PRELUCRAREA PRIN EXTRUDARE

Extrudarea este un procedeu de prelucrare prin deformare plastica

care consta in impingerea materialului prin orificiul unei filiere

ATENTIE: La tragere si trefilare materialul este tras printr-o

filiera, iar la extrudare materialul este impins prin filiera

Metoda se aplica materialelor care nu pot fi trase, adica nu respecta

conditia tragerii T>σr·Su, respectiv pentru materialele cu
plasticitate ridicata si rezistenta mecanica mica (plumb, aluminiu,
cupru etc.)

In prezent, datorita lubrifierii corespunzatoare a materialului in

timpul procesului de extrudare, metoda se poate aplica unei game
largi de materiale, inclusiv otelurilor inalt aliate, a metalelor si
aliajelor refractare etc.
 PRINCIPIUL EXTRUDARII

1 2 3 4 5 Semifabricatul, de obicei o bara, plasat

intr-un container este impins prin orificiul
unei filiere. Orificiul acestei filiere
determina forma si marimea sectiunii
transversale a semifabricatului rezultat.
F

Ca si la tragere si trefilare, produsele

6 extrudate se caracterizeaza prin sectiune
mica si lungime mare.

Materialele extrudate (datorita

1-sabota presei; comprimarii) permit realizarea unor
2-inel de strangere si fixare a filierei; grade mari de deformare
3-portfiliera cu filiera;
4-container cu materialul de extrudat;
5-poansonul de extrudare;
6-materialul extrudat Obtinerea unui produs dintr-o singura
trecere
 Extrudarea prezinta si unele dezavantaje

Necesita forte mari pentru Apar forte mari de frecare intre material
desfasurarea procesului si container, intre material si filiera

Necesita utilizarea unor Necesita utilizarea unor lubrifianti

instalatii de forta mare pentru reducerea frecarii

METODE DE EXTRUDARE

Extrudarea directa Extrudarea indirecta Extrudarea mixta

Se caracterizeaza prin Se caracterizeaza prin Se caracterizeaza prin

faptul ca directia de curgere faptul ca directia de curgere faptul ca materialul curge
a materialului este aceeasi a materialului este inversa atat in directia cat si invers
cu directia de impingere a directiei de impingere a directiei de impingere a
acestuia acestuia acestuia
 F
F 2 1
2 1
3
3

I I

1-filiera (container);
2-poanson; 2 b F b
2 1
F 3-material;
a-directia extrudarii
1 3
3 directe;
b-directia extrudarii
indirecte.

II II

Extrudarea directa Extrudarea indirecta

 F
Extrudarea mixta F
b b
3 2 1
3 2 1

I II

1-filiera (container); PRODUSE OBTINUTE PRIN EXTRUDARE

2-poanson; 1-se pot obtine o gama foarte variata de piese;
3-material; 2-piese cu sectiune longitudinala variabila;
a-directia extrudarii directe; 3-supapele motoarelor cu rdere interna;
b-directia extrudarii indirecte. 4-palete de turbina;
5-suruburi cu cap cilindric si locas hexagonal;
6-tevi etc.
 F

1 IMBRACAREA CABLURILOR ELECTRICE

5
Cu material metalic de Cu material plastic de
2 6 protectie (aluminiu, izolare sau cu straturi
plumb etc.) multiple (plastic, metal),
Vm 3 acoperirea electrozilor de
sudura cu invelis

Ve
4 7
Utilizeaza o instalatie
complexa
1-poansonul de extrudare (piston sau disc de presiune);
2-containar;
3-material pentru extrudare;
4-piesa de ghidare material;
Ve=Vm
5-portfiliera si filiera;
Ve-Viteza de extrudare a invelisului;
6-materialul supus acoperirii;
Vm-Viteza de deplasare a materialului acoperit
7-invelisul de acoperire.

ATENTIE: Lubrifierea are un rol deosebit

de mare in procesul de extrudare deoarece Ve>Vm Ve<Vm
conduce la reducerea fortelor necesare –se obtine un –se obtine un
desfasurarii procesului invelis tubular material neacoperit
 PRELUCRAREA TABLELOR

Tablele se supun mai multor procedee de prlucrare

Prelucrari prin deformare plastica Prelucrari prin forfecare

Ambutisarea Fasonarea Indoirea Taierea Stantarea

Elementele spatiale obtinute De decupare De perforare De retezare De taiat margini etc.

prin ambutisare, fasonare sau
indoire se pot asambla usor,
demontabil sau nedemontabil,
Stantele (sculele) utilizate pentru aceste
obtinandu-se structuri de
operatii se clasifica dupa mai multe criterii
mare rezistenta
 PRELUCRAREA TABLELOR PRIN AMBUTISARE

Cei mai mari consumatori de tabla deformata plastic sunt: industria de

automobile, industria conservelor, jucariilor, aeronautica etc.

Ambutisarea este operatia de prelucrare a tablelor prin deformare plastica (la

rece sau la cald) in vederea obtinerii unor forme spatiale subtiri

Ambutisarea este operatia cea mai complexa atat in ceea ce priveste utilajul
folosit cat, mai ales, a fenomenelor care apar in timpul procesului

Aceasta deoarece semifabricatul de pornire are o suprafata plana iar in final

dobandeste o suprafata complexa spatiale

Datorita acestui fapt in material apar simultan tensiuni de intindere si

compresiune care conduc si la modificarea grosimii peretelui. Tensiunile de
compresiune pot conduce la valurirea tablei, iar impreuna cu tensiunile de
intindere pot determina cresterea grosimii sau scaderea grosimii peretelui. Mai
putin afectata este zona de fund unde nu apar modificari de grosime.
 Etapele ambutisarii

Determinarea diametrului Decuparea (taierea) tablei la Asezarea

semifabricatului de forma corespunzatoare piesei semifabricatului Ambutisarea
pornire ce va urma sa fie obtinuta in matrita

4
4
3

1-matrita; 3
2 2-piesa;
3-inelul de strangere;
4-poansonul de 2
1
ambutisare
1
 Diametrul semifabricatului de
pornire se determina cu relatia

Pentru piesele cilindrice

in care:
d2-este diametrul cavitatii piesei;
r-raza de la fundul piesei;
d1=d2-2r;
h-inaltimea piesei;
h1=h-r.

Pentru piesele cilindrice cu guler:

d2-este diametrul cavitatii piesei;

r-raza de la fundul piesei si a flanse;
d1=d2-2r;
h-inaltimea piesei;
h1=h-2r.

Jocul dintre poanson si matrita se determina cu

Intre matrita si poanson trebuie
sa existe un joc determinat de
drosimea tablei
relatia:
j-jocul; dm-diametrul matritei; dp-diametrul
poansonului; g-grosimea tablei
 Forta necesara procesului de
deformare este data de relatia:
Forta de ambutisare poate fi
diminuata prin desfasurarea
procesului la cald si prin
σr-tensiunea la rupere a materialului; utilizarea unor lubrifianti.
Dm-diametrul mediu al produsului;
g-grosimea tablei.

Ambutisarea la cald se utilizeaza in urmatoarele situatii:

1. Pentru scaderea rezistentei mecanice a materialului;
2. Obtinerea unei structuri favorabile deformarii;
3. Evitarea completa a ecruisarii;
4. Acest procedeu este mai putin sensibil fata de calitatea materialului.

Prin ambutisare:
1.Nu se pot obtine produse cu pereti grosi;
2.Forma produsului este limitata de posibilitatile de scoatere a piesei din matrita;
3.Nu pot fi obtinute unghiuri diedre ascutite;
4.Unghiurile trebuie sa fie racordate cu raze largi (r min=(2-4)g;
5.Cea mai dificila este obtinerea pieselor cu grade mici de deformare;
6.Procedeul se aplica la obtinerea pieselor de serie mare (matrite costisitoare).

La grade mai mari de

Gradul de reducere intre doua deformari este data de relatia: ambutisare de 50%
Prima deformare nu va fi mai mare de 50%; sunt necesare mai
D0-diametrul initial; D1-diametrul dupa ambutisare. multe treceri
 FASONAREA 1

Ea completeaza procesul de
ambutisare

2
Urmareste modificarea
formei cilindrice a unui
semifabricat prin gatuire,
rasfrangere, umflare etc. 3

Este o metoda de prelucrare

prin deformare plastica a
tablelor, prin care se
urmareste obtinerea unor
produse de forma complexa Fasonare prin gatuire

1-matrita de fasonare;
2-piesa inainte de gatuire;
3-piesa dupa gatuire
 1

2 3

Fasonare prin rasfrangere:

Largirea unei portiuni
exterioare a
semifabricatului cilindric

1-piesa de rasfrangere (dorn cu

profil special);
2-piesa inaintea rasfrangerii;
3-piesa dupa rasfrangere
1 2 3 1 2 3

5
4 7
5

6 6

Fasonare prin umflare
Largirea unei portiuni
interioare a
semifabricatului cilindric
1-semimatrita I;
2-poanson;
3-semimatrita II;
4-piesa inainte de umflare;
5-material granular (sau alte materiale);
6-inel de strangere;
7-piesa dupa umflare
 INDOIREA TABLELOR

Indoirea: Este procedeul de prelucrare a tablelor prin

deformare plastica prin care o tabla plana este curbata
dupa o raza de indoire “R”

In procesul de indoire a unui material de grosime “g”,

numai fibra neutra isi pastreaza dimensiunea initiala
(ramane nedeformata). Fibra exterioara se lungeste, in
timp ce fibra interioara se scurteaza.

α
α R
 Cunoasterea lungimii fibrei nedeformate in zona indoita “B” este utila pentru
dimensionarea semifabricatului ce urmeaza a fi indoit. Presupunand ca raza de
indoire a fibrei neutre Rfn=R+0,45g rezulta ca:

in care unghiul “α” este unghiul de indoire.

In realitate deformatiile din zona indoita sunt mult mai complexe, dar daca raportul
dintre latimea si grosimea tablei este mai mare de 8 (cel mai adesea), se poate
considera ca au loc numai deformatiile fibrelor longitudinale, paralele cu axa neutra.

Raza minima de indoire se determina cu relatiile (Z fiind gatuirea materialului):

Inafara indoirii necorespunzatoare care poate genera aparitia fisurilor trebuie sa se
ia in considerare si arcuirea materialului datorita relaxarii elastice odata cu
inlaturarea fortei de indoire.

Raza de indoire sub sarcina Ro este mai

mica decat raza de indoire finala Rf. Se
recomanda determinarea experimentala
αx
a arcuirii pentru fiecare caz. Pentru
Ro αo
reducerea determinarilor experimentale
Rf se poate utiliza relatia:

in care “σc” este limita la curgere ;

“E” modulul de elasticitate;
“g” grosimea tablei
 Principiul si metode de indoire cu role
Aceste procedee se utilizeaza cand se cer raze mari de indoire

1 5 6
4

3
3 Fi
2 F

4 6

1-rola de antrenare;
2-rola de apasare (rola care modifica raza de indoire);
3-tabla supusa indoirii;
4-elemente de fixare a tablei pe rola; 3
5-rola suplimentara de indoire;
6-rola de antrenare si rola model;
F-forta de apasare;
Fi-forta de modelare (de intindere a tablei).
2

F
 Pentru raze mici de indoire (indoire succesiva)

2
3
4 1
3
4

Principil de lucru cu masina

manuala de indoit
1si 2 –falci fixe de prindere a
tablei;
3-falca rotativa de indoire; Principil de lucru cu masina actionata
4-tabla. mecanic de indoit (Abcant)
1-poanson;
2-matrita;
3-materialul de indoit (tabla);
4-masa masinii de indoit.
 3
1

1 4 2

O indoire de mare precizie si

complexitate se poate face in matrita: 3
1-piesa;
2-matrita (placa de indoire);
3-poansonul de indoire;
4-extractorul.

1 4 2
 PRELUCRAREA MATERIALELOR PRIN FORFECARE

Urmareste obtinerea unor semifabricate, prin separarea dintr-un produs de baza, cu ajutorul a doua muchii
taietoare asociate, actionate de forte exterioare ale caror valoare depaseste rezistente de rupere la forfecare.

1 In zona de forfecare apar zone specifice care se pot pune in evidenta

prin analiza macroscopica in sectiunea de taiere:
1-zona de rotunjire, incepe cand pe masura deplasarii muchiilor
taietoare materialul se deformeaza elastic si plastic prin fenomenul de
2
alunecare;
2-zona de taiere, urmeaza zonei de rotunjire si tensiunile din
vecinatatea muchiilor taietoare depasesc rzistenta de rupere la
3 forfecare. Suprafata este neteda, caracteristica ruperii transcristaline.
3-zona de rupere, desavarseste procesul de separare a materialului,
este datorata micsorarii sectiunii materialului pana la o valoare la
care forta de forfecare depaseste rezistenta de rupere a materialului.
2 Suparafata zonei este rugoasa specifica ruperii intercristaline.
4-zona de strivire, rezulta ca urmare a apasarii contra-muchiei
4 taietoare asupra materialului.
 Asupra procesului de taiere prin forfecare un rol important il are
jocul

Jmare
Jo
Jm
ic

La joc optim fisurile initiate in procesul de forfecare se vor intalni in apropierea mijlocului grosimii
tablei, in timp ce in cazul jocului prea mic va apare o suprafata de rupere zimtata a tablei, iar in
cazul unui joc pra mare apare o zona de deformare mai mare si o indoire exagerata a tablei

In ultimele doua cazuri forta necesara taierii va fi considerabil mai mare

In functie de geometria conturului taieturii, a destinatiei produsului, a utilajului folosit, taierea

prin forfecare poate fi considerata ca fiind:

Forfecare propriu-zisa Stantare

 FORFECARE PROPRIU-ZISA

Acest tip de forfecare se realizeaza dupa In timpul taierii, datorita jocului dintre
un contur deschis, de forma simpla, de muchiile taietoare, apar forte suplimentare
obicei rectilinii, in scopul debitarii care deranjeaza desfasurarea procesului si
deterioreaza calitatea suprafetei.

La inceput datorita fortelor “F” care apar in procesul taierii

apare o incovoiere a materialului. Momentul de incovoiere M=F·a.
Pe masura ce scula patrunde in material apar fortele tangentiale
“T” care determina un moment de rotatie invers celui determinat
Ft
de fortele “F” instalandu-se un echilibru si incovoierea se opreste.
Fa
1 γ
Pentru micsorarea unghiului de rotire se procedeaza la
2 modificarea geometriei de ascutire a sculei (a unghiurilor α si γ) si
α T la utilizatea unui tampon 2 care sa opreasca rotirea tablei.

F a
F Jocul optim se determina in functie de grosimea materialului “g”,
b
de calitatea acestuia si de rezistenta de rupere la forfecare “τ”
T
astfel:
1

unde c=0,005 pentru suprafete curate si

Ft
c=0,035 pentru suprafete brute.
 METODE DE TAIERE PRIN FORFECARE PROPRIU-ZISA

In functie de modul cum muchiile taietoare ataca materialul in timpul lucrului avem taiere cu
foarfeci cu muchii paralele si taiere cu foarfeci cu muchii inclinate sau circulare

Taiere cu foarfeci cu Taiere cu foarfeci cu Taiere cu foarfeci cu

muchii paralele muchii inclinate muchii circulare

Materialul este atacat Materialul este atacat

simultan pe toata progresiv, iar forta de
lungimea forfecare ramane constanta.

j
F=Ao·τo=B·g·τo

1 F
1-scula taietoare
superioara;
2-scula taietoare inferioara;
φ
3 B
3-tabla de grosime “g” si
latime “B”. 2
τo-tensiunea de forfecare.
 PRELUCRAREA MATERIALELOR PRIN STANTARE

Este o taiere a tablelor dupa un contur inchis.

Produsele obtinute pot fi:

Simple prezentand un Complexe prezentand pe langa conturul exterior

singur contur si unul sau mai multe contururi interioare

Dispozitivul de lucru numita stanta are ca elemente active poansonul si placa de

stantare care cuntin muchiile taietoare. Intre poanson si placa de stantare exista
un joc, j=Dm-Dp a carui valoare depinde de natura si grosimea materialului
stantat
F F

1
1
1-Poanson;
2-Placa de stantare;
3-Material (tabla).

3 3

2 2
 Forta de stantare se determina cu o relatie asemanatoare celei
utilizate la taierea cu foarfeci cu muchii paralele, astfel:

F=Ao·τo=l·g·τo, in care:
l-lungimea conturului;
g-grosimea materialului;
τo-rezistenta la decupare si taiere a
materialului.

Deoarece conditiile de lucru la stantare sunt mai grele decat la forfecarea propriu-
zisa, forta reala de stantare Fr este cu aproximativ 30% mai mare decat cea rezultata
din calcul: Fr=1,3F

Acest coeficient depinde de factori legati de piesa (forma conturului, razele dintre
laturile conturului, unghiuri mai ascutite) si de conceptia dispozitivului de
stantare. Cu cat complexitatea piesei este mai mare, raze mai mici si unghiuri mai
ascutite, cu atat forta de stantare va fi mai mare

Dispozitivul de stantare influenteaza forta prin jocul dintre elementele purtatoare a muchiilor taietoare

Valoarea jocului se determina tinand seama de urmatoarele:

-valoarea jocului nu depinde de dimensiunile piesei de decupate (mai putin grosimea);
-valoarea jocului se exprima procentual din grosimea materialului stantat (scade cu cresterea
grosimii);
-jocurile sunt mai mici pentru o stare mai moale, mai plastica a materialului.
 Marimea jocului, in procente, pentru Desi muchiile poansonului sun in general paralele
diferite materiale avand grosimea de cu ale placii de stantare ele pot fi si inclinate
0,5-3,5mm
F

Valoarea jocului
Material
“J” in % din “g”
Otel 15-6
Alama 13-5
Aluminiu moale 12-5
Aluminiu tare 16-6
Duraluminiu moale 16-6
Duraluminiu tare 17-7

Forta de forfrcare scade, in schimb rezulta

un semifabricat indoit care va necesita o
operatie suplimentara de indreptare

Poansonul trebuie sa aiba dubla inclinare simetrica

pentru a evita aparitia unei forte axiale ce ar solicita
poansonul fragil la incovoiere (se poate rupe)
 Placa taietoare poate fi cu gat conic (1) sau cilindric (2).

D3
D2
D1

Forma gatului influenteaza asupra fortei reale de

stantare si asupra capacitatii de productie (seria de
fabricatie) in conditii constante de calitate
D1< D2< D3

Matritele cu gat cilindric lucreaza in conditii mai grele

necesitand o forta mai mare datorita fortelor suplimentare de
frecare ce apar la impingerea piesei prin orificiul matritei.
2
Aceste matrite, insa, asigura o exploatare mai indelungata
deoarece pot fi scutite de mai multe ori.
 11 3 4 5 6

1-poanson;
2-placa taietoare;
7 3-sistemul de prindere a
matritei in instalatia de forta;
1 4-placa de prindere cep;
5-placa de presiune;
10 6-placa de prindere poanson;
9 7-coloane de ghidare;
2
8-placa de baza;
9-placa de ghidare material;
10-material supus stantarii;
11-suruburi de prindere.

11 8

Stanta de decupare sau perforare

Decupare – cand ceea ce rezulta in urma stantarii (sub poanson) constituie piesa;
Perforare - cand ceea ce rezulta in urma stantarii (sub poanson) este deseu si pe placa taietoare ramane
piesa
11
3 4 5 6 1-poansoane (a-de perforare,
b-de decupare;
2-placa taietoare;
3-sistemul de prindere a
matritei in instalatia de forta;
4-placa de prindere cep;
7 5-placa de presiune;
6-placa de prindere poansoane;
1 b 7-coloane de ghidare;
a
8-placa de baza;
9-placa de ghidare material;
10 10-materialul supus stantarii;
2
9 11-suruburi de prindere.

Piesa Deseu 8
11

Stanta de perforare si decupare succesiva

 4 5 6 7

13

1-poansoane (a-de perforare,

b-de decupare;
2-placa taietoare la decupare;
3-placa taietoare la perforare;
1 4-sistemul de prindere a
a
8 matritei in instalatia de forta;
11 10 b 5-placa de prindere cep;
3 2 6-placa de presiune;
7-placa de prindere poansoane;
8-coloane de ghidare;
9-placa de baza;
10-placa de ghidare material;
11-materialul supus stantarii;
12-arc;
13-suruburi de prindere.

13 Piesa Deseu 12 9

Stanta de perforare si decupare simultana