UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

“Gr. T. Popa” IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

ANATOMIE
ANUL I, semestrul 1
CURSURI

ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A TORACELUI

MUŞCHII TORACELUI
GLANDA MAMARĂ
DISCIPLINA ANATOMIE – şef lucr. dr. Laurian Lucian Frâncu
ORGANIZAREA FUNCŢIONALĂ A TORACELUI
1. conţinător somatic anterolateral (peretele anterolateral
al toracelui), care circumscrie viscerele sistemelor
respirator, digestiv şi circulator, alcătuit din:
 regiuni parietale anterioare:
 sternală,
 pectorală,
 mamară,
 infraclaviculară,
 regiuni parietale lateroposterioare:
 scapulară,
 suprascapulară,
 infrascapulară,
 interscapulară,
2. conţinutul ventral al toracelui:
 spaţiile seroase, delimitate de membrane seroase:
 cavităţile pleurale,
 cavitatea pericardică,
 spaţiul conjunctiv toracic: mediastin

3. conţinător somatic dorsal, care circumscrie spaţiul

neural spinal toracic, alcătuit din:
 regiunea superficială, retroneurală, care corespunde
regiunii vertebrale toracice,
 regiunea profundă, preneurală, care corespunde
structurilor prevertebrale,

4. conţinutul dorsal al toracelui (spaţiul neural spinal

toracic)
 LINII CONVENŢIONALE

Linii convenţionale anterioare:

1. linia mediosternală (mediană
anterioară),
2. linia sternală (urmăreşte
marginea laterală a
sternului),
3. linia medioclaviculară
(verticală prin mijlocul
claviculei)
Planuri convenţionale
transversale anterioare:
1.transpiloric
2.subcostal
3.supracrestal
4.intertubercular
5.interspinos ant (SIAS)
 MEDIASTINUL
1. pereţi:
● laterali sunt reprezentaţi de partea mediastinală
pleurei parietale
● anterior este reprezentat de faţa posterioară a
sternului
● posterior sunt corpii vertebrelor toracice
● inferior este faţa superioară a muşchiului diafragm 
comunicare cu abdomenul prin orificiile diafragmului
● superior este reprezentat de comunicarea cu gâtul
prin apertura superioară a toracelui (inletul
mediastinal cervicotoracic).
2. Împărţire - planul toracal transvers (planul orizontal prin
unghiul sternal şi discul dintre T4 şi T5) împarte
mediastinul în superior şi inferior,

● mediastinul superior are 3 părţi:

- anterioară, care conţine timusul la copil sau
grăsimea timică la adult,
- mijlocie, care conţine venele brahiocefalice, vena
cavă superioară, aorta ascendentă, trunchiul arterial
pulmonar, nervii frenici, noduli limfatici,
- posterioară, care conţine arcul aortei şi cele 3
ramuri colaterale ale lui, traheea toracică, partea
suprabronhică a esofagului toracic, ductul toracic, nervii
vagi, noduli limfatici, simpaticul toracic.
 ● mediastinul inferior are 3 părţi:
- anterioară, care conţine ţesutul conjunctiv lax
dintre muşchii transverşi ai toracelui şi faţa anterioară a
pericardului fibros, noduli limfatici, partea inferioară a
timusului la copil, ligamentele sternopericardice,
- mijlocie, care conţine inima şi pericardul,
- posterioară, care conţine bronhiile principale,
partea subbronhică a esofagului toracic, arterele şi venele
pulmonare, aorta descendentă toracică, ductul toracic,
venele azygos şi hemiazygos, noduli limfatici, nervii vagi,
simpaticul toracic.
 MUŞCHII TORACELUI

1. Muşchii anterolaterali ai toracelui se împart în:

● muşchi extrinseci:
- pectoral mare,
- pectoral mic,
- subclavicular,
- serratus anterior (dinţat anterior),
● muşchi intrinseci sunt aşezaţi pe 3 planuri:
- planul superficial format din muşchii intercostali externi
- planul mijlociu format din muşchii intercostali interni,
- planul profund format din:
- muşchii intercostali intimi,
- muşchii subcostali,
- muşchii transverşi ai toracelui.
2. Muşchii posteriori ai trunchiului aşezaţi pe 4 planuri:
☻ planul 1 cuprinde 2 muşchi:
- trapez
- latissimus dorsi
☻ planul 2 cuprinde 3 muşchi :
- romboid mare,
- romboid mic şi
- ridicător (levator) al scapulei
☻ planul 3 cuprinde 2 muşchi:
- serratus (dinţat) posterior superior şi
- serratus (dinţat) posterior inferior
☻ planul 4 cuprinde:
- muşchiul erector spinal format din: muşchiul iliocostal
(cu 3 părţi: lombar, toracic şi cervical), muşchiul
longissimus (cu 3 părţi: longisim toracic, longisim
cervical, longisim al capului), muşchiul spinal (cu 3 părţi:
toracic, cervical şi al capului),
- muşchiul transversospinal cu 3 părţi: semispinali
(toracic, cervical şi al capului), multifizi şi rotatori (ai
toracelui, cervicali şi lombari),
- muşchii segmentali: interspinali şi intertransversali.
 MUŞCHIUL FRENIC (DIAFRAGMA
TORACO-ABDOMINALĂ)

Separă toracele de abdomen.

Are 2 părţi: musculară şi centrul tendinos (tendon central)
Centrul tendinos este situat în mijloc, are formă de trifoi
şi este format din 3 foliole: anterioară, dreaptă şi stângă.
Partea musculară este situată la periferie şi este formată
din fibre musculare grupate în 3 părţi: lombară, costală şi
sternală.
1. partea lombară se prinde pe:
▪ corpii vertebrelor lombare prin 2 stâlpi (pilieri).
- stâlpul drept se prinde anterolateral pe corpii
vertebrelor L1, L2 şi L3.
- stâlpul stâng se prinde anterolateral pe corpii L1 şi
L2. Marginile mediale ale celor 2 stâlpi se întâlnesc
median formând ligamentul arcuat median.
▪ ligamentul arcuat medial = un arc aponevrotic peste
muşchiul psoas mare, se prinde medial pe partea laterală
a corpilor vertebrelor L1, L2, iar lateral pe procesul
costiform L1.
▪ ligamentul arcuat lateral = un arc aponevrotic peste
muşchiul pătrat lombar, se prinde medial pe procesul
costiform L1, iar lateral pe marginea inferioară a coastei
12.
2. partea costală se prinde pe faţa medială a ultimelor 6
coaste şi cartilaje costale, unde se încrucişează cu
muşchiul transvers abdominal.
3. partea sternală se prinde cu 2 fascicule pe faţa
posterioară a procesului xifoid sternal.
 ORIFICIILE MUŞCHIULUI DIAFRAGM

- orificiul aortic
- este situat între cei 2 stâlpi, la nivelul T12
- prin el trec aorta şi ductul toracic
- orificiul esofagian
- este situat în stâlpul drept, la nivelul vertebrei T10
- prin el trec: esofagul şi trunchiurile vagale.
- orificiul cav
- este în tendonul central, la nivelul discului T8 şi T9
- prin el trece vena cavă inferioară.
 REGIUNEA MAMARĂ

Anatomie de suprafaţă: se observă forma regiunii

(semisferă, con, pară), la mijloc este o proeminenţă
numită papila mamară (mamelon). În vârful papilei sunt
15-20 orificii mici ale ductelor lactifere. Papila este
înconjurată de o zonă circulară pigmentată numită
areolă, pe suprafaţa areolei se văd mici proeminenţe
date de glande sebacee areolare  glande Montgomery
(rol de protecţie în lactaţie).
 2

3
- în regiunea mamară se
1 observă:
1. mamelonul,
2. areola,
3. tuberculii lui Montgomery,
4. prezenţa sau absenţa
reţelei venoase subcutanate
2

 Contracţia m. netezi ai
areolei la frig
Stratigrafie:
- pielea.
- stratul celular subcutanat conţine (la nivelul papilei
mamare) fibre musculare netede circulare (contracţia lor
determină erecţia papilei mamare) şi longitudinale
(determină retracţia papilei). Găsim vase şi nervi
superficiali: ramuri mamare din arterele toracică externă şi
toracică internă, ramuri din nervii intercostali, plexul
(cercul) venos areolar (drenează în venele toracică externă
şi în toracică internă).
- foiţa (lama) superficială a fasciei superficiale: trimite
septuri fibroase spre piele şi între lobii glandei mamare.
Aceste septuri fibroase sunt mai dezvoltate în partea
superioară unde formează ligamentul suspensor mamar
(ligament Cooper).
- strat adipos pregladular (în timpul lactaţiei această
grăsime dispare).
- strat glandular: glanda mamară este formată din 15-20
lobi (fiecare cu mai mulţi lobuli), separaţi prin ţesut
adipos interlobar. Sunt 15-20 ducte lactifere (se deschid
în vârful papilei mamare),
- strat adipos retroglandular (în lactaţie acesta dispare)
- foiţa (lama) profundă a fasciei superficiale,
- spaţiul retromamar: conţine ţesut conjuctiv lax, care
favorizează alunecarea glandei mamare pe fascia
pectorală (lama superficială a ei).