Sunteți pe pagina 1din 19

Regenerarea tisulară ghidată.

Ingrijirea plăgii
postoperatorii în chirurgia
parodontală
Regenerarea tisulară ghidată (tehnica). Indicații, contraindicații

´Regenerarea tisulară ghidată este utilizată pentru sporirea regenerării ţesuturilor osos şi
conjunctiv, pierdute în urma leziunilor inflamator – distructive ale parodonţiului.
Din punct histologic RTG este definita ca regenerarea structurilor de sustinere a dintelui adica a
osului alveolar, ligamentului parodontal si a cementului pe o suprafata radiculara anterior afectata.
´Savanții stomatologi au fost si sunt preocupati de problema stimularii celulelor pentru regenerarea
componentelor parodontale dupa înlăturarea țesuturilor afectate de procesul inflamator-distructiv.
´Cercetările efectuate de Melcher H. în 1976 au arătat că după efectuarea unui lambou
mucoperiostal cu chiuretajul şi plastia osului, suprafaţa radiculară a dintelui poate fi colonizată de
patru tipuri de celule: ´-epiteliale, -ale ţesutului conjunctiv, -celule ale periodonţiului şi -celule
provenite din osul alveolar. Celulele parodonţiului sunt capabile de a regenera, dar numai în
condiţiile când epiteliul este izolat de ţesutul conjunctiv
• Aşadar, concepţia biologică a regenerării tisulare ghidate a fost argumentată
pentru prima dată de către Melcher H. în 1976.
• Autorul a stabilit că cicatrizarea ţesuturilor după operaţie la parodonţiu este
determinată de accelerarea repopulării celulare în zonele unde s-au înlăturat
ţesuturile necrozate, dar numai în cazul, unde s-au păstrat rămăşiţe sănătoase ale
periodonţiului.
• După cum au demonstrat cercetările mai multor autori s-a constatat că
ţesuturile parodontale regenerează acolo unde s-au păstrat celulele periodontale.
• În sectoarele unde după chiuretaj nu s-au păstrat celulele periodonţiului, s-a
dezvoltat anchiloza şi resorbţia rădăcinii.
´ S-a mai observat, ca acolo unde rădăcina contacta direct cu ţesutul conjunctiv gingival la
cicatrizare fibrele colagene formate în urma cicatrizării aveau o direcţie paralelă cu rădăcina
dintelui, nu se ancorau în cement. Adică, nu se forma o joncţiune ale ţesuturilor lamboului
cu rădăcina dintelui, fapt care era aşteptat, preconizat în tratamentul chirurgical al
parodontitelor, de a obţine o joncţiune din ţesut conjunctiv. ´ Adică s-a venit la concluzia, că
celulele gingivale împiedică procesul de regenerare a joncţiunii conjunctive.
´ Nyman S. şi coaut. în 1982 au efectuat nişte experenţe pe maimuţe, unde printr-un filtru de
celuloză (millipore filter) au izolat ţesutul gingival de suprafaţa radiculară a dintelui. Peste 6
luni ei au demonstrat histologic că acolo unde a fost filtru s-a format neocement în care
fibrele periodonţiului se fixau în cement şi paralel avea loc regenerarea osului alveolar.
´ Autorii au demonstrat că în parodonţiu are loc regenerarea numai atunci când epiteliul
gingival este blocat de ţesutul conjunctiv al periodonţiului.
• Adică la aplicarea unor membrane, materiale de blocare a epiteliului gingival se crează un
spaţiu între ele şi suprafaţa rădăcinii, iar periodonţiul poate invada acest spaţiu.
• În caz contrar procesul de regenerare nu va avea loc.
• Membrana permite ligamentului parodontal si celulelor osoase sa repopuleze defectul, dar
impiedica repopularea celulelor tesutului conjunctiv si epitelial de la nivelul gingiei . Aşadar
cu scopul de a bloca penetrarea în plagă după intervenţii chirurgicale al epiteliului gingival
s-au propus diferite bio-materiale. ´
• Criteriile ideale înaintate faţă de materialul de baraj, includ: integritatea tisulară,
nepenetrarea celulară, posibilitatea de a crea un spaţiu, comoditatea aplicării în clinică şi
biocompatibilitatea.
• Rezultatele obținute prin folosirea membranelor sunt mai bune daca se aplica subiacent si un
material de aditie.
Membranele se utilizează in :
• Tratamentul furcatiilor de clasa II-a
• Recesiuni radiculare
• Resorbtii osoase limitate (1-2 pereti)
Sunt mai putin eficiente in :
• Tratamentul furcațiilor de clasa III-a
• In incongruente dento-alveolare cu inghesuire
• Resorbtii osoase orizontale
• Mobilitate dentara gradul II-III.
RTG este contraindicata in alergii, procese infectioase acute, pacienti necooperabili, cu boli sistemice
nerurologice, endocrine.
• Rolul de barieră intre epiteliu și țesutul conjunctiv desmodontal îl au
membranele, care se clasifică în:
• Neresorbabile: membranele de politetrafluoretilenă (Gore-tex), latex;
• Resorbabile: colagen, acid polilactic, vycril, dura mater liofilizată,
amestec de copolimeri din acid polilactic si tributilcitrat (Guidor).
• Biodegradabile: resolut, atrisorb, polylactin 910.
• Functiile membranelor:
• 1. Mentinerea spatiului- in spatiul creat sub membrana se va mentine cheagul de
sange sau materialul de aditie si , in final, se va forma tesut osos;
• 2. Functie de bariera;
• 3.Stimularea vindecarii – partea interna a membranelor trebuie sa aiba o structura
poroasa care sa permita aderarea osteoblastelor , iar partea externa sa permita
proliferarea fibroblastelor si inchiderea corecta gingivala dupa rebozitionarea
lamboului;
• 4.Resorbtia – membrana trebuie sa-si mentina integritatea cel putin pe durata
fazelor incipiente ale regenararii osoase. Prin descompunere trebuie sa rezulte
compusi netoxici, bine torelati biologic.
Membrane neresorbabile. Denumiri.
Indicatii.Avantaje si dezavantaje
• Materialele neresorbabile au apărut în anii 80 al secolului trecut, a fost utilizată
membrana din politetrafluoretilenă. În experienţe pe cîini Gore W şi coaut. (1982) au
demonstrat histologic că prin această membrană nu penetrează epiteliu. Această
membrană sub denumirea de GORETEX a fost recomandată în utilizarea practică de
către Federaţia Dentiştilor Americani. În timpul operaţiei membrana se adaptează în
jurul dintelui. Epiteliu supraiacent se concreşte, dar nu pătrunde în ţesuturi.
• Materialele neresorbabile sunt biocompatibile, sunt inerte, însă peste 4-6 săptămâni
este necesară reoperarea pentru înlăturarea lor, fiind posibilă reinfectarea locului
unde acestea au fost amplasate.
Membranele resorbabile.Denumiri. Avantaje și
dezavantaje
• ´Materialele resorbabile. Aceste materiale au avantajul, că ele se păstrează un timp
îndelungat până la regenerarea ţesuturilor noi. ´În calitate de materiale de barare
resorbabile se utilizează colagenul, polimerii acizilor gliceric şi lactic sau copolimerii
lor. Materialele pot fi sub formă de membrane, pulbere, granule. ´Prima barieră
resorbabilă în regenerarea tisulară ghidată, aprobată de Federaţia Dentiştilor
Americani, a fost matricea pluristratificată combinată GUJDOR, care era constituită
din polimerii acidului lactic plastificat cu un eter al acidului citric. Membranele
bioresorbabile dau efecte bune, peste 6 luni s-a observat cicatrizarea deplină cu
formarea unei joncţiuni. ´Putem menţiona câteva tipuri de aceste membrane: Avitene,
Periogen, Colla – Tec, Collistar, Коллост Т.М. s.a
Membrane biodegradabile
• Ele se resorb timp de 4-6 săptămâni, iar dispariţia lor completa are loc în 2-3
luni. Către aceste membrane se atribuie Resolut, Atrisorb, Polylactin 910.
Aceste membrane nu provoacă defecte adverse. În regenerarea tisulară ghidată
succesul de ultima oră este Atrisorbul, confecţionat din polimerul acidului
polilactic sub formă de soluţie, care se solidifică în contact cu apa sau alte
soluţii apoase. Rezultatele aplicării Atrisorbului au demonstrat că în 60-100%
cazuri în regiunea defectelor de furcaţie şi denudării rădăcinilor se formează
ţesut osos nou. Adică preparatul peste 9-12 luni a dus la formarea unor cantităţi
noi de cement, os şi, de asemenea, formarea unei joncţiuni din ţesut conjunctiv.
Materiale de adiție/ substituenți osoși
• În chirurgia parodontală pentru stimularea procesului regenerativ se
folosesc diferite materiale care au rol :
• Osteogenetic – potențial osteogenetic posedă doar celulele grefei de
măduvă osoasă;
• Osteoinductor – constituenţii biomaterialului favorizează formarea de os
nou, prin transformarea celulelor mezenchimatoase nedeferenţiate în
osteoblaste;
• Osteoconductor: materialul aplicat în leziune se va comporta ca un suport
pentru osul nou format.
Îngrijirea postoperatorie în chirurgia
parodontală. Recomandări pacientului
Remedii medicamentoase de uz local și pe cale generală:
1. Augmentin 1.0 g tab 10 , cate 1 de 2 ori pe zi, 5 zile;
2. Flucoral 150 mg o caps la a 3 zi de tratament sau Eubiotic de 3 ori pe zi , 5 zile
3. Fortin 150 mg cate o pastilă la durere sau Ibuprofen 400 mg la durere câte o pastilă;
4. Loroben 30 ml băi bucale de 4 ori pe zi
Alte remedii antiinflamatoare de uz local: clorhexidina de la 0,02- 0,12% - antiseptic de elecție impotriva asocierii infecției
după chirurgie parodontală , prevene acumularea plăcii bacteriene,datorită absorbției și menținerii prelungite pe suprafețe
dentare.
Sanguinarina- alcaloid cu acțiune antiseptică asupra plăcii bacteriene
Triclosan – eter hidroxifenil cu acțiune antimicrobiană și antiinflamatoare, este utilizat sub formă de apă de gură de 0,1%,
paste de dinți sau ca gel în aplicații locale;
Sol. Romazulan - clătituri bucale sau aplicații locale pe mucoasa bucală in scop antiinflamator, analgezic și antiseptic
Recomandări:
• Pungă cu gheață aplicată alternativ: se menține 10 min ,apoi se îndepărtează 10 min- folosită pentru
diminuarea tumefacției postoperatorii;
• Pacienții fumători- sunt informați să nu fumeze cel puțin primele 3 zile după intervenție, întrucât fumatul
este un factor favorizant al infecțiilor postoperatorii și intârzie vindecarea;
• Medicul protejează plaga cu o meșă iodoformată, care se menține 1-2 ore,apoi pacientul aplică meșe de
tifon , e informat despre o posibilă hemoragie ușoară. Daca sângerarea nu se reduce- se adresează
medicului;
• Evitarea băuturilor fierbinți sau prea reci ,alimentație lichidă sau semi-solidă, neiritantă. Dietă bogată și
echilibrată care să includă proteine, lipide, carbohidrați, vitamine și minerale ( vitamina C , complex de
vitamine B);
• Respectarea igienei bucale. În prima zi a intervenției se evită periajul și clătirea gurii. Periajul dentar se reia
din a doua zi, utilizând o periuță moale.

S-ar putea să vă placă și