INTESTINUL SUBTIRE

Este format din 3 segmente:duodenul, primul segment, situat

retroperitoneal, jejunul si ileonul care sunt segmentele mobile, mezenteriale
ale intestinului subtire.

PROIECTIE: forma de pentagon

Superior, linia ce uneste extremitatile coastelor X
Latereral: 2 linii ce unes extramitatea anterioara a costei X cu spina iliaca
antero-superioara.
Inferior: 2 liniii ce unesc spinele iliace antero-superioare cu simfiza pubiana

Punctul ileo-cecal: la 8 cm superior si medial de spina iliaca antero-

superioara
Jejun-ileonul
Porţiunea liberă, mobilă, mezenterială a intestinului subţire, este cuprinsă între flexura
duodeno-jejunală şi valva ileo-cecală. Este legată de peretele abdominal posterior prin
mezenter.
Jejun-ileonul, în lungime de 5-6 m, ocupă cea mai mare parte a etajului
submezocolic, pătrunzând şi în pelvis; cea mai mare parte a sa este însă cuprinsă în
jumătatea stângă a cavităţii abdominale. Are forma tubulara cu diametrul ce
descreste progresiv de la unghiul duodeno-jejunal la valvula ileo-cecala. El descrie un
număr de 14-16 anse, primele, jejunale fiind dispuse orizontal, acoperindu-se parţial
unele pe altele; următoarele, ileale sunt aşezate vertical; ultima ansă a ileonului este
din nou orizontală.
Fiecarei anse in se descri 3 segmente :
•Un picior aferent
•Ansa
•Un picior eferent
Ansele jeunale sunt orientate in pan orizontal si
ocupa cadranul supero-lateral stg.
Ansele ileale sunt orientate in plan vertical si
ocupa cadranul infero-lateral stang
Pe marginea anterioara a ileonului la ~ 40-60cm
de unghiul ileo-cecal se gaseste diverticulul lui
Meckel, sructura inconstanta, reprezinta vestigiu al
comunicarii cu canalul omfalic
Diverticulul lui Meckel
. I se descriu 2 margini:
•Margine posterioara sau mezenterica sau mezostenica pe care se insera
mezenterul, este mai apropiata de fata stg.
• margine anterioara libera, sau antimezostenica.in raport cu marele epiploon
si peretele abdominal anterior
Are 2 fete
•dreapta pe care se descrie recesul mezenteric (mezenetrul ezte inserat mai
aproape de fata stg.
•stanga.

Mijloace de fixare:
Mezenetrul: mezoul intestinului subtire: are forma trapezoidala cu o margine
posterioara scurta, 30-40cm, ce se insera posetrior, incepe de la fexura
duodeno-jejunala, de pe flancul stg. al vertebrei L2, intesecteaza cea de a
3-a portiune a duodenului, VCI, vasele gonadale dr., ureterul dr., se temina
in fosa iliaca dr.
-marignea anterioara intestinala se insera pe intestinul subtire, excentric,
mai aproate de fata stg.
Intre foite se gasesc artera mezenterica superioara, vena mezenterica
superioara si ramurile duodeno-jejunale si jejuno-ileale, plexul mezenteric
superior, noduli limfatici
Ansele jejunileale
sunt acoperite uneori parţial de colonul transvers care coboară în ghirlandă peste ele,
dar mai ales de omentul mare, care le separă de peretele abdominal anterior.
Posterior, intestinul subţire vine în raport - prin intermediul peritoneului parietal - cu
peretele abdominal posterior (coloana vertebrală, muşchii pătrat al lombelor şi
iliopsoas) şi cu organele retroperitoneale: porţiunile submezocolice ale duodenului,
pancreasului şi rinichilor, cu ureterele şi vasele mari. De asemenea, jejunileonul
acoperă cecul, colonul descendent (mai ales) şi ansa iliacă a colonului sigmoidian,
atunci când acestea sunt goale de conţinut.
Ansele jejunale vin în raport superior cu mezocolonul transvers.
Lateral ele vin în contact cu pereţii abdominali laterali. De partea dr.au raport cu
colonul ascendent;
Ansele ileale care descind în pelvis, vin în raport anterior cu vezica urinară, posterior
cu rectul, inferior cu ansa pelviană a colonului sigmoidian, iar la femeie, şi cu faţa
intestinală a uterului şi cu anexele sale.
Structura intestinului subţire constă din suprapunerea, de la exterior spre
interior, a următoarelor straturi:
1)tunica seroasă, peritoneul (la duoden este prezentă ca o tunică completă
doar în prima jumătate a porţiunii superioare, în rest peritoneul acoperă numai
faţa anterioară a organului);
2)Tunica subseroasa
3)tunica musculară, dispusă într-un strat superficial, longitudinal şi unul
profund, circular, stratul muscular circulareste ingrosat segmentar si da
nastere valvulelor Kierkriing, , diminua progresiv spre valvula ileo-cecala
4)pătura submucoasă;
5)tunica mucoasă. Aceasta din urmă prezintă plicele circulare Kerkring şi
vilozităţi intestinale. Mucoasa este dotată cu glande intestinale Lieberkiihn ce
sunt prezent la nivelul jejunului şi formaţiuni limfoide (foliculi limfatici izolati la
nivelul jejunului agregaţi sau plăcile Peyer, pe care le întâlnim la nivelul
ileonului).
Prezenţa anselor intestinale în fosele iliace explică posibilitatea angajării lor
prin peretele posterior al canalului inghinal, pentru a da naştere herniilor
inghinale, sau prin inelul femural, pentru a da hernii femurale. Prezenţa
anselor ileale în bazin, explică - mai ales la femeie - posibilitatea formării unor
aderenţe între ele şi organele pelviene (uter, anexe) consecutive unor
inflamaţii sau unor intervenţii chirurgicale.
Irigaţia arterială a jejunileonului provine din mezenterica superioară. Aceasta,
după ce a depăşit porţiunea a treia a duodenului, pătrunde între cele două foiţe
ale mezenterului şi coboară oblic spre dreapta, descriind o curbă cu
convexitatea spre stânga. Din această convexitate se desprind 12-18 artere
jejunale şi ileale; prin ramificări şi anastomozări succesive, acestea formează o
serie de arcade vasculare primare, secundare, apoi terţiare şi cuaternare;
numărul arcadelor depinde de înălţimea mezenterului. Din ultimele arcade se
desprind arteriolele drepte (Dwight) care irigă intestinul.
Venele jejunileale, cu dispoziţie asemănătoare arterelor, sunt afluente ale venei
mezenterice superioare.
Limfaticele jejunileonului (chiliferele), pornind de la marginea mezenterică a
intestinului, străbat succesiv numeroase limfonoduri mezenterice, situate în
grosimea mezenterului, statie primara paraintestinala, pe marginea intestinala,
secundare pe traiectul ramurilro jejuno-ileale precum şi limfonodurile ileocolice,
aşezate de-a lungul arterei omonime si tertiara de-a lungul arterei mezenetrice
superioare . De la aceste grupe, limfa este colectată de nodurile celiace şi apoi
prin trunchiurile intestinale ajunge la cisterna chilului
lnervaţia intestinului mezenterial
Simpatica provine din plexul celiac, prin interme plexului mezenteric superior.
Parasimpatica din nervul vag dr. prin intermediul plexului celiac.
Artera mezenterica superioara:
Origine de pe fata anterioara a aortei abdominale, in dreptul vertebrei L1.
1.De la origine se gaseste in portiunea posterioara a corpului de pancreas –
portiune retropancreatica
2.Trece aoi intre corpul de pancreas ci sperior de D3 – portiune duodeno-
pancreatica
3.Ajunge anterior D3, unde formeaza pensa aorto-mezenterica – portiunea
preduodenala
4.Coboara retroperitonea in radacina mezenetrului – portiune mezenterica
5.Patrunde apoi intre foitele mezenterului – portiune intramezenterica.

Ramuri terminale:
-ramul terminal adevarat se considera a fi ramul omfalic ce este un ram inconstat,
ce vascularizeaza diverticulul Meckel
-altfei se termina prin bifurcare in 2 ramuri ileale: drept ce se anastomozeaza cu
ramul ileo-colic si vascularizeaza ileonul terminal, formeaza o singura arcada din
care se desprind ramurile intestinale si stang ce se anastomozeaza cu ultimul ram
colateral ileal
Ramuri colaterale:
De pe marginea dreapta:
•Artera pancreaticaduodenala ineferioara ce se ramifica in anterior si posterior
•artera colica dreapta superioara, se indreapta spre unghiul colic dr. unde se bifurca intr-
un ram transversal ce se anastomozeaza cu ramul drept al arterei colice medii , cand
exista, sau cu ramul transversal al arterei colice stangi
•artera colica dreapta mijlocie, ram inconstant, vascularizeaza colonul ascendent, se
bifurca intr-un ram ascendent ce se anastomozeaza cu ramul descendent al arterei
colice dr. superioare si un ram descendent ce se anastomozeaza cu ramul colic al ileo-
colicei
o artera ileo-colica sau ileobicecoapendicocolica:
o un ram colic ce se anastomozeaza cu ramul descendent al colicei dr. mijlocii sau
al arterei colice dr. superioare
o Artera cecala anterioara
o Artera cecala posterioara
o Apendiculara
o Ileal ce se anastomozeaza cu ramul terminal dr. al arterei mezenetrice
superioare cu care delimiteaza la nivelul mezenetrului aria avasculara Treves

De pe fata anterioara: artera colica medie, ce vascularizeaza colonul transvers, la

marginea intestinala se bifurca intr-un ram drept ce se anastomozeaza cu artera colica
dr. superioara si un ram stang ce se anastomozeaza cu artera colica stanga
superioara , si fprmeaza arcada paracolica transversala, Haller-Riolan, cad artera colica
medie lipseste arcada are doar 2 ilieri, artera colica dr. superioara si artera colica stg.
De pe fata stanga :
•Artera pancreatica inferioara: ram inconstant (cel mai frecvent are originea din
artera pancreatica posterioara sau artera splenica
•ramuri duodenojejunala in numar de 3-4, pentru unghiul duodeno-jejunal
•Jejunale si ileale (7-14), ramurile jeunale mai putin numeroase, dar au calibru mai
mare, se bifurca si ramul ascendent se anastomozeaza cu ramul descendent al
arterei supraiacente, ramul descendent se anastomozeaza cu ramul ascendent al
arterei subiacente si formeaza artcade vasculare ce se suprapun, pot ajunge pana
arcade suprapuse pana la ordinul 3, la nivelul ileonului pana la ordinul 5., ultima
arcada este paralela cu intestinul subtire se numeste artera paralela a lui Dwight,
din ea se desprind ramurile intestinale drepte, de 2 tipuri: scurte ce patrun prin
marginea mezostenica in intestin, si lungi ce patrun in subseroasa si in peretele
inetstinal pe marginea antimezostenica.