimentului național în rândul populației
românești.

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

■ Printre personalitățile care au avut contribuții importante la 
participarea României la război și la realizarea Marii Uniri a fost regele Ferdinand, care
a achiesat la împroprietărirea țăranilor români și la introducerea votului universal.
Regele a refuzat să promulge Pacea de la Buftea, ceea ce a făcut posibilă participarea
României pe picior de egalitate cu statele victorioase la tratativele de pace de după
Primul Război Mondial. Regina Maria a animat munca de ajutorare a răniților, fiind
nelipsită din focarele de epidemie și din tranșee. După război a călătorit la Paris, unde a
intervenit pe lângă personalitățile politice occidentale pentru recunoașterea unirii. Chiar
și în momentele în care nu a fost la guvernare, liderul liberal Ionel Brătianu a influențat
decisiv desfășurările politice.

Regina Maria a României

Ferdinand I al României
■ Încheiată de facto la 1 Decembrie 1918, odată cu unirea Transilvaniei, recunoașterea
diplomatică a Marii Uniri a solicitat eforturi pe parcursul următorilor ani. În ciuda
constituirii ei într-un scop esențial al politicii externe în următoarele două decenii,
recunoașterea din partea Uniunii Sovietice nu a venit niciodată, iar dinspre ea avea să
vină în iunie 1940 ultimatumul declarat, în conivență cu Germania nazistă, care a pus în
acțiune dezmembrarea României Mari în profitul Uniunii Sovietice, Ungariei, precum și
Bulgariei.

Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Germania Nazistă

 Urmări
■ Carte poștală din 1918-1919
care ilustrează unirea tuturor
românilor într-un singur stat.
Granițele vestice ale
României (colțul din stânga
sus) sunt granițe doar
presupuse la acel moment
(cele definitive fiind
confirmate în 1920)
Noua întindere a statutului și noua
structură socio-economică au produs
schimbări fundamentale ale sistemului
politic. Din cele două partide mari ale
Vechiului Regat a supraviețuit doar 
Partidul Național Liberal, căruia în
perioada interbelică i s-a opus 
Partidul Național Țărănesc, condus de 
Iuliu Maniu. Viața culturală a cunoscut
o perioadă de efervescență fără
precedent, manifestată în artă și știință.
Din câștigurile teritoriale ale
anului 1918, doar Transilvania și 
Bucovina de Sud au rămas
României după cel de-
al Doilea Război Mondial.
Basarabia, Bucovina de Nord și 
ținutul Herța au fost încorporate
URSS, iar Cadrilaterul a rămas  Al Doilea Război Mondial
Bulgariei. Ideea unirii 
Republicii Moldova cu România,
deși neasumată de niciunul dintre
cele două state, a rămas prezentă în
discursul public din România și 
Republica Moldova.
■ Parlamentul României a adoptat, la 31 iulie 1990
, Legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată
Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18
august 1949 privind declararea zilei de 23 august
ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei
ziua de 1 Decembrie drept sărbătoare națională.
 Castelul Corvinilor

■ Castelul Corvinilor, numit și Castelul

Huniazilor sau al Hunedoarei, este 
cetatea medievală a Hunedoarei, unul
din cele mai importante monumente de 
arhitectură gotică din România.
Castelul Hunedoarei este cea mai
mare construcție medievală cu
dublă funcționalitate (civilă și
militară) din România aflată încă
"în picioare".
 Castelul Peleș

Castelul Peleș este un palat din Sinaia,

construit între anii 1873 și 1914. Construită ca
reședință de vară a regilor României, clădirea
se află, în prezent, în proprietatea 
Familiei Regale a României și adăpostește 
Muzeul Național Peleș.
 Castelul Bran

Castelul Bran  este un monument istoric și

arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30
de kilometri de Brașov.
 Histria
cetate grecească, cel mai vechi oraş atestat de
pe actualul teritoriu al României

Histria- cetatea grecească, a fost cel mai vechi

oraș atestat de pe actualul teritoriu al României. În
prezent, ruinele sale se află pe teritoriul
administrativ al comunei Istria, în 
județul Constanța.
 Costume populare românești

România este una dintre puținele țări din

lume unde, în anii 2000, unii oameni de
la sat încă mai poartă costume
Costum femeiesc
 tradiționale și în zilele de lucru, nu
numai cu ocazia anumitor sărbători.
România se remarcă print-o varietate
extraordinară de costume populare.

Ștergar din Maramureș

Costum bărbătesc