Alecu Russo

poet, prozator, eseist, memorialist și critic literar român

Proiect realizat de Banari Beniamin,

elev în clasa VIII „B”
 Date biografice
• Se naște Alecu Russo (numele vechi este Rusul sau Rusu) în Basarabia, Prodăneștii
1819 Vechi.
• Este trimis de către tatăl său în Elveția, la Institutul lui François Naville de la Vernier,
1829 unde învață limbile franceză și germană.

• Se stabilește la Iași
1840
• Participă la mișcarea revoluționară din Moldova alături de V. Alecsandri. A militat
1848 pentru Unirea Principatelor Române

• A murit de tuberculoză și este înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.

1859
 Palatul
lui Duca
Vodă. Cântarea
Stânca României
Corbului. (1850).

Opere
Piatra
Teiului.
literare Amintiri.

Decebal și Iașii și
Ștefan cel locuitorii
Mare. lui în 1840
Activitatea cea mai importantă a
desfășurat-o în anul 1855 la revista
România literară a lui Vasile Alecsandri.
Aici au apărut Cugetările, Amintirile și
poemul Cântarea României.
 Se alătură lui Vasile Alecsandri, Mihail
Kogălniceanu, Costache Negruzzi, Nicolae
Bălcescu contribuind la afirmarea literaturii și
teatrului național

Nicolae Bălcescu

Mihail Kogălniceanu Costache Negruzzi

Vasile Alecsandri
 În 1846 sunt puse în scenă
comediile „Băcălia ambițioasă”
și ”Jignicerul Vadră” semnate de
Alecu Russo, care conțineau
atacuri satirice la adresa
moravurilor boierimii, a
parvenitismului burgheziei.
Autoritațile hotărăsc “arestuirea
tulburătorilor” si trimiterea lor in
surghiun: Russo a fost trimis la
mănăstirea Soveja, județul
Vrancea
 În timpul aflării la Soveja A.Russo descoperă balada Miorița, culege cîntece
epice, pe care le transmite lui V.Alecsandri ajutându-l la alcătuirea culegerii lui
de poezii populare.

Folosește pe larg tezaurul limbii populare, a surselor

poetice folclorice și a tradițiilor, scrisului
moldovenesc din trecut, considerând că
„datinile, poveștile, muzica și poezia sunt arhivele
popoarelor”
 1859 - A murit de tuberculoză și este
înmormântat la Biserica Bărboi din Iași.