UNIVERSITATEA VALAHIA DIN TÂRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

PROGRAM MASTER: STRATEGII DIDACTICE DE COMUNICARE ȘI ÎNVĂ ȚARE EFICIENTĂ

IMPORTANȚA ABORDĂRII
DE TIP INTERCULTURAL A
CONȚINUTURILOR ÎNVĂȚĂMÂNTULUI

STUDENT MASTERAND: TOADER

(SIMIONESCU) ALINA
ANUL I
=2021=
 2

”Interculturalitatea este considerată o

formă de alfabetizare, la fel de
indispensabilă ca şi cititul, scrisul,
aritmetica sau lucrul pe computer.”
(S. Neto)
 3
 EDUCATIA INTERCULTURALA -urmăreşte pregătirea
tinerilor pentru a trăi într-o societate multiculturală, cu o
dinamică tot mai pronunţată şi care tinde tot mai mult să
devină o societate interculturală. Educaţia interculturală
poate fi asociată conceptului de learning to live
together, promovat de UNESCO.
 Educația pentru viitor , înseamnă, în concepția Comisiei
UNESCO pentru educație în secolul XXI:
A învăța să cunoști
A învăța să înveți
A învăța să fii
A învăța să trăiești împreună
 4

DE CE EDUCAȚIE INTERCULTURALĂ?
-Pentru că lucrăm într-un mediu global, interacționând zilnic cu
persoane din culturi diferite cu care trebuie să atingem obiective
comune
-Pentru că sensibilitatea culturală și conștientizarea diferențelor
culturale este o competență cheie a secolului 21
-O mai bună comunicare interculturală, are că rezultat mai puține
conflicte interpersonale, neînțelegeri și greșeli

  Trăsăturiale persoanei în societatea

interculturală :spirit deschis, flexibilitate,
cooperare, abilităţi comunicaţionale şi
relaţionale.
 5

ȘCOALA
-spațiul confruntării experiențelor diferite, al tradițiilor și
obiceiurilor distincte fiecărui grup minoritar
-spațiul în care se învață diversitatea: culturală, etnică,
socială
-spațiul în care se formează deprinderea prețuirii valorilor
pluriculturale, depășind considerațiile că doar unele sunt
bune (ale noastre) și altele rele (ale celorlalți)
-spațiul în care se moderează orgoliul etnic al majorității și
întărirea încrederii în sine a minorității
 6
 Educaţia interculturală şi-a făcut apariţia pe agenda politică a
Europei odată cu şcolarizarea copiilor imigranţilor din
societăţile vest-europene.

“
  S-a conştientizat atunci pentru prima dată că existenţa unor
grupuri provenite dintr-un fond cultural diferit de cel al
populaţiei majoritare poate constitui o provocare.
 ,, A face educaţie interculturală presupune ca însuşi procesul
educaţional să se realizeze într-un mediu interacţional, prin
punerea alături, faţă în faţă, a purtătorilor unor expresii
culturale diferite.” (Constantin Cucoș, 2000).
 Educaţia interculturală privilegiază interacţiunea şi dialogul; ea
va resemnifica relaţiile dintre şcoală şi alte spaţii educative; ea
va deborda zidurile şcolii, prelungindu-se în activităţile
informale, în viaţa de zi cu zi.
 7

Obiectivele educatiei interculturale:

 pregătirea unor generaţii capabile de promovarea şi dezvoltarea unor
relaţii armonioase între comunităţile etnice şi confesionale;
 sporirea gradului de deschidere
 transmiterea informaţiilor despre obiceiurile, tradiţiile, modul de viaţă ale
diferitor etnii, fără a sublinia măreţia vreuneia din ele;
 crearea unui cadru firesc de dialog între copii de diferite naţionalităţi şi
confesiuni;
 deschiderea spre acceptarea diferenţelor etnice (limbă, obiceiuri, tradiţii)
 toleranță și acceptare a celuilalt
 evitarea prejudecaților
 promovarea unei educații democratice interculturale.
 stimularea unei participări active în sensul aplicării principiilor pluraliste şi
a combaterii rasismului, xenofobiei, şi a discriminării din orice punct
de vedere
 8

Sarcina şcolii de astăzi este de a forma elevilor o conştiinţă

europeană. Încă din ciclul preșcolar se impune cultivarea
respectului şi solidarităţii faţă de cultura altor  popoare.
  În acest sens, însă ,elevii trebuie în primul rând 
centraţi cultural, trebuie să cunoască foarte bine valorile
propriei culturi, ca apoi să fie în stare a primi informaţii
despre o altă cultură. Aşadar, rezultă că şcoala trebuie să fie
mai întâi culturală şi apoi interculturală. Trebuie mers spre
intercultural prin cultural.

ROLUL CADRULUI DIDACTIC
• Să fie tolerant.
• Să nu se situeze pe pozițiile
unor atitudini extreme, ci pe
unele democratice.
• Să-și evalueze propriile
atitudini înainte de a intra într-o
clasă multiculturală.
• Să acorde o mai mare atentie
spiritului de inițiativă și
creativității, centrarea întregii
acțiuni fiind pe elev.
9
VALORI ȘI ATITUDINI:
 respect faţă de demnitatea şi
drepturile omului și faţă de
diversitatea culturală
 toleranţă şi respect faţă de
persoane şi grupuri care susţin
valori, opinii şi credinţe diferite
 valorizarea pozitivă a
diferenţelor culturale
 empatie culturală
 solidaritate
 disponibilitate pentru dialogul
intercultural, relaţionare pozitivă
cu ceilalţi şi cooperare

Educația interculturală
nu trebuie să fie
concepută doar pentru
mediul școlar ci și pentru
activități extracurriculare,
în legătura cu
„extrașcolarul” prin
familie, grupuri sociale,
comunități, mass-media,
instituții etc.Trebuie să
se realizeze prin toate
formele educației:
-formale
-non formale
-informale
10
Este necesar ca educaţia
să încorporeze,
Astfel, îi obişnuim să
în conţinuturile ,
participe la activităţi, să
metodele, formele de
coopereze cu colegii în
organizare şi obiectivele
cadrul grupului ,le
ei, elemente care să
stimulăm curiozitatea, îi
vizeze
învățăm să accepte
formarea conştiinţei şi a
ideile celui de alături,
capacităţii individului de a
dezvoltându-le
comunica şi de a se
sentimentul de
raporta la alte culturi, de
încredere, favorizând
toleranţă şi de evitare
comunicarea asertivă.
a conflictelor
interculturale.
Perspectiva interculturală de concepere a
educaţiei conduce la evitarea conlictelor
şi a violenţei.
 11

Metode 
Cele mai frecvent utilizate metode:
-studiile de caz
- imersiunea intr-o anumita cultura (de ex.: practica
scolara in afara tarii, schimb de experiente
vizitele de studiu),
- demersul comparativ –cel putin doua culturi sunt
comparate, descrise si analizate de catre elevi,
prin lectura, interviuri, chestionare sau vizite.
Exemple de asemenea lecție pe baza analizei
comparative pot fi: “Craciunul in tarile arabe si in
cele vestice”;
- jocul de rol
- învăţarea prin cooperare
- brainstormingul, cvintetul
- metoda proiectelor
 12

Jocul de rol -Este o metodă de predare foarte potrivită pentru exersarea

diferitelor comportamente posibile într-o situaţie concretă dată. Câteva idei de
scenarii pentru joc de rol sunt:
- procesul – elevii interpretează rol de judecător, avocatul apărării, avocatul
acuzării, martor, inculpat etc.;
- talk-show-ul – elevii interpretează rol de invitat şi gazdă la o emisiune TV
cunoscută;
- parlamentul – elevii interpretează rol de senatori şi deputaţi care reprezintă
interesele diferitelor grupuri etnice;
- consiliul profesoral – elevii interpretează rol de director, profesor, diriginte, elev
care discută cazuri din şcoală;
 13

Activități realizate din perspectivă culturală

Celebrarea „Zilei drepturilor
copilului” (20 noiembrie), a
Portofoliu de educaţie „Zilei drepturilor omului” (10
interculturală pe teme decembrie), a „Zilei
Dicţionar al educaţiei ca: „Toleranţă versus internaţionale a toleranţei”
interculturale/ intoleranţă”, „Identitate, (16 noiembrie), a „Zilei
„dicţionar al diferenţă şi cetăţenie Minorităţilor Naţionale” (18
toleranţei decembrie) prin concursuri,
activă”, „Împreună în expoziţii, postere, dezbateri
diversitate”/„Unitate în sau prin realizarea de
diversitate” etc.; portofolii pe teme specifice
educaţiei interculturale.
 14
Salutul
1.Ne vom saluta precum în:
Japonia – închinăciune uşoară cu mâinile încrucişate la piept;
Rusia – îmbrăţişare şi sărutat triplu alternativ pe ambii obraji;
China – închinăciune uşoară cu mâinile încrucişate la piept;
Franţa – strângere de mână şi sărut pe ambii obraji;
India – închinăciune uşoară cu mâinile unite la frunte;
Spania – sărut pe obraji, mâinile puse pe umerii partenerului;
Germania – strângere simplă de mâini şi contactul cu ochii;
Malaezia – strângere uşoară de mâini, atingând doar vârfurile degetelor;
Noua Zeelandă – atingere cu nasurile;
Africa – atingere spate la spate;
Micronezia, regiune din Oceanul Pacific – se ridică una din sprâncene;
Filipine – se ia mâna persoanei salutate şi se duce la frunte;

2. Salutul in diferite limbi! salut in limbile grupurilor etnice din Romania;

Elevii învață și se salută în limbile europene!

 Italia: Buongiorno!
 Spania:Buenos dias!
 Franța: Bonjour!
Minorități etnice: 15

1.Elevii vor scrie o propoziție în limba

română.
Sarcina este să o traducă , folosindu-se
de Google translate, în limbile
minorităților nationale.
 16

Modelul iceberg-ului (aisbergului) este cel

mai simplist model, sintetizând
componentele culturii şi împărţindu-le în
două mari categorii: aspectele vizibile şi
aspectele invizibile. La suprafaţă se
găsesc părţile vizibile şi com­ponentele
observabile - modul în care se îmbracă şi
se comportă oamenii, precum şi
simbolurile, istorioarele şi ceremoniile
împărtăşite de către mem­brii organizaţiei.
Nivelul invizibil al culturii cuprinde valo­
rile, normele, credinţele şi conceptele
fundamentale.
 17
Brainstorming
Geografie-Cum arată clădirile unui oraş în care toate
grupurile etnice se simt bine?

Istorie-Ce imagini putem introduce într-un manual de

istorie din care învaţă copii aparţinând diverselor grupuri
etnice?

Limba română- Cum putem comunica unii cu alţii atunci

când nu vorbim aceeaşi limbă?
 18

STELUȚE PE PĂMÂNT

Un film emoţionant despre copii şi despre adulţii care

îi cresc.O lecție pentru oameni și profesori despre cum
poți salva un elev cu cerințe educative speciale, dacă
îți pasă! Fiecare persoană este înzestrată cu anumite
talente.Fiecare copil este unic, are propriile visuri, are
propria sa
,,Steluțe pevaloare
pământ’’ este o critică severă a predării
tradiționale, în care elevii sunt deseori considerați egali
în timpul învățării și care constă în reproducerea
cunoștințelor într-un mod automat și mecanic.
.
 19

Bibliografie

 Cucoş C., Educaţia. Dimensiuni culturale şi

interculturale, Editura Polirom, Iaşi, 2000
 Băran-Pescaru A., Educaţia interculturală, Editura
Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2008