Notiune de etapa corectiva de

tratament (chirurgie
parodontala/implantologie,
ortodontic/ ortopedic definitiv)
in contextul complexitatii
tratamentului parodontal.
1. Etapa corectivă cuprinde măsurile terapeutice tradiționale și
moderne, având ca scop restabilirea funcției și a aspectului
estetic , care pot fi realizate prin:
terapie endodontică si ortodontica
metode chirurgicale
tratamente conservatoare și protetice
de refacere a obturațiilor și lucrărilor protetice debordate, cu
reechilibrarea ocluzală
În prezent este cunoscut faptul că în schema de tratament
complex a parodontitei marginale cronice un loc de bază îl
ocupă metodele chirurgicale, care au menirea de înlăturare
riguroasă a țesuturilor alterate cu plastia țesutului osos
pierdut, și al țesuturilor moi ale procesului alveolar.
 2.NUMITI METODE SI TEHNICI DE TRATAMENT
CHIRURGICAL INDICATE IN CHIRURGIA PARODONTALA.
CLASIFICAREA DUPA В. С. ИВАНОВ 1989
Chirurgie parodontala:
-Reprezinta partea de tratament corectiv cu cele mai multe
indicatii si tehnici de tratament a consecintelor distructive ale
infectiei microbiene asupra paradontiului marginal.
-Urmareste suprimarea pungilor parodontale sau sa le micsoreze
adincimea ,sa refaca arhitectura normala a osului alveolar si a
gingiei ,obtinerea unei zone adecvate de gingie atasata.
 METODE SI TEHNICI DE CHIRURGIE
PARODONTALA
-Chiuretajul
*chiuretaj inchis
*chiuretaj deschis
*chiuretajul cu vid (vacuum)
*chiuretajul criogen
-Gingivotomia
-Gingivectomia
*simpla
*radicala
-Operatiile cu lambou
*cu corectia marginei gingivale(gingivoplastia)
*cu aplicareamijloaxelor de stimulare a proceselor reparative in
paradontiu(gingivoosteoplastia)
-Corectia cavitatii bucale cu deplasarea prenurilor (freanulotomia,
frenuloectomia,plastia vestibulului)
CHIURETAJUL GINGIVAL, INDICATII SI
CONTRAINDICATII:
-SE EFECTUEAZA IN SANTUL GINGIVAL SI PUNGILE
PARODONTALE FALSE ,FARA A DEPASI NIVELUL DE
INSERTIE A EPITELIULUI GINGIVAL.
INDICATII:
*GINGIVITE CRONICE SI MICROULCERATII,PE PERETELE
MOALE AL SANTULUI GINGIVAL SI SINGERARI LA CELA
MAI USOARE ATINGERI
*GINGIVITE CRONICE,PARODONTITE MARGINALE
CRONICE SUPERFICIALE CU PUNGI FALSE CARE NU
CEDEAZA LA TRATAMENTUL ANTIMICROBIAN
CONTRAINDICATII:
*GINGIVITE ALERGICE
*GINGIVITE FIBROASWE CU ASPECT CLINIC FIBROS
TEHNICA CHIURETAJULUI GINGIVAL:
-CHIURETAJUL GINGIVAL POATE FI EFECTUAT CU ULTRASUNETE SAU PRIN
ELECTROCUATERIZARE.
-INSTRUMENTARUL PRINCIPAL ESTE REPREZENTAT PRIN CHIURETE FINE DE TIP GRACEY.ACESTEA SE
INTRODUC CU BLINDETE IN SANTUL GINGIVAL SAU PUNGA FALSA SI SE RETRAG PE PERETELE MOALE,
IN TIMP CE CU MIINA OPUSA SE EXECUTA O PRESIUNE MODERATA PE MARGINEA GINGIVALA LIBERA SI
GINGIA FIXA.ACEASTA COMPRESIE ARE ROL DE A STABILIZA GINGIA SI DE A PERMITE CHIURETEI SA SE
INCARCE CU TESUT EPITELIAL SI DE GRANULATIE INFLAMAT.
-TRACTIUNILE CHIURETEI SE FAC CU BLINDETE,EVITIND POSIBILELE DILACERARI ALE GINGIEI
INFLAMATE.
-IN URMA CHIURETAJULUI SE PRODUCE O SINGERARE CARE DIMINUEAZA TREPTAT ODATA CU
INDEPARTAREA TESUTULUI DE GRANULATIE AL MICROULCERATIILOR GINGIVALE
-SANTUL GINGIVAL SE SPALA CU SER FIZIOLOGIC SAU CU SOLUTIE DE GLUCONAT DE CLORHEXIDINA
0,12% CU AJUTORUL UNEI SERINGI.
-CHIURETAJUL GINGIVAL TREBUIE EFECTUAT DUPA DETARTRAJ SI SE COMPLETEAZA PRIN CHIURETAJUL
RADICULAR AL EVENTUALELOR ZONE DE CIMENT DEZGOLIT ,PREFERABIL IN URMATOAREA SEDINTA.
CHIURETAJUL SUBGINGIVAL,INDICATII SI
CONTRAINDICATII
CHIURETAJUL SUBGINGIVAL SE REALIZEAZA IN PUNGI PARODONTALE
ADEVARATE,DINCOLO DE ZONA DE INSERTIE A EPITELIULUI JONCTIONAL.
INDICATII:
*PUNGI PARODONTALE MICI,DE 2-4 MMADINCIME
*PUNGI PARODONTALE FOARTE ADINCI
*PUNGI PARODONTALE ADINCI,PE UNA SAU 2 FETE ALE RADACINII
SITUATE IN ZONE ACCESIBILE SAU PRIN CREAREA UNUI
MICROLAMBOU PAPILAR.
*CA TRATAMENT DEFINITIV AL ABCESULUI PARODONTAL MARGINAL
LA MONORADICULARI
*FISTULE APICO-GINGIVALE
CONTRAINDICATII
*LA NIVELUL BI- SI TRIFURCATIILOR RADICULARE
*LA DINTI CU MOBILITATE CRESCUTA SI PERICOL DE AVULSIE PRIN
MANEVRELE DE CHIURETAJ.
CHIURETAJ SUBGINGIVAL IN CIMP INCHIS
-Se efectueaza fara decolari
gingivale ,cind papila
interdentara este lasata in
pozitie desupra limbusului
alveolar si este deplasata
prin tractionare pentru
accesul instrumentului la
pungile parodontale.
-Este o metoda cu eficienta
redusa ,fiind realizata in
conditii de vizibilitate redusa
si este aplicata in pungi cu
adincimi diferite,dar aflate in
zone accesibile.
Chiuretaj în câmp deschis-
folosește incizia cu bisturiul a papilelor
interdentare, care se face până la dinte și osul
alveolar, după care se îndepărtează țesutul epitelial
inflamat și necrozat.
CHIURETAJUL DESCHIS SAU CU MICROLAMBOURI
PAPILARE:
- CONSTA DIN INCIZIA INTRASULCULARA CU BISTURIUL A
PAPILELOR INTERDENATARE PINA LA DINTE SI OSUL ALVEOLAR,
URMATA DE INDEPARTAREA TESUTULUI EPITELIAL SI
CONJUNCTIV SUBIACENT INFLAMAT SI NECROTIZANT.SE CREAZA
ASTFEL MICROLAMBOURI PAPILARE CARE FAVORIZEAZA
ACCESUL LA PUNGILE PARODONTALE

- IN CAZUL PAPILELOR HIPERPLAZICE,DE STAZA CU O CULOARE

ROSU-MOV,EXCLUSE FUNCTIONAL,INCIZIA SE FACE DE BAZA
ACESTORA,DINSPRE VESTIBULAR SI ORAL CU BISTURIUL SAU
CU FORFECUTA DE PLASTIE.SE INDEPARTEAZA PAPILA IN
INTREGIME CU TESUTURILE BOLNAVE SUBIACENTE. PRIN ACEST
ACCES LA PUNGILE PARODONTALE ,CHIURETAJUL CU CIMP
DESCHIS SE REALIZEAZA IN CONDITII DE MAI BUNA VIZIBILITATE
TEHNICA:

IN PUNGILE PARODONTALE SE EFECTUEAZA:

-CHIURETAJUL TESUTULUI DE GRANULATIE PINA LA
OPRIREA SINGERARII.
-CHIURETAJUL RADACINII PINA LA SENZATIA DE ALUNECARE
USOARA
-CHIURETAJUL OSULUI ALVEOLAR DE CONSISTENTA
MOALE,RAMOLIT PRIN OSTEITA PINA LA OS SANATOS.
DUPA PRIREA SINGRERARII SE CONTROLEAZA CONTINUTUL
PUNGII SE SPALA CU SER FIZIOLOGIC SAU CU GLUCONAT
DE CLORHEXIDINA 0,12%
-IN INTERIORUL PUNGILOR SE INTRODUC GRANULE DE
HIDROXIAPATITA SAU BIOVITROCERAMICA
-PROTECTIA PLAGII SE FACE CU MESA INTERDENTARE
IODOFORMATE, SUTURI
 Gingivectomia
Gingivectomia sau rezecţia gingivală reprezintă
îndepărtarea chirurgicală a ţesutului gingival în exces. 
Procedura de rezecţie gingivală  se poate efectua în jurul
unuia sau a mai multor dinţi, în funcţie de prezenţa pungilor
parodontale.
 INDICATIILE GINGIVECTOMIEI
-Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros,de
consistenta ferma care nu poate fi chiuretat corespunzator.
-Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare
-Abcese parodontale marginale recidivante
-Pungile parodontale cu adincime medie,cu perete extern
subtire,slab vascularizat,dilacerabil,friabil
-Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa
alte interventii chirurgicale
-Hiperplazii gingivale de cauza
microbiana,medicamentoasa
-Alungire coronara.
CONTRAINDICATIILE GINGIVECTOMIEI
-Gingivite alergice
-Pungi parodontale osoase
-gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza
-Hipertrofii gingivalereversibile prin tratament antimicrobian
-Pungi parodontale adinci care depasesc linia mucogingivala
TEHNICA GINGIVECTOMIEI:
-ANESTEZIE
-MARCAREA CELOR MAI DECLIVE PORTIUNI ALE PUNGILOR PARODONTALE
SE FACE CU O SONDA PARODONTALA GRADATA
-INCIZIA SE FACE CU BISTURIUL LAMA NR15.LINIA DE INCIZIE SE FACE CU 1-
2 MM SPRE APICAL DE PUNCTELE HEMORAGICE
-EXCIZIA GINGIEI SE REALIZEAZA CU INSTRUMENTUL KIRKLAND ,CU PENSE
ANATOMICESI ESTE USURATA PRIN ACTIUNEA INSTRUMENTULUI DE
DETARTRAJ SUB FORMA DE GHEARA APLICATA INTERDENTAR
-DETARTRAJUL MINUTIOS AL RADACINILOR EXPUSE
-CHIURETAJUL RADACINII
-INDEPARTAREA TESUTURILOR DE GRANULATIE :EPITELIAL SI CONJUNCTIV
-MODELAREA FINA A COTURULUI GINGIEI SE FACE CU FORFECUTE DE
PLASTIE SAU CLESTI DETESUT, UTILIZAREA UNOR PIETRE DIAMANTATE
ESTE POSIBILA DAR TREBUIE LIMITATA LA SITUATIILE CIND CONTURUL
GINGIVAL ARE O CONSISTENTA FERMA
-TOALETA PLAGII SE FACE CU SER FIZIOLOGIC SAU CU CLORHEXIDINA
0,12%
-PROTECTIA PLAGII SE FACE CU CIMENTURI CHIRURGICALE
 Operațiile cu lambou
Scopul operaţiei este de a permite un acces mai bun şi
vizibilitate suficientă pentru a putea elimina ţesuturile
patologice din punga parodontală şi o curăţare eficientă
şi corectă a suprafeţei radiculare.

Esența metodei constă în formarea unui lambou muco-periostal prin

efectuarea inciziilor verticale din ambele părți ale sectorului selectat
și două incizii orizontale paralele marginii gingivale din partea orală
și vestibulară.
Se distinge lambou mucoperiostal sau total(include epitelul , țesutul
conjunctiv, periostul) și lambou mucozal (conține numai epiteliu și
țesut conjunctiv).
OPERATIILE CU LAMBOU
 Acestea se efectueaza cu scopul lichidarii pungilor
parodontale si corectia defectelor in osul alveolar
 Esenta metodei consta in formarea unui lambou-

mucoperiostal prin efectuarea inciziilor verticale din

ambele parti ale sectorului selectat si 2 incizii
orizontale paralele marginii gingivale din partea orala
si vestibulara.
 Indicatii:

Parodontita marinala cronica generalizata forma medie

si grava cu pungi parodontale cu o profunzime mai mare
de 5mm
-Distructie a tesutului osos nu mai mult de ½ din
lungimea radacinii dintelui
Lamboul mucoperiostal – incizia pentru ridicarea
întregului lambou se termină pe creasta osului alveolar
prin secţionarea periostului.
Lamboul mucozal – incizia pentru lamboul parţial
reflectat se termină pe suprafaţa rădăcinii dintelui fără să
atingă periostul şi osul alveolar.
Liniile de incizie sunt:
--linia de incizie oblică, paralelă cu marginea gingivală la mică
distanţă, cu vârful bisturiului îndreptat spre vârful osului alveolar;
linia poate fi dreaptă sau festonată, cu suprimarea papilelor gingivale
sau fără suprimarea papilelor; 
--linia  de incizie creviculară în fundul şanţului gingival spre creasta
alveolară;
--linia de incizie orizontală prin care se excizează marginea gingivală
şi care secţionează baza de inserţie a marginii gingivale;
--una sau două incizii verticale până în gingia mobilă prin care se
formează lamboul; de regulă se fac numai vestibular; palatinal şi
lingual se face doar decolare. Este bine ca incizia verticală să
respecte papila interdentară, deoarece pediculul vascular se găseşte în
papilă;
Decolarea lamboului  
- se face cu decolatoare drepte sau lenticulare.
Lamboul odată obţinut, se leagă cu un fir şi se ţine la
distanţă cu o pensă.
La îndepărtarea marginii gingivale se folosesc de obicei
instrumente de detartraj.
La îndepărtarea ţesutului de
granulaţie şi curăţirea rădăcinii
dintelui (planarea rădăcinii) se
face cu chiurete, instrumente
Gracey, răzuşe, freze.
Chiuretarea osului alveolar,
eliminarea zonelor de osteită şi
nivelarea ciocurilor osoase.
Toaleta plăgii, hemostază,
controlul plăgii, sutura,
pansament prin ligaturi
interdentare.
Pansamentul plăgii.
LAMBOU REPOZITIONAT APICAL:
PROPUS DE NABERS.INTERVENTIA SE VA EFECTUA PE 4-
6 DINTI INTR-O SEDINTA.
TEHNICA:
-ANESTEZIE
-CU UN BISTURIU CU LAMA NR15 SE REALIZEAZA O
INCIZIE CU BIZOU INTERN ,DINSPRE MARGINEA
GINGIVALA SPRE REASTA ALVEOLARA
-TOTA PORTIUNEA EXCIZATA SE INLATURA
-CU UN DECOLATOR SE VA DECOLA LAMBOUL
MUCOPERIOSTAL VESTIBULAR SI ORAL
-DUPA DETARTRAJ-SURFASAJ SI TRATAMENTUL
NECESAR LAMBOUL SE REPOZITIONEAZA IN POZITIE
APICALA ,ACOPERIND PERFECT OSUL ALVEOLAR
TEHNICA LAMBOULUI REPOZITIONAT CORONAR:
-ANESTEZIE
-EFECTUAREA INCIZIEI PE ORIZONTALA PRIN VIRFUL
PAPILELOR
-EFECTUAREA UNEI INCIZII PE VERTICALA
-DECOLAREALAMBOULUI
-INLATURAREA TESUTULUI DE GRANULATIE SI A
CEMENTULUI NECROTIZANT
-IRIGAREA CU ANTISEPTICI
-DETARTRAJUL SI SURFASAJUL SUPRAFETELOR
RADICULARE
-AUGMENTAREA CU BIO-OS
-READUCEREA LAMBOULUI CORONAR
-APLICAREA SUTURILOR INTERDENTARE
-IMOBILIZAREA DINTILOR
-APLICAREA PANSAMENTULUI PARODONTAL
LAMBOUL ESTETIC DE ACCES:
A FOST PROPUS DE GENON SI BENDER IN 1984, CU
SCOPUL DE A PASTRA TOATE TESUTURILE MOI ,INCLUSIV
TESUTUL INTERDENTAR.
-ESTE INDICATA OPERATIA IN REGIUNEA DINTILOR
FRONTALI ,NUMAI ACOLO UNDE EXISTA SPATII INTRE DINTI
SAU AMBRAZURILE CERVICALE SUNT LUNGI
TEHNICA:
DUPA ANESTEZIE SE FACE INCIZIE INTRASULCULARA IN
JURUL DINTELUI PRIN VERSANTUL ORAL AL ARCADEI SI SE
DECOLEAZA IMPREUNA CU LAMBOUL VESTIBULAR
-SE EFECTUEAZA DETARTRAJUL SI SURFASAJUL
RADICULAR
-SE INLATURA GRANULATIILE
-SE APLICA LAMBOUL SI SE SUTUREAZA
3. SCOPUL IMPLANTOLOGIEI. INDICAȚII ȘI
CONTRAINDICAȚII A IMPLANTURILOR
DENTARE LA BOLNAVII CU AFECȚIUNI
PARODONTALE
Marea dilemă a parodontologiei actuale este de a conserva sau de a
implanta.
Metodele conservatoare din parodontologie necesită tratamente lungi,
laborioase și chiar dureroase, cu un pronostic îndoielnic, de maximum
câțiva ani. Extracția unui dinte parodontotic la momentul oportun
permite conservarea unui suport osos suficient pentru inserarea unui
implant în condiții optime. Prelungirea terapiei parodontale sau
recidivele acestei maladii pot antrena pierderi osoase considerabile,
situații când inserarea unor implante devine dificilă sau chiar imposibilă.
 La pacienții cu afecțiuni parodontale și boli sistemice șansele pentru
implantare sunt cu mult mai mici decât la persoanele sănătoase, iar
pronosticul nu poate fi exact. Pacientul parodontopat are nevoie de un
examen foarte minuțios înainte de implantare pentru a depista toți
factorii de risc(fumatul, diabet zaharat, osteoporoză, boli hepatice, boli
cardiace), iar dacă tratamentul parodontal este îndeajuns pentru a obține
un rezultat de succes, atunci sigur se va renunța la implant.
În caz de lipsă a mai multor dinți discuția este axată nu pe păstrarea sau
extracția unui dinte, dar pe alegerea dintre o lucrare fixă pe implante sau
mobilă. În asemenea cazuri, pacientul este informat despre starea
parodontului și obligator va participa în alegerea metodelor de tratament
ortopedic, pentru care va semna in ACORDUL INFORMAT.
 INDICAȚII A IMPLANTURILOR DENTARE LA
BOLNAVII CU AFECȚIUNI PARODONTALE
 Absența afecțiunilor patologice osoase și gingivale loco-
regionale;
 Starea bună a mucoasei și a periostului în zona de implantare
 Creste edentate cu os adecvat cantitativ și calitativ;
 Parodontită apicală nerezolvabilă prin rezecție apicală;
 Granulom intern cu comunicare parodontală;
 Atitudinea crestei alveolare față de sinusurile maxilare, fosele
nazale, canalul mandibular;
 Înălțimea, lățimea și grosimea crestei alveolare, spațiul
disponibil;
 Raportul rădăcinilor dinților vecini cu zona de implantare;
 Bilanț preprotetic favorabil.
 Edentația unidentară – premisa de bază a utilizării
implanturilor dentare este disponibilitatea dinților adiacenți
intacți și dorința de a-i păstra sănătoși, intacți.
 Defecte limitate – lipsa a 2-3 dinți dintr-o dentiție
 Defecte terminale – (clasa 1 sau 2 după Kennedy). Acest tip de
defect a cauzat și continuă să creeze dificultăți în alte tipuri de
proteze, deoarece pentru proteza clasică nu există decât un
singur punct de sprijin sub forma dintelui anterior.
 Edentație totală - , în special când procesul alveolar este de o
înălțime mică. Acest tip de edentație este o indicație atât pentru
implantarea și ulterior pentru utilizarea protezelor dentare
mobilizabile.
 Intoleranța protezelor mobilizabile
 Lipsa ocluziei funcționale
CONTRAINDICAȚII A IMPLANTURILOR DENTARE
LA BOLNAVII CU AFECȚIUNI PARODONTALE

Generale Absolute
 Vârsta sub 16 ani;
 Afectarea hematopoiezei(leucoze, agranulocitoze, hemofilii)

 Maladii cardiovasculare(HTA, infarct, hemoragie cerebrală etc);

 Cardiopatii decompensate(posibile complicații cardiace intraoperatorii);

 Tumorile maligne;

 Reumatismul(cardiovascular, poliartrită);

 Psihopatiile incurabile. Afecțiuni spihice severe;

 Stările alergice grave;

 Alcoolismul, consumul de droguri și fumatul în exces (20 țigări pe zi);

 Infarct miocardic recent, la mai puțin de 6 luni;

 Parodontopatii marginale rebele la tratament

 Hipertensiune arterială majoră(posibile complicații cardiace intraoperatorii)

 Diabet insulino-dependent(predispoziția la hemoragie și
infecții)
 Hepatopatii și splenopatii grave(scăderea sintezei factorilor de
coagulare și a capacității de detoxifiere a medicamentelor);
 Bolnavi iradiați sau tratați cu chimioterapice;
 Diferite forme de cancer
 Discrazii sangvine(afectarea hemostazei);
 Epilepsie(risc de declanșare intraoperatorie a unei crize);
 Boli endocrine grave(risc de declanșare a unei tireotoxicoze
sau a unui colaps cardiovascular);
 Distrofii osoase(boala Paget, displazia fibroasă, osteomalacia,
osteogeneza imperfectă);
 Persoane în etate;
 Contraindicații generale relative
Sifilis

Tbc manifest
SIDA

Diabet compensat

Alergii

Boli psihice

Alcoolism(predispoziție la infecție și vindecare cu întârziere)

Tabagismul(scăderea imunității, a absorbției Ca și favorizarea apariției parodontopatiilor)

Afecțiuni acute care sunt tratate corect și dispar fără urmări

Proteze valvulare(datorată administrării de imunosupresoare)

Graviditate în primele 3 luni și ultimile 2 luni

Stările alergice compensatorii

Bolile sangvine curabile

Boli endocrine curabile

Boli de rinichi și de ficat curabile

Bolile psihice revendicative

Reumatismul de formă ușoară curabilă

Maladia infecțioasă evolutivă

Primele 6-8 luni după infarct

Primele 10-12 luni după ictus

CONTRAINDICAȚIILE LOCALE

 Patologice: absolute
relative
 anatomice
 Contraindicațiile patologice absolute:

o Cancerul de mandibulă sau de maxilă

o Leziunile premaligne(leucoplazie, lichen plan)
o Osteitele fibroase
o Boala Paget
 Contraindicațiile patologice relative

o aftele bucale
o Herpesul
o Leziunile parodontale netratate
o Cariile complicate netratate, resturile radiculare
o Supurațiile perimaxilare, procesele osteitice minore și
delimitate
o Igiena bucală deficitară
o Bruxismul

Inserția implanturilor se poate iniția după vindecarea acestor

afecțiuni și înlăturarea obiceiurilor vicioase
 Contraindicațiile anatomice
 Ofertă osoasă necorespunzătoare calitativ și cantitativ
 Poziția canalului mandibular și a găurii mentoniere aproape de muchia crestei
 Poziția coborâtă a sinusului maxilar
 Grosimea exagerată a mucoasei fixe
 Absența mucoasei fixe
 Osteitele fibroase
 Osteoscleroza
 Anchilozele
 Defectele de os(posttraumatice, postoperatorii)
 Actinomicoza regiunii buco-maxilo facială
 Creastă alveolară ascuțită și osul îngust
 Osteoporoza accentuată
 Epulisul, fibromul, fibromatozele
 Afecțiunile dinților vecini
 Patologia frenurilor, plicilor
 Ocluziile neechilibrate, ocluzia adâncă
 Cicatricile vicioase pe creasta alveolară
 Convergența sau divergența dinților vecini
 Șanțul vestibular mic
 Osteoporoza, boală metabolică care modifică masa și densitatea osoasă,
este cea mai frecventă afecțiune osoasă, care afectează în principal osul
spongios și este mai frecventă la femeile aflate în postmenopauză.
Foarte mult timp s-a considerat a fi o afecțiune care complică stabilitatea
implanturilor dentare.
Cu toate acestea, publicațiile actuale arată rate de supraviețuire ridicate,
între 93,8 și 100%. Un studiu retrospectiv recent analizează 646 de
implanturi dentare plasate la femei de 50 sau mai mulți ani (n = 192),
diagnosticate cu osteopenie sau osteoporoză și cărora li s-a testat
densitatea osoasă minerală, rata de supraviețuire a implanturilor fiind 5
ani mai târziu de 93,8 %, ceea ce demonstrează absența unei asocieri
semnificative statistic între această boală și eșecul implanturilor.
 Postmenopauza în tratamentul cu BiFosfati, în special cele administrate pe cale
intravenoasă, prezintă o incidență mai mare a riscului de a suferi osteonecroză la nivelul
maxilarului.

Cele mai recente studii clinice arată o relație între tratamentul cu BiFosfati oral,
utilizarea implantului dentar și frecvența succesului și prezența osteonecrozei par să
susțină siguranța tehnicii la acest tip de pacienți.

De cealaltă parte, este necesar de menționat că administrarea de BiFosfati intravenos

scade incidenței periimplantitei, dar cu risc ridicat de osteonecroză. Riscul este crescut
dacă pacientul care primește tratament cu ciclosporină, azatioprină sau similar, corticoizi
sau terapie hormonală, în acest caz este o contraindicație absolută.
 Regenerarea osoasă ghidată, controlată, este indicată după
extracția dinților afectați de boala parodontală și se realizează prin
aplicarea de grefe osoase și folosirea de membrane neresorbabile
sau resorbabile. La fel, înălțarea podelei sinusului maxilar este
considerată o practică eficientă în crearea unor condiții optime de
aplicare a implantelor în zonele dinților laterali la maxilar.
4. TRATAMENTUL ORTODONTIC. SCOPUL,
INDICAȚII ȘI CONTRAINDICAȚII LA BOLNAVII
CU AFECȚIUNI PARODONTALE.
• OBIECTIVUL PRIMAR AL TERAPIEI PARODONTALE ESTE
REFACEREA ȘI MENȚINEREA SĂNĂTĂȚII ȘI INTEGRITĂȚII
APARATULUI DE SUSȚINERE A DINTELUI;
• PIERDEREA DINȚILOR SAU A SUPORTULUI PERIODONTAL POT SĂ
DETERMINE MIGRAREA PATOLOGICĂ A DINȚILOR CE POATE
IMPLICA UNUL SAU MAI MULȚI DINȚI;
• ACEASTĂ MIGRARE PATOLOGICĂ CEL MAI DES CONSTĂ ÎN
APARIȚIA DIASTEMEI SAU A SPAȚIERII GENERALE A DINȚILOR CU
PERDEREA PUNCTELOR DE CONTACT + ROTAȚII SAU TRANSLAȚII
ALE PREMOLARILOR ȘI MOLARILOR CU COLAPSUL OCLUZIEI
POSTERIOARE ȘI MICȘORAREA DVO ➔ REPREZINTĂ FACTORI DE
EXACERBARE A STATUSULUI PARODONTAL ȘI AȘA AFECTAT ➔
➔ ESTE NECESAR TRATAMENTUL ORTODONTIC ADJUVANT PENTRU
A ASIGURA O TERAPIE COMPLEXĂ, EFICACE PARODONTALĂ.
Tratament combinat parodontal și
ortodontic !!
Dinții frontali afectați de boala parodontală în
stadiu avansat prezintă migrări patologice, care
conferă un aspect inestetic accentuat ; aceștea
sunt în mod vizibil deplasați, alungiți și produc
prin efecte nefizionomice și disfuncționale.
SCOPUL TRATAMENTULUI ORTODONTIC ÎN
CADRUL TERAPIEI PARODONTALE COMPLEXE
❖UNUL DIN SCOPURILE PROMORDIALE ALE TRATEMENTULUI
ORTODONTIC ASOCIAT PROCEDURILOR TERAPEUTICE
COMPLEXE ALE BOLII PARODONTALE ESTE PROMOVAREA STĂRII
DE REABILITARE ESTETICĂ PRIN RESTAURAREA ASPECTULUI
FIZIONOMIC AL GINGIEI ȘI, ÎN PARTICULAR, AL PAPILELOR
INTERDENTARE DIN ZONA DINȚILOR FRONTALI SUPERIORI ȘI
INFERIORI, PRECUM ȘI CORECTAREA MIGRĂRILOR ACESTOR
DINȚI ;
❖REDUCEREA RETENȚIEI PLĂCII BACTERIENE (ÎNGHESUIRI);
❖TRATAMENTUL OCLUZIEI ADÎNCI SAU DESCHISE (AMBELE CU
POTENȚIAL PATOGEN ASUPRA PARODONȚIULUI MARGINAL);
❖DEPLASĂRI ORTODONTICE CU IMOBILIZAREA (ȘINAREA)
CONCOMITENTĂ A ACESTORA PE O PERIOADĂ DE TIMP;
❖RESTAURAREA DVO;
❖ÎMBUNĂTĂȚIREA FORMEI ANATOMICE A OSULUI ȘI GIGIEI CE
ÎNCONJOARĂ DINȚII PARODOTOPAȚI.
INDICAȚIILE TRATAMENTULUI ORTODONTIC LA
BOLNAVII CU AFECȚIUNI PARODONTALE
✓PACIENT COOPERABIL (COMPLIANȚĂ ÎNALTĂ LA
TRATAMENT – RESPECTAREA VIZITELOR,
INDICAȚIILOR,RESTRICȚIILOR);
✓BUNA IGIENĂ BUCALĂ (APARATUL ORTODONTIC CREȘTE
RETENȚIA PLĂCII ➔ ESTE NEVOIE DE O IGIENĂ MAI
RUGUROASĂ);
✓MIGRĂRI DENTARE (MENȚIONATE ANTERIOR) ȘI
TULBURĂRI DE OCLUZIE ASOCIATE BOLII PARODOTALE
MEȚINUTĂ SUB CONTROL, STABILIZATĂ PRIN METODE
COMPLEXE – NON-CHIRURGICALE ȘI CHIRURGICALE;
✓CERINȚE ESTETICE;
✓DURERI ARTICULARE DATORATE MODIFICĂRILOR
RELAȚIILOR INTERMAXILARE.
 CONTRAINDICAȚIILE TRATAMENTULUI
ORTODONTIC LA BOLNAVII CU AFECȚIUNI
PARODONTALE
➢ PERSISTENȚA UNEI EVOLUȚII ACTIVE A BOLII PARODONTALE ÎN CIUDA
TRATAMENTELOR COMPLEXE DE STABILIZARE;
➢ PACIENȚI CU IGIENĂ DENTARĂ PRECARĂ DUPĂ TRATAMENTUL INIȚIAL DE STABILIZARE
(FIE DIN CAUZA NECOMPLIANȚEI, FIE DIN CAUZA UNOR PROBLEME GENERALE DE
SĂNĂTATE – DE ORDIN PSIHIC, PARALIZII ETC.)
➢ PACIENȚI CU AFECTARE GRAVĂ A APARATULUI PARODOTAL, CU PIERDEREA AVANSATA
(MAI MULT DE 2/3) A SUPORTULUI OSOS, CARE MODIFICĂ RAPORTUL
COROANĂ/RĂDĂCINĂ ȘI DEPLASEAZĂ APROAPE DE APEX CENTRUL DE REZISTENȚĂ AL
DINTELUI, CEEA CEFACE IMPOSIBILĂ APLICAREA UNOR FORȚE ORTODONTICE
FIZIOLOGICE;
➢ LA DINȚII PARODONTOPAȚI LA CARE NU S-A EFECTUAT DEBRIDAREA PARODONTALĂ,
DEOARECE MIȘCĂRILE DENTARE POT EXACERBA PROBLEMA PARODONTALĂ PRIN
MODIFICAREA DEPOZITELOR DE PLACĂ BACTERIANĂ CU TOT SPECTRUL DE BACTERII
PATOGENE, SUBGINGIVAL, CRESCÎND SEMNIFICATIV, RATA PIERDERII ATAȘAMENTULUI
PARODONTAL ȘI AFECTÎND MORFOLOGIA OSULUI ADIACEN
➢ MODIFICĂRI DE POZIȚIE ALE DINȚIOR CE NU PROVOACĂ TULBURĂRI DE OCLUZIE, IAR
PACIENTUL NU ARE CERINȚE ESTETICE (INVESTIȚII ÎN PLUS PE CARE PACIENTUL AR PUTEA
SĂ NU-ȘI PERMITĂ).
 Tratamentul ortodontic creează condiții care facilitează și
crește tendința de acumulare a plăcii mai mare

Datorită pierderii
osoase care rezultă
din boala parodontală,
centrul de rezistență
(CR) al acestui dinte
este deplasat mai
apical - în cazurile
extreme aproape de
apex, ceea ce poate
împiedica tratamentul
ortodontic .
Multumesc pentru
atentie !!!