Disciplina Psihiatrie

TULBURĂRI DE ANXIETATE
Departamentul Neuroștiințe Clinice
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
 Cuprins
• Anxietatea normală și patologică, clasificarea tulburărilor de anxietate

• Atacul de panică, agorafobia

• Tulburarea de panică cu și fără agorafobie

• Fobia specifică

• Fobia socială

• Tulburarea obsesiv-compulsivă

• Tulburarea de stres postraumatic

• Tulburarea acută de stres

• Tulburarea de tip anxietate generalizată

• Principii de tratament în tulburările de anxietate

 Anxietatea normală
În practică se folosesc toți termenii

• Anxietatea = raspunsul la o amenințare necunoscută

• Frica = răspunsul la o amenințare cunoscută, bine definită

• Angoasa = anxietate (psihologic/cognitiv) + echivalențe somatice (HTA, AV

crescut, transpirații, tremor etc.)

• Anxietatea - semnal de alarmă, rol adaptativ

Anxietatea patologică – tulburările de
anxietate
• Epidemiologie
• prevalența: F - 30,5%, B - 19,2%

• Teorii etiologice:
• psihologice: psihodinamice, comportamentale
• biologice: genetice, neurotransmițători (noradrenalină,
serotonină, GABA)
 Clasificarea tulburărilor anxioase
DSM-IV
• Tulburarea de panică însoțită sau nu de agorafobie
• Agorafobia
• Fobia specifică (simplă)
• Fobia socială
• Tulburarea obsesiv-compulsivă
• Tulburarea de stres post-traumatică
• Tulburarea acută de stres
• Tulburarea de tip anxietate generalizată
 Atacul de panică (sindrom)
= o perioadă delimitată de frică intensă și disconfort, care
atinge un maxim în aprox. 10 minute și se însoțește de 4
sau mai multe din următoarele:
• palpitații
• transpirații
• tremor
• dispnee, senzație de sufocare
• nod în gat
• durere/disconfort toracic
• greață/disconfort abdominal
 Atac de panica II

• Senzații de amețeală, leșin

• derealizare, depersonalizare
• frica de-a pierde controlul sau de-a înnebuni
• frica de moarte
• parestezii, amorțeli, furnicături
• frisoane sau senzație de caldură
Poate apărea: din senin sau legat de anumite situații
 Agorafobia (sindrom/boală)
• Anxietatea legată de locuri sau situații din care
scăparea/ieșirea poate fi dificilă sau în care ajutorul nu
este la îndemână în cazul în care subiectul ar avea un
atac de panică
(Tipic: situații în care subiectul este singur în afara casei,
într-o mulțime, la rând, pe un pod, într-un mijloc de
transport)
• Situațiile sunt evitate sau suportate cu
greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de
prezența unei alte persoane
 Tulburarea de panică fără/cu
agorafobie
• Atacuri de panică recurente

• Cel puțin unul dintre atacuri a fost urmat, timp de o lună de:
• preocuparea persistentă/frica de apariția altor atacuri de
panică (anxietate între atacurile de panică)
• frica legată de implicațiile atacurilor
• modificarea semnificativă a comportamentului, legată de
atacuri (ex. renunță la un serviciu. La studii)
• Se poate insoți sau nu de agorafobie
 Diagnostic diferențial

• Atacurile de panică trebuiesc diferențiate de

efectele unui consum de substanțe (droguri,
medicamente) sau de o condiție somatică
(hipertiroidism etc.)

• acest diagnostic diferențial e valabil pentru

toate tulburările anxioase
 Fobia specifică/simplă

• Frica marcată și persistentă, excesivă și nerezonabilă declanșată

de prezența unei situații/obiect sau de anticiparea acestora
• Expunerea la stimulul fobic determină un raspuns imediat de
anxietate - care poate avea intensitatea unui atac de panică
• Subiectul recunoaște că teama este excesivă și nerezonabilă
• Situația fobică este evitată/suportată greu
• Evitarea/anticiparea anxioasă/suferința interferează semnificativ
cu viața subiectului
 Fobia specifică/simplă II

Tipuri:
• animale
• de mediu: înălțimi, furtuni, apă
• sânge/injecție: formă frecvent familială
• situațională: avion, lift, spații închise
• altele
 Fobia socială
• Frica marcată și persistentă de situații sociale în care
subiectul vine în contact cu persoane necunoscute
sau este supus unei posibile observații (critici).
• Subiectul se teme că va acționa într-un mod sau
jenant, temă de critică, de evaluare negativă
• Expunerea la respectiva situație socială- vorbit în
public, la tv, la telefon, întîlnirea cu persoane noi
provoacă anxietate – care poate avea intensitatea
unui atac de panică
 Fobia socială II
• Subiectul recunoaște că frica este excesivă și
nerezonabilă
• Situațiile respective sunt evitate
• Evitarea/anticiparea anxioasă/suferința
interferează semnificativ cu viața subiectului
 Tulburarea obsesiv-compulsivă

Obsesii:
• gânduri, impulsuri, imagini recurente și persistente, care sunt
trăite ca intruzive și inadecvate și determină anxietate
marcată sau suferință
• gândurile, impulsurile, imaginile nu se referă la probleme
reale și obișnuite ale persoanei, conținutul lor este în
contradicție cu educația, valorile si preocupările acesteia
• subiectul recunoaște că acestea sunt produsul propriei minți,
este jenat, are critica conținutului inacceptabil al
feniomenelor obsesionale
• subiectul încercă să ignore/suprime/neutralizeze cu alte
gânduri/acțiuni - compulsii
 Tulburarea obsesiv-compulsivă II
Compulsii
• comportamente repetitive (spălarea mâinilor, ordine,
verificare) sau acte mintale repetitive (rugăciuni,
numărătoare. gesturi) la care subiectul se simte obligat
să recurgă ca răspuns la obsesii sau conform unor reguli
care trebuiesc aplicate strict (ritualuri)
• comportamentele sau actele mintale au ca scop
prevenirea sau reducerea suferinței/a apatiției unei
situații de temut. Aceste comportamente sunt
inadecvate, excesive
 Tulburarea obsesiv-compulsivă III
Subiectul recunoaște că obsesiile/compulsiile sunt
excesive sau nerezonabile
Obsesiile/ compulsiile provoacă suferință, consumă
timp (peste 1 oră/zi) sau interferează semnificativ cu
viața subiectului
 Tulburarea de stres post-traumatic
• Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:
• a trăit, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente
care implicau moartea, rănirea gravă sau amenințarea
integrității sale sau a altor persoane
• răspunsul subiectului presupune frică intensă, terifiantă,
sentimente de neajutorare/neputință
Ex: război, agresiune fizică/sexuală, jaf, răpire, ostatic, tortur
prizonier, dezastre naturale sau provocate de om
 Tulburarea de stres post-traumatic II

• Evenimentul traumatic este retrăit:

• imagini, gânduri recurente, intruzive legate de
eveniment
• vise recurente
• “flashback”-uri - sentiment de retrăire
• suferința psihologică intensă legată de tot ceea ce
aduce aminte de eveniment
• reactivitate vegetativă
 Tulburarea de stres post-traumatic III

• Evitarea persistentă a stimulilor asociați cu trauma și

scăderea responsivității generale:
• evitarea gândurilor, locurilor
• nu-și poate aminti anumite evenimente legate de
traumă
• sentimente de detașare
• scăderea interesului, a reactivității afective, nu poate
privi în viitor
 Tulburarea de stres post-traumatic IV
• Excitabilitate persistentă
• tulburări de somn
• iritabilitate
• tulburări de concentrare
• vigilență crescută, se sperie usor
• Durata tulburării - peste o lună; poate apărea după o
anumită perioadă de la traumă
• Tulburarea se asociază cu suferință semnificativă sau
interferează cu viața subiectului
 Tulburarea acută de stres
• Durata de 2-4 săptămâni, apare la max. 4 săptămâni de
la eveniment
• Diagnosticul:
• expunerea la eveniment
• apariția unor simptome în timpul/imediat după
traumă, comprehensibile cu evenimentul trăit
• retrăirea
• evitarea
• hipervigilență, excitabilitate, suferință semnificativă a
subiectului
 Tulburarea de tip anxietate generalizată
• Îngrijorare și anxietate excesivă, în majoritatea zilelor,
timp de minim 6 luni, referitoare la evenimente și
activități uzuale: școală, serviciu
• Subiectul își controlează îngrijorarea cu dificultate
• Anxietatea este asociată cu: neliniște, tensiune psihică,
fatigabilitate, tulburări de concentrare, iritabilitate,
tulburări de somn, hipertonie musculară
• Simptomele duc la suferință semnificativă
 Tratamentul tulburărilor anxioase

• Farmacoterapie:
• antidepresive
• adjuvant anxiolitice – inițial

• Psihoterapie:
• cognitivă
• comportamentală
• psihodinamică
 Tulburările
somatoforme

Disciplina Psihiatrie
Departamentul Neuroștiințe Clinice
Facultatea de Medicină UMF Carol Davila
 Cuprins
• Tulburarea de somatizare
• Tulburarea somatoformă nediferențiată
• Tulburarea de conversie
• Tulburarea somatoformă de tipul durerii persistente
• Hipocondria
• Tulburarea corporală dismorfică (dismorfofobia)
• Principii de tratament
 Tulburarea de somatizare
Frecvent la femei, cu trăsături sau personalitate histrionică
• Multiple acuze somatoforme, cu debut înainte de 30 ani,
evoluție pe o perioadă de câțiva ani, subiectul solicită
tratament, simptomatologia interferează cu viața
subiectului
• Sunt necesare următoarele simptome:
• 4 simptome algice: cel puțin 4 localizări - cap, abdomen,
coloană, articulații, extremități, torace, rect, în timpul
ciclului menstrual, în timpul actului sexual, la urinare
 Tulburarea de somatizare II

• 2 simptome gastro-intestinale (altele decât

durere): greață, meteorism, vomă, diaree,
intoleranță la diferite alimente
• 1 simptom din sfera sexuală (altul decât durere):
scăderea libidoului, tulburări de dinamică sexuală,
ciclu neregulat,
• 1 simptom pseudoneurologic/de conversie (altul
decât durere): ataxie, paralizie, nod în gât, vedere
dublă, pierderea vederii, auzului
Tulburarea de somatizare III

IMPORTANT:
• Examinarea medicală nu relevă o
suferință organică sau dacă aceasta
există, simptomele și deficiențele
rezultate sunt mult exagerate
 Tulburarea de conversie
• Unul sau mai multe simptome au deficite care afectează funcția
motorie sau senzitivă și sugerează o afecțiune
neurologică/organică
• Factorii psihologici sunt determinanți –anxietatea majoră
generată de conflicte intraspihice/factori psihotraumatizanți
este convertită (mecanism inconștient de apărare) în simptome
somatice
• simptomele NU sunt provocate intenționat sau simulate

• Simptomele nu sunt explicate de o suferință organică/consum

de substanțe !!!
 Tulburarea de conversie II

• Simptomele determină suferință și afectează viața

subiectului
• Cu simptome/deficite:
• motorii
• senzoriale
• convulsii “criză isterică”
• mixte
 Tulburarea de conversie III
• Simptome conversive motorii:
• lipsa de coordonare
• ataxie
• paralizii: mono-, hemi- tetraplegie
• slăbiciunea musculară
• tremor
• afonie
• dificultăți de înghițire (lichide + solide)
• nod în gât “globus hystericus”
 Tulburarea de conversie IV
• Simptome conversive senzoriale:
• pierderea sensibilității, anestezie “în manușă”, “în
ciorap” - nu respectă căile anatomice
• parestezii
• vedere dublă
• cecitate psihică
• surditate psihică
• Convulsii
• Conștiința nu este modificată
 Tulburarea de conversie V
• Alte simptome: “la belle indifference”
• Asociată cu tulburări de personalitate de tip histrionic
• Simptomele - mai asemănătoare cu ceea ce subiectul își
imaginează despre boală/suferință; sunt foarte
schimbătoare
• Conversie = saltul de la psihic la somatic
• Beneficiu primar = exprimarea unui conflict psihologic
inconștient printr-un simptom somatic, reducând
anxietatea și menținând conflictul în afara conștiinței
• Beneficiu secundar = atenție, grijă din partea celorlalți
 Durerea persistentă (cronică)

• Durerea localizată într- una sau mai multe zone anatomice;

constituie motivul solicitării tratamentului și este suficient
de severă pentru a impune atenția clinică
• Durerea duce la suferință și incapacitare
• Factorii psihologici sunt implicați în declanșarea,
exacerbarea, severitatea durerii
• Durerea cronică:
• asociată cu factori psihologici
• asociată cu factori psihologici și o afecțiune somatică
• Se poate însoți de: depresie, abuz de substanțe
 Hipocondria
• Preocuparea și teama/ convingerea de-a avea o
afecțiune gravă, bazată pe interpretarea eronată a
senzațiilor corporale
• Preocupare persistă în ciuda evaluărilor și asigurărilor
medicale
• NU este de intensitate delirantă
• Duce la suferință și incapacitare
• Durata minim 6 luni
 Hipocondria II
• Preocuparea:
• funcții fiziologice: puls, transpirații, peristaltism
• anomalii fizice minore: iritații, mici leziuni
• senzații fizice vagi: “inima e obosită”
• Probleme asociate:
• multiple consultații la doctori diferiți
• investigații excesive, combinarea tratamentelor
• afectează viața familială
• depresie, anxietate
 Tulburarea corporală dismorfică

• Subiectul este preocupat de un defect imaginar al

aspectului său fizic. Dacă există o anomalie minoră,
preocuparea este excesivă
• Simptomatologia duce la suferință și incapacitare
• De obicei în adolescență, evoluție fluctuentă
• Dacă preocuparea capătă intensitate delirantă se va
schimba diagnosticul în: Tulburare delirantă tip somatic
 Tulburarea corporală dismorfică II

• Preocuparea - una sau mai multe zone, frecvent la

nivelul feței
• Ex: ochi, nas, buze, sâni, organe genitale
• Petrec ore în fața oglinzii pentru a “repara” defectele,
evită situații publice, cer asigurări din partea celorlalți
• Probleme asociate: depresie, idei de suicid sau
tentative de suicid
• Solicită intervenții chirurgicale
 Principii de tratament
• Tratamentul farmacologic al posibilelor afecțiuni
comorbide: tulburări de anxietate, depresie –
antidepresive
• Tratament psihoterapeutic:
• Terapie cognitiv- comportamentală
• Terapie suportivă