e despre autor: Steliana Rizeanu

016 - prezent : Profesor universitar în cadrul UNIVERSITĂȚII

RION din Bucureşti, Departamentul Psihologie.

016 - prezent : Decan al Facultății de Psihologie și Științe ale

iei UNIVERSITATEA HYPERION din Bucureşti

publicate: .
hoterapia jocului de şansă patologic. Editura Universitara, 2013.
endenţa de jocuri de noroc. Ghid de ajutor pentru jucătorii
gici de noroc şi familiile acestora. Editura Universitara, 2012.

me coordonate
oterapie şi consiliere; Studii de caz. Editura Universitara, 2014.
luare clinică şi psihoterapie. Studii de caz. Editura Universitara,
5.
e grila pentru examenul de licenta. Editura Universitara, 2017.
Date despre ghid

Pentru cea mai mare parte a populaţiei, jocurile de

noroc au constituit, secole la râ nd, o modalitate de
recreere sau petrecere a timpului liber şi o tentativă ,
reuşită sau nu, de a câ ştiga sume mari de bani, în timp
foarte scurt.
Scopul principal al acestui ghid este informarea
jucă torilor şi a publicului larg despre faptul că
dependenţa de jocuri de noroc este o problemă serioasă ,
cu care se confruntă în ultimul timp tot mai multe
persoane şi care afectează atâ t jucă torii dependenţi, câ t şi
familiile acestora, precum şi societatea româ nească în
ansamblul ei.
unt jocurile de noroc?

arul Internaţional Cambridge (1996)

ă jocurile de noroc ca fiind acele jocuri
ează câştigurile de bani sau alte
nse.

ia Jucătorilor Anonimi (1998) defineşte

noroc drept orice formă de pariu,
ativ sau nu, în care câştigul este incert
nde de şansa sau de aptitudinile celui
iază.

ambeck, specialist renumit în lumea

orană pentru tratamentul
amentelor adictive, consideră că
de noroc reprezintă o formă de
sare a unor neîmpliniri..
ul apariţiei jocurilor de noroc

găsite dovezi, conform cărora oamenii jucau şi

de ani.

jocul de cărţi, conform unor dovezi, a apărut în

l XII-lea şi a ajuns în Europa prin Spania, în jurul
0.

cu anul 1930, când jocurile de noroc au fost

în Statele Unite ale Americii, această activitate a
i mult monitorizată de către populaţie.

960, pariurile au fost legalizate şi în Anglia şi

ivitatea de jocuri de noroc a început să fie
ă şi în Europa drept o modalitate plăcută de
timpului liber.
Categorii de jocuri de noroc

De-a lungul timpului, o mare varietate de activităţi au fost

adrate în categoria jocurilor de noroc începând cu:
zarurile;
ocurile de cărţi;
ruleta;
oteria;
aparate electronice cu câştiguri.
Ce este dependența de jocurile de noroc?
Consiliul Național pentru Jocurile de Noroc, a definit
ndența de jocul de noroc drept un comportament de
e cauzază repercursiuni în orice domeniu important
eții.

Specialiștii în domeniu consideră că putem face

ența între activitățile recreaționale, de divertisment
le adictive, dacă luăm în cosiderare cele trei
cteristici comune ale comportamentului adictiv:
mpulsia-impulsul irezistibil de a juca, gândurile ce îndeamnă jucătorul
ontinue comportamentul adictiv;
rdera controlului -incapacitatea de a rezista ispitei sau de a înceta o
vitate o dată ce a fost începută fără un ajutor din exterior;
ntinuarea activității adictive în ciuda consecințelor negative
aste.
Etapele apariției și dezvoltării dependenței de jocuri de noro

Faza de câștig. Această fază este

caracterizată printr-un optimist nerezonabil,
care conduce jucătorul să se întoarcă la joc cu
o miză crescută având iluzia controlului.

Faza de pierdere. În această faza, jucătorii

se văd nevoiți să împrumute bani, devenind
deprimați, iritabili etc.

Faza de disperare. Jucătorii realizează

dimensiunea pierderilor suferite, nu mai pot
ascunde față de cei din jur faptul că sunt
dependenți.
onsecințele dependenței asupra jucătorilor

robleme profesionale: pierderea locului de muncă;

robleme cu familia sau cu prietenii: își neglijează

onsabilitățiile, minte membri familiei;

robleme financiare: se împrumută, vând lucruri, face

erse datorii;

robleme legale: înșelătorii, furturi;

robleme la nivel individual: depresie, gânduri

idare, anxietate, consum de alcool și droguri etc.
Impactul dependenței asupra familiei jucătorilor

Principalele probleme cu care se confruntă familia

ucătorului dependent sunt următoarele :

pierderi financiare;
zolare sau excluziune în raport cu ceilalți;
probleme de sănătate;
mpact negativ asupra copiilor;
abuz fizic și emoțional;
despresie și anxietate etc.
actorii de risc ai apariției dependenței

pecialiștii în domeniul sănătății mintale au stabilit următorii

i de risc:
itul: persoanele cu un venit scăzut sau fără venit sunt mult
ulnerabile;

sta, sexul și categoria de jocuri: tineri cu vârsta cuprinsă între

de ani au șanse multe mai mari în a fi dependenți;

ulsivitatea jucătorului: persoanele care sunt impulsive încep

ce încă de la vârste fragede cheltuind sume mari de bani;

ponibilitatea de a juca;
ia controlului asupra jocului;
acțiile senzoriale ale jocului;
ibilitatea de recompensă etc.
 În România, în urma unui studiu s-au
dentificat următorii factori de risc:

Divorțul/separarea părinților;
Decesul unui membru al familiei;
Întreruperea unei relații afective;
O boală psihică gravă etc.
 poate fi tratată dependența de jocurile de noroc?
colele ce stau în calea tratamentului

stacolele cu care se poate confrunta un specialist pot fi:

ta: cu cât patologia este de mai lungă durată, cu atât este

icil de vindecat;
l:bărbați sunt mai dificili de tratat decât femeile;
icul familial: cu cât există mai mult generații de jucători
este mai greu de tratat;
xistența altor dependențe: alcool, droguri, fac ca
ntul să fie mai dificil etc.
ma de a se expune, de a fi stigmatizați;
a cunoștințelor privind această dependență;
Prevenirea apariției dependenței de jocuri de noroc

revenția primară. Există mai multe tipuri de

preveniție primară:

nformații furnizate prin mijloacele mass-

edia și diferite campanii;

nițiative educaționale de prevenire a

pendenței în rândul tinerilor;

ite-uri informative etc.

 venția secundară –se adresează persoanelor care deja au
să joace și prezintă un risc mare de a deveni dependenți.
mele de prevenție secundară au scop reducerea
amentelor de risc , a prevalenței dependenței și a
nțelor negative.

enția terțiară –se referă la diferite măsuri întreprinse în

ratamentului persoanelor care prezintă acest comportament:
ții clinice de sănătate, servicii teraputice și de consliere,
financiare și lucurul cu familia subiecților.
eastă categorie intră și metodele de auto-terapie individual,
cu ajutorul unor ghiduri practice, broșuri informative, sau
pie în grup.
ogramul „Joacă responsabil” în România

ogramul a fost inițiat în anul 2010. Acesta urmărește prevenirea

denței de jocuri de noroc și promovarea unui joc social responsabil.
România, programul se dezvoltă în colaborare cu clinica de psihologie
oterapie Aquamarina, din București.
și prevenție primară, a fost elaborat un prospect cu informații privin
area jocului patologic de șansă, ce este pus la dispoziția jucătorilor,
n loc vizibil în locurile unde aceștia jocă.
cadrul măsurilor de prevenție secundară, prospectul cuprinde și un
onar, pe care jucătorii și-l pot autoadministra pentru a constata dacă au
o problemă cu dependența de jocuri.
oncluzii

pendența de jocuri de noroc este o tulburare psihiatrică majoră, încadrată de

specialiști în categoria tulburărilor controlului impusului sub denumirea de
e șansă patologic.

curile de noroc şi pariurile în societatea contemporană reprezintă o formă de

tisment acceptată social, dar riscul ca practicarea acestora să degenereze
un obicei necontrolat, cu numeroase consecinţe negative, este din ce în ce
mare.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIA ACORDATĂ!