“ IMN LUI STEFAN CEL MARE”

De vasile alecsandri
 DATE DESPRE AUTOR SI OPERA
Poezia,publicată la 15 august 1881 în revista
“Convorbiri literare,a fost compusă pentru marea serbare
naţională desfăşurată în 15/27 august 1881 la Mănăstirea
Putna,ctitoria lui Ştefan cel Mare, cu prilejul împlinirii a
patru sute de ani de la ridicarea ei.Evenimentul a fost
organizat de tineri români care studiau la universităţile
din Viena,printre care Ioan Slavici şi Mihai Eminescu.
În momente de sărbătoare entuziastă a fost cântat
acest imn închinat marelui voievod,care devenise
simbolul libertăţii şi unităţii naţionale,pentru toţi românii
despărţiţi în state româneşti diferite.
“Imn lui Stefan cel
Mare” constituie o
mărturie a preţuirii lui
Vasile Alecsandri
pentru cel care a
cârmuit cu cinste
Moldova patruzeci şi
şapte de ani(1457-1504)
TITLUL
Prin forma nearticulată a substantivului comun “imn”,urmat de
substantivul propriu compus “Ştefan cel Mare”, se evidenţiază faptul
că poezia este dedicată acestei personalităţi.

TEMA este preamărirea

domnitorului de excepţie,
identificat cu noţiunea de erou
naţional.

COMPOZItIA
Imnul este alcătuit din cinci
octave(amploarea strofei fiind
cerută de bogăţia ideilor şi a
sentimentelor).
Figura de stil dominantă este
invocaţia retorică.
ŞTEFAN CEL MARE,EROU SFÂNT AL ROMÂNILOR
“La poalele Carpaţilor, Personificarea sugerează unitatea
Sub vechiul tău mormânt, dintre spaţiul geografic şi istoria
Dormi, erou al românilor, românilor. Carpaţii veghează
O!Ştefan,erou sfânt! mormântul de la Putna şi totodată
Ca sentinele falnice duc prin vreme strălucirea lui
Carpaţii te păzesc, Ştefan,vorbind cu înfiorare secolelor
Şi de sublima-ţi glorie despre timpurile de fală şi de
Cu seculii şoptesc.” mândrie.
Adresarea directă către Ştefan,
subliniază curajul,vitejia,eroismul şi
dragostea de patrie ,
trăsături principale ale domnitorului.
 RAPORTAT LA TRECUT,STEFAN,LUPTATOR
VITEAZ SI INTELEPT
“Când tremurau popoarele
Sub aprigii stăpâni,
“Când tremurau
Tu le-apărai cu braţele Luptător viteaz,este neînfricat
popoarele
Vitejilor români. chiar şi în faţa cotropitorilor de
Sub aprigii
Cu drag păgâni,
privindu-ţi patria spaima cărora tremurau
Şi le-apărai
moartea cu dispreţ, popoarele,fiind “la lucruri de
Tu cu războaie meşter”;îşi
Măreţ în sânul luptelor
braţele
Şi-n pace-ai fost măreţ.” îmbărbătează oştenii,aflându-se
Vitejilor români. alături de ei,apărând măreţ în
Cu drag privindu-ţi războaie şi diplomat în timp de
patria pace.
Inversiunea “aprigii (păgâni)”
Şi moartea cu dispreţ, evidenţiază cruzimea şi forţa
Măreţ în sânul duşmanilor şi sugerează curajul
luptelor domnitorului.Antiteza “Cu
Şi.n pace-ai fost drag ...cu dispreţ”relevă
măreţ.” patriotismul şi spiritul de jertfă al
“măreţului” domnitor.
RAPORTAT LA PREZENT, ŞTEFAN,SIMBOL AL LIBERTATII

“În cer apune soarele

Stingând razele lui,
Dar într-a noastre suflete
În veci tu nu apui!
Prin negura trecutului, Voievodul este văzut ca un astru
O! soare-nvingător, care ne luminează în veci istoria.
Lumini cu raze splendide Vremelnic soarele apune ,dar
Prezent şi viitor.” strălucirea lui Ştefan nu a încetat
nici o clipă să învăluie trecutul,
prezentul şi viitorul acestui neam.
Exclamaţiile retorice conferă aură
de legendă imaginii domnitorului.
 VISUL DE UNIRE AL LUI ŞTEFAN
Ştefan cel Mare a intrat în conştiinţa
“Pe timpul vijeliilor,
poporului ca un domn sfânt, pentru că,
Cuprins de-un sacru dor,
pe lângă apărarea libertăţii naţionale,
Visai unirea Daciei
el a luptat şi pentru apărarea credinţei
Cu-o turmă ş-un păstor.
în Dumnezeu.
O! mare umbră eroică,
Trăind în vremuri de urgie- sugerate
Priveşte visul tău:
prin metafora “vijeliilor”- el a înţeles că
Uniţi suntem în cugete,
unirea va face din români un popor
Uniţi în Dumnezeu.”
puternic şi nu a încetat să viseze la
împlinirea idealului său.Această
aspiraţie este subliniată la nivel stilistic
prin epitetul “sacru(dor)” şi prin
formularea metaforică”o turmă ş-un
păstor”.
Poetul ,ca mesager al tuturor
românilor,îi aduce vestea înfăptuirii
unirii prin identitatea idealurilor
naţionale şi religioase.
 LEGAMÂNTUL DE CREDINTA AL ROMÂNILOR
FATA DE PATRIE

Ultima strofă este emoţionantă,

“În poalele Carpaţilor,
La vechiul tău mormânt,
Toţi în genunchi,o! Ştefane,
Depunem jurământ:
Un gând s-avem în numele
Românului popor,
Aprinşi de-amorul gloriei
Ş-al patriei amor!”
fiindcă exprimă legământul sfânt al
poporului român prin care gloria
străbună va fi dusă mai departe şi
valorile istorice vor păstra nealterată
dragostea de ţară.
Prin repetarea primelor două versuri
din strofa iniţială, se realizează
simetria imnului şi se subliniază
legătura eternă dintre domnitor şi
destinul neamului românesc.
ACEASTĂ POEZIE ESTE UN IMN PENTRU CĂ:
Aparţine liricii cetăţeneşti şi elogiază o personalitate istorică,pe
Ştefan cel Mare,domn al Moldovei.
Ca în orice imn,se folosesc invocaţiile retorice şi adresarea
directă(realizată prin substantive la vocativ,verbe şi pronume de
persoana a II-a).
Tonul solemn contribuie la exprimarea sentimentelor eului liric şi
conturează aureola mitică a domnitorului.
Imaginea voievodului este adusă în prim plan prin evocare.
Valoarea de simbol al conducătorului ideal este sugerat prin
substantive şi adjective care aparţin unui anumit câmp lexical:
“erou”,”glorie”,”sublimă”, măreţ”,”soare-nvingător”.
Legătura afectivă şi sentimentul de veneraţie se evidenţiază prin
substantive la cazul vocativ.Acelaşi rol îl au şi pronumele
adjectivale şi verbele de persoana I plural (“uniţi suntem,s-avem”)
Poezia este structurată în cinci strofe de câte opt versuri
fiecare,având măsura de 6-8 silabe,rima încrucişată imperfectă şi
ritmul iambic.Prozodia conferă poeziei o muzicalitate solemnă.
 FISA DE EVALUARE

1. Imnul este o specie solemnă a genului liric,aparţinând liricii

cetăţeneşti ,în care este exprimată preţuirea faţă de....
2. Încă de la început este invocată figura măreaţă ....
3. Invocaţia se realizează prin folosirea ....
4. Poezia începe şi se încheie simetric cu ....
5. În final, Ştefan cel Mare apare ca un simbol al ...
6. Sentimentele predominante care se desprind din text sunt
de ...
7. Prezentând trăsăturile exemplificate, poezia se încadrează
în specia lirică numită ...