GINGIVECTOMIA/GINGIVOPLASTIA.
NOTIUN
E.INDICATII SI CONTRAINDICATII.METODE
SI TEHNICE DE EFECTUARE.INSTRUMENTE
SI REMEDII
MEDICAMENTOASE UTILIZATE.
CUPRINS:
Notiunea de gingivectomie.Indicatii si contraindicatii.
Metode si tehnici chirurgicale a gingivectomiei.
Instrumente folosite la efectuarea gingivectomiei.Metode
si substante anestezice.Medicamente utilizate in
tratamentul plagii postoperatorii.
Notiune de gingivoplastie.Indicatii si contraindicatii.
Metode si tehnici chirurgicale a gingivoplastiei.
NOTIUNEA DE GINGIVETCOMIE
Gingivectomia este excizia ţesuturilor gingivale efectuată
pentru:
a reduce adâncimea pungilor gingivale patologice, cu
ulteriorul chiuretaj al suprafeţei plăgii, sau
a elimina complet pungile.
Principalul avantaj al acestei tehnici este simplitatea şi
uşurinţa realizării.
INDICATII:
Pungi supraalveolare cu perete gingival fibros, de
consistenta ferma.
Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare.
Abcese paradontale marginale,recidivante, cu perete extern
ingrosat,fibrozat.
Pungi paradontale de adancime medie, cu perete extern
subtire,slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat
prin chiuretaj subgingival.
Pungi parodontale cu exsudat inflamator recidivant.
Hiperplazii gingivale din diverse cauze.
Alungirea coroanei dentare.(Abraziuni, cavitati,
eroziuni,fracturi,perforatii etc).
CONTRAINDICATII:
Gingivite alergice.
Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament
antimicrobian.
Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza.
Gingivite hiperplazice de cauza hormonala in sarcina se
recomanda temporizarea gingivectomiei pana dupa
nastere.
Pungi paradontale osoase.
Pungi parodontale adanci care depasesc jonctiunea
mucogingivala.
In alungirea coroanelor in ca de igiena defectuoasa,
implicarea furcatiilor la molari si premolari.
METODE SI TEHNICI CHIRURGICALE A
GINGIVECTOMIEI
Există două tehnice principale de gingivectomie - simplă şi
radicală.
Gingivectomia simplă constă în excizia pungilor gingivale pe
toată profunzimea lor.
Indicaţii pentru gingivectomia simplă sunt:
pungile parodontale cu adâncimea mai mare de 4 mm,
induraţia fibroasă a gingiei,
absenţa pungilor osoase,
atrofia orizontală a țesutului osos,
gingivita hipertrofică.
Gingivectomia este contraindicată la prezenţa unor pungi
osoase adânci, a unei zone înguste de gingie atașată.
TEHNICA REALIZĂRII GINGIVECTOMIEI
SIMPLE:
Tehnica intervenţiei respective a fost descrisă
de Goldman în 1951, şi constă în următoarele.
După anestezie, (locala sau prin infiltratie, se
poate injecta si o cantitate 0,1 ml in fiecare
papila interdentara,ajuta la oprirea sangerarii
prin vasoconstrictie ) se determină adâncimea
pungii parodontale în regiunea fiecărui dinte
pe întreaga lungime a porțiunii preconizate
pentru operaţie.
Se foloseste o sonda parodontala gradata sau
pensa CRANE –KAPLAN .Adâncimea
pungii parodontale este măsurată atât dinspre
vestibular, cât şi lingual.
Cu ajutorul unui bisturiu (lama nr. 15 ) este
excizat peretele gingival al pungii parodontale
la nivelul fundului acesteea. Planul inciziei
trebuie să fie ușor înclinat în sens apical.
Pentru a salva arhitectonica gingiilor, incizia
se face festonată (în dantelă).
Porțiunea interdentară a
gingiei este excizată cu
unul din cuțitele Orban,
Waerhaug.
Porțiunea marginală
secționată a gingiei este
îndepărtată cu o
chiuretă.
Apoi, sunt decolate
porțiunile vestibulară şi
orală a gingiei
interdentare.
Lamboul mucos în
cazul intervenţiei
respective se detaşează
doar pe întreaga
adâncime a pungilor, şi
anume, până la nivelul
osului alveolar.
Suprafaţa radiculară denudată este minuţios prelucrată,
supusă surfasajului cu chiurete Gracey. Hemostaza este
asigurată prin tamponarea gingiei cu şerveţele de tifon,
îmbibate cu soluţie de peroxid de hidrogen de 3%.
În multe cazuri,
lichidarea pungilor
parodontale de la
suprafaţa distală a
ultimilor molari, implică
dificultăţi tehnice din
cauza particularităţilor
anatomo-topografice
specifice.
Pungile parodontale
distale sunt excizate cu
un bisturiu Kirkland sau
cu o lanţetă cu poziţia
variabilă a lamei.
Efectuarea gingivectomiei posterior de ultimul dinte la
maxilarul inferior şi, mai cu seamă — la maxilarul
superior, este adesea dificilă din cauza prezenţei în zona
respectivă a unei gingii considerabil îngroşate.
Excizia gingiei printr-o incizie orizontală nu este
justificată în astfel de cazuri, deoarece duce la formarea
unei suprafeţe extinse a plăgii cu o vindecare
îndelungată.
Acest lucru poate fi evitat prin realizarea unor incizii
verticale convergente de pe suprafaţa vestibulară şi cea
palatinală (sau — linguală) a pungii parodontale.
Porțiunea cuneiformă (în formă de pană) a gingiei este
îndepărtată, marginile rămase ale lambourilor se subţiază
din interior şi se suturează prin sutură nodulară separată.
TOALETA SI PROTECTIA PLAGII:
Ser fiziologic.
Gluconat de clorhexidina
0,12%.
Ciment fara eugenol (nu
produce reactii si se foloseste
pentru protectia plagii, se aplica
pe zona operata prin modelarea
cu degetele lubrifiate cu
vaselina, se intareste dupa 10-
15 minute.
Suprafaţa-plagă a gingici în alte segmente este închisă prin pansament
parodontal pe o perioadă de 10-14 zile.
Epitelizarca suprafeţei plăgii debutează peste câteva zile după realizarea
intervenţiei chirurgicale.
Epitelizarea completă se finalizează peste 2 săptămâni (Engler și coaut.,
1966). În această perioadă se formează atașamentul dento-gingival. Respectiv,
fibroblastele originare din țesutul supraalveolar, învecinat cu suprafaţa
dintelui, proliferează cu formarea de țesut conjunctiv nou (Waerhaug, 1955).
Dacă procesele reparative (de regenerare) se produc în apropiere de suprafaţa
radiculară liberă de depuneri dentare, se formează o margine gingivală, care
nu diferă prin nimic de gingia sănătoasă.
Este important ca înălțimea gingiei libere după vindecarea plăgii să se poate
deosebi în regiunea diferitor dinţi.
Refacerea gingiei libere noi în procesul de vindecare a suprafeţei-plagă este
însoţită de creşterea marginei gingivale în direcţia coronară de la linia inciziei,
şi acest lucru duce la formarea fantei gingivale.
Vindecarea completă a gingiei după gingivectomie apare după 4-5 săptămâni,
deşi suprafaţa gingiei poate arăta destul de sănătoasă în 2 săptămâni
(Ramfjord și coaut., 1966.). În procesul de vindecare a gingiilor se poate
remarca o remodelare uşoară a crestei apofizei alveolare, ceea ce este decelat
roentgenologic.
GINGIVECTOMIA RADICALA
Gingivectomia radicală combină în sine gingivectomia
simplă, completată prin nivelarea marginii (rebordului)
alveolare, cu scop de a transfera resorbţia osoasă
verticală în una orizontală.
Indicaţie pentru gingivectomia radicală este prezenţa
resorbţiei verticale neregulate a osului alveolar, atunci
când este necesar să se prelucreze nu doar pungile
gingivale, dar şi cele intraosoase.
TEHNICA DE REALIZARE A
GINGIVECTOMIEI RADICALE:
Tehnica intervenţiei respective a fost descrisă de către J. Muller în 1929,
şi este similară cu cea din gingivectomia simplă, însă incizia orizontală
se face cu 2 mm mai inferior de adâncimea indicată a pungii
parodontale.
Parţial, gingia este îndepărtată dupa o incizie orizontală (sau câteva
arcate).
În acest caz, se denudează osul şi, parţial, — pungile osoase. Osul
alterat este îndepărtat cu o freză, piatră sau chiuretă, netezind şi
nivelând marginea alveolară. Sunt îndepărtate granulaţiile şi resturile de
tartru. Plaga este închisă cu un tampon cu iodoform, care este fixat de
dinți sau - este aplicat un pansamentul de protecţie.
Dezavantajul gingivectomiei radicale constă în efectul cosmetic precar,
deaceea, aceasta se recomandă a fi realizată doar în segmentele laterale.
Pe lângă aceasta, pungile osoase nu sunt nici pe departe a fi complet
distruse, iar prelucrarea lor este făcută fără un control vizual suficient.
NOTIUNE DE GINGIVOPLASTIE.
Gingivoplastie se numeşte reconturarea gingiei pentru a
crea un contur mai fiziologic, care s-ar înălța treptat (lin)
în zonele interdentare și ar cobori la suprafeţele
vestibulară şi linguală / palatinală a dintelui.
La efectuarea gingivoplastiei, țesutul în zonele
interdentare este subțiat pentru a crea un contur mai
armonios cu căi interproximale de pasaj al bolului
alimentar. De obicei, gingivectomia şi gingivoplastia
sunt realizate simultan.
INDICATII:
Pungi supraosoase;
Zonă adecvată de gingie keratinizată;
Pungi parodontale cu o adâncime mai mare de 3 mm;
Prezenţa unei pierderi osoase orizontale şi absența necesităţii de
a recurge la osteochirurgie;
Proliferare a gingiei;
Zone cu acces redus;
Topografia inestetică sau asimetrică a gingiei;
Cu scop de a crea condiţii pentru erupția dintelui;
Cu scop de a crea condiţii pentru o protezare adecvată;
Cu scop de a crea un contur gingival fiziologic după o gingivită
ulcerativă necrotizantă acută şi manevre operatorii cu lambou.
CONTRAINDICATII:
Zonă inadecvată (insuficientă) de gingie keratinizată;
Pungi parodontale, care se extind mai apical de linia
joncţiunii muco-gingivale;
Necesitatea de a realiza o osteochirurgie rezectivă sau
inductivă;
Inflamaţie severă şi edem manifest al țesuturilor;
Regiuni estetic importante;
Vestibul mic şi creastă externă oblică proeminentă;
Prezenţa unor pungi intraosoase;
Nivelul precar de igienă a cavităţii orale.
METODE:
Conventional (cu maner si lama de bisturiu).
Bisturiu electric.
Instrumente rotative.
Laser terapeutic.
TEHNICA REALIZĂRII
GINGIVOPLASTIEI:
După efectuarea intervenţiei chirurgicale de tipul
gingivectomiei, în regiunea apofizei alveolare dinspre
vestibular se recoltează pilitură de os alveolar, necesară
pentru plastia marginii alveolare.
Pilitura este mărunţită și plasată în soluţie izotonă de
clorură de sodiu împreună cu antibiotice.
După aceasta, pilitura este impregnată cu sânge, iar masa
formată serveşte pentru umplerea pungilor osoase.
Lambourile muco-periostale mobilizate se poziţionează
la loc şi sunt fixate cu suturi în fiecare spaţiu interdentar.
Firele de sutura se scot dupa 7-8 zile.Vindecarea clinica
survine dupa 7-10 zile.
Cu scop de a reduce retracția gingiilor, Lukyanenko V.I.
(1977) s-a refuzat de secţiunile verticale ale membranei
mucoase.
Merită de acordat atenţie posibilităţii de a deplasa
lamboul muco-periostal de pe segmentele vecine
(adiacente) ale procesului alveolar.
Lamboul este mobilizat şi fixat de marginile plăgii prin
suturi.
În ultimii ani, a căpătat popularitate aplicarea
grefoanelor alogene libere ale mucoasei bucale,
transplantate în regiunea defectelor segmentelor excizate
ale mucoasei.
Multumesc pentru atentie!!!!
