Istoria

• Egiptului în epoca predinastică pot fi aflate din studiul textelor

Piramidelor care se referă la epoci cu mult anterioare primei dinastii
istorice a Egiptului.
• Riturile funerare în epoca badariană nu diferă prea mult de cele de la
Merimid şi El-Omari dar în cultura de la Nagada aceste rituri
evoluează repede. Atunci când coliba devine dreptunghiulară în locul
celei ovale sau circulare, mormântul devine şi el dreptunghiular şi se
menţine astfel în toată perioada predinastică. În acelaşi timp groapa
este căptuşită cu cărămidă nearsă, lucrându-se un fel de cavou care
are chiar bolţi şi celule laterale în care se aşează alimente, apoi o
scară de coborâre în cavou. Cadavrul nu a mai fost învelit în piei de
animale sau în pânză ci aşezat mai întâi într-un fel de coş lucrat din
nuiele, apoi într-un adevărat sarcofag, coşciug lucrat din pământ ars în
foc ca un vas de argilă, dar cel mai des într-un coşciug lucrat din
scânduri. Alături de cadavru se depuneau numeroase vase de
ceramică sau de piatră. Cea mai mare parte dintre defuncţi erau
culcaţi pe o parte, în poziţia fetală (cu picioarele la piept), cu capul
către sud dar faţa întoarsă către răsărit (ca în epoca
Piramida lui Kheops
 Istoria
• Pentru a întări frontierele Egiptului faraonul Snefru pune
să se clădească un zid mare la sud şi la nord. Dar
faraonii dinastiilor a III-a şi a IV-a au fost aceea care au
început construirea de piramide imense, mausolee
regale, zidite din blocuri mari de piatră, la care au trudit,
muncind pe o arşiţă necruţătoare, la tăierea pietrei, la
şlefuirea acesteia, apoi la transporturi şi la construcţia
acestor edificii, sute de mii de oameni.
• Prima piramidă este aceea a regelui Djoser de la
Saqqara ; piramidă în trepte care are 60 metri înălţime.
Cea mai mare dintre piramide este piramida regelui
Kheops (în egipteană Hufu , care constituie unul din
punctele de atracţie cele mai căutate de turiştii din lumea
întreagă, la Giza, lângă Cairo.
Sfinxul
 Localizare
• Tot Egiptul se prefăcuse într-o grădină înfloritoare, iar creşterea
vitelor căpătase un mare avânt. Pe de altă parte şi meşteşugurile
fac progrese remarcabile. Introducerea bronzului dă putinţa
fabricării unor arme mult mai solide. Faraonii din Imperiul de Mijloc
fac mari expediţii comerciale în Sinai, în Nubia, în Siria şi aduc
minereuri, lemn, piei şi animale. Sporesc de asemenea legăturile
comerciale cu Ţara Punt (Somalia , de unde se importă mirodenii şi
pietre preţioase. Egiptul are pe de altă parte întinse relaţii
comerciale cu egeo-cretanii.
• Dezvoltarea comerţului şi a politicii militare de cuceriri şi jefuire a
popoarelor învecinate făceau să se adune în Egipt bogăţii imense.
Dar această bogăţie era însuşită de faraoni şi de către nobili şi
temple în vreme ce ţărănimea şi meşteşugarii trebuiau să poarte
povara impozitelor, a corvezilor şi a serviciului militar din timpul
deselor campanii de cuceriri. Spre sfârşitul Imperiului de Mijloc se
produc mari răscoale îndreptate împotriva faraonului şi a nobililor.
Harta localizare
 Limba

• Limba egipteana veche constituie o ramura independenta a limbilor

Afro-Asiatice. Cele mai apropiate grupuri de limbi de aceasta sunt
Berbera, Semitica si Beja. Documentari scrise ale limbii egiptene
dateaza din secolul XXXII î.Hr. facand-o una din cele mai vechi limbi
documentate.
• Limba Egipteana este impartita in sase diviziuni cronologice:
• Egipteana arhaica (inainte de 3000 î.Hr.)
• Egiptena Veche (3000–2000 î.Hr.)
• Egipteana Medie (2000–1300 î.Hr.)
• Egipteana Tarzie (1300–700 î.Hr.)
• Egipteana Demotica (sec VII î.Hr. sec. IV d.Hr.)
• Egiptena Coptică (sec III-XVII d.Hr.)
• Limbi despre care s-au păstrat documente scrise până azi: Tip de
scriere: Cuneiformă : asiriană Semită : arameică Arabă : arabă
 Arta
• Natura religioasă a civilizaţiei egiptene a influenţat contribuţiile
acesteia la arta antichităţii. Multe din marile lucrări ale egiptenilor
antici reprezintă zei, zeiţe şi faraoni (consideraţi şi ei divinităţi). Arta
Egiptului Antic este caracterizată în general de ideea de ordine.
Dovezi ale mumificării si construcţiei de piramide în afara Egiptului
stau mărturie a influenţei sistemului de credinţe şi valori ale
egiptenilor asupra altor civilizaţii, unul din modurile de transmitere
fiind Drumul Mătăsii.
• Arta egipteană, cu marile sale forme de manifestare (arhitectură,
pictură, sculptură etc.) este aşezată sub semnul fenomenului
religios. Legătura vechilor egipteni cu zeii protectori ai Egiptului este
profundă şi se manifestă atât pe pământ cât şi în viaţa de dincolo —
element central al credinţei egiptene străvechi, de aceea operele de
artă egiptene au câteva elemente comune.
Scribii
Numai scribii ştiau să scrie
şi să citească. Ei trimiteau
scrisorile faraonilor.
 Medicina
• Cunoştinţele şi experienţa egiptenilor antici în
domeniul medical erau foarte avansate pentru
acea perioadă. Ei efectuau intervenţii
chirurgicale, tratau fracturi şi aveau cunoştinţe
farmaceutice. Dovezi din analiza mumiilor arată
un nivel ridicat de profesionalism în lucrul cu
corpul uman, din moment ce mumiile au rămas
intacte şi după complicate înlăturări de organe.
În plus nivelul până la care se mergea în
procesul de mumificare al persoanelor
importante arată faptul că aceştia aveau
cunoştinţe incredibile de anatomie.
 Zeitati

Thot, zeul cifrelor

 Zeitati

Sobek, zeul fertilităţii

 Zeitati

Anubis-zeul mortilor