Sunteți pe pagina 1din 41

CURS 1

CONCEPTUL ACTUAL
ÎN BOLILE INFECȚIOASE
(epidemiologia, componentă importantă
a studiului bolilor infecțioase;
dinamica actuală a bolilor infecțioase)
CONCEPTUL ACTUAL ÎN BOLILE INFECŢIOASE
Importanța patologiei infecțioase
La nivelul populației generale
 principala problemă de sănătate publică
 cea mai frecventă patologie (infecții respiratorii, digestive)
 mai ales la vârstele extreme

La nivel mondial


 A doua grupă de cauze de deces (contribuţie decisivă - ţările
subdezvoltate)
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Cvasc Infectii Neoplazii Traume Respir Alte
Consecința
• Cele mai multe fonduri acordate cercetării medicale se îndreaptă
către patologia infecţioasă şi catre medicaţia antiinfecţioasă!

Peste 70%!
De altfel, domeniul patologiei infecţioase a avut, are și
va avea un impact puternic asupra lumii nemedicale...
“Moartea neagră” (ciuma) ~ 75 milioane
decese (1331-1351)

i a Eu ropei
d in populaţ
30-60%
Premiul Nobel pentru literatură
(1957)
BOLILE INFECȚIOASE ÎN VIAȚA COTIDIANĂ
FEBRA CUMPARĂTURILOR
FEBRA EXAMENELOR
EPIDEMIA DE NOTE MICI
REȚELELE DE SOCIALIZARE
INFORMAȚIILE VIRALE
OBICEIURI CONTAGIOASE ? FUMATUL ? RÂSUL ?
VIAȚA ȘI MOARTEA-BOLI INFECȚIOASE ?
„Moartea naturală survine când mori singur, fără
ajutorul vreunui medic” ( Mark Twain )
Importanța patologiei infecțioase

Majoritatea specialităţilor medicale interferă cu


patologia infecţioasă!

specialitate “orizontală”
vs
specialităţi care abordează un sistem/organ
pneumologie

gastroenterologie
cardiologie

ONCOLOGIE
BOLI INTERNE
BOLI INFECŢIOASE
IMAGISTICĂ...
Necesitate
Majoritatea medicilor ar trebui
să ştie să utilizeze
antimicrobienele!
BOALA INFECŢIOASĂ

Agent etiologic

Pacient

Intervenţie
medicală
EPIDEMIOLOGIA,
COMPONENTĂ IMPORTANTĂ
A STUDIULUI BOLILOR
INFECȚIOASE
Epidemiologia
Definiție
știință de bază a medicinei preventive
se ocupă cu

 identificarea și neutralizarea factorilor de agresiune pentru


sanatate
 elaborarea și aplicarea programelor de protecție globală a

sănătății

epi=peste, demos=popor
Epidemiologia
studiază distribuţia bolilor în colectivitățile umane în
vederea  
 elucidării cauzelor acestora
 precizării relaţiei dintre boală şi anumiţi factori(socio-

economici, de mediu etc) cu scopul


 prevenirii şi combaterii îmbolnăvirilor
 asigurării condiţiilor menţinerii stării de

sănătate
Starea de sănătate
Noțiune relativă privind un fenomen biologic extrem de
complex, dificil de identificat, separat, definit și cuantificat
Hipocrate: stare de echilibru între corp, minte și mediu, la
care, astăzi, se adaugă relațiile socio-economice
Juvenal: „ Mens sana in corpore sano’’
Sănătatea induce implicații deosebite : medicale, economice,
sociale, psiho-emoționale
Schopenhauer: „Sănătatea nu este totul, dar fără sănătate
totul este nimic.”
Sănătatea este echilibrul între individ și mediul său natural și
social, fiind o condiție de autorealizare
Starea de boală
Boala reprezintă o formă particulară de existență a
materiei vii, caracterizată prin apariția unui proces
care tulbură unitatea părților în organism și relația
organismului cu mediul său natural și social

Bolile pot fi considerate manifestări ale eșecurilor


adaptative ale organismului uman și expresii ale
insucceselor rezultate din conflictul acestuia cu
agresiunile biologice, fizice și chimice
Cauze potențiale ale dezechilibrului dintre
sănătate și boală în relație cu ecosistemul uman
FIZICE
CHIMICE
BIOLOGICE
Infecţii determinate de diverşi agenţi patogeni: virusuri,
bacterii, fungi etc.
Parazitoze
Agresiuni ale unor animale, păsări sau alți vectori:
muşcături, înţepături
PSIHO-SOCIALE
EVOLUȚIA INFECȚIILOR ÎN COMUNITATE
Infecție, boală infecțioasă (transmisibilă și
netransmisibilă); boli tropicale, boli exotice; rezervorul de
infecție, sursa de infecție, căile de transmitere,
receptivitatea la infecție.
Focarul de infecție, epidemia, pandemia.
EVOLUȚIA INFECȚIILOR ÎN COMUNITATE
Infecția
 Interacțiunea între un microorganism parazit și organismul-
gazdă (concret: pătrunderea microorganismelor în organismul-
gazdă, urmată de multiplicarea lor în țesuturile acestuia)
Colonizare
 Prezența și proliferarea unui germen pe tegumente/pe o
mucoasă, fără o reacție evidentă din partea organismului-gazdă
(microflora uzuală a mucoaselor sau a tegumentului)
Boala
 Apare când interacțiunea dintre parazit și gazdă este urmată de
leziuni manifeste și de reacții din partea gazdei

Infecția nu este urmată obligatoriu de starea de


boală!
Manifestări
Manifestări ale infecției
subclinice
Infecția inaparentă
 Asimptomatică
 Diagnostic de laborator

Infecția latentă
 Asimptomatică
 Persistentă

 Evidențiabilă în anumite circumstanțe (ex: inf. herpetică latentă)

Boala subclinică
 Fără expresie clinică, dar cu tulburări funcționale și leziuni organice
 ± complicații și cronicizare

Boala virală cu evoluție lentă


 Slow-virusuri (ex: boala Kuru, PESS)
Starea de purtător cronic de germeni
 Multiplicare locală a germenilor, cu minime reacții locale
Manifestări ale infecției
Manifestări clinice
1. Boala infecțioasă locală
 Agenții patogeni rămân cantonați și se multiplică la poarta
de intrare și în vecinătatea acesteia
 Infecția de focar
 Formă particulară a infecției locale

 Evoluție cronică

 Manifestări locale minime sau absente, dar tulburări

evidente la distanță
2. Boala infecțioasă regională
 Infecția unui teritoriu mai întins, aferent porții de intrare a
agentului infecțios, cu afectarea vaselor limfatice și a ggl.
regionali
 Ex: inf. TBC
3. Boala infecțioasă generală (sistemică)
 Germenii patogeni diseminează pe cale vasculară la distanță
de poarta de intrare sau focarul infecțios primar
 2 forme:

 Ciclică

 Evoluție regulată, cuprinzând mai multe etape


(incubație, debut, stare, convalescență)
 Sepsis

 Evoluție clinică neregulată, imprevizibilă, severă

 Poartă de intrare, focar septic, bacteriemie,

metastaze septice
BOLI TROPICALE,
BOLI EXOTICE
Boli tropicale, boli exotice
Problemă majoră a medicinei moderne
Afectează o populație numeroasă
Riscul răspândirii în alte zone geografice
Condiții socio-economice precare
Insuccesul programului OMS de eradicare a malariei
Extinderea holerei cu vibrion El Tor în zone noi din Orientul
Mijlociu și Africa
Multitudinea helmintiazelor tropicale
Controlul insuficient al febrei galbene, al encefalitelor
produse de arbovirusuri
Focare de febră hemoragică (Ebola)
Factori definitorii pentru medicina tropicală
Morbiditatea prin boli infecțioase și parazitare
Deține locul întâi în țările subdezvoltate
Afectează grupuri populaționale largi
Agresiuni produse prin înțepături, mușcături sau contacte
veninoase determinate de artropode sau animale care nu
se întâlnesc în zona temperată
Forme clinice evolutive polimorfe
Localizări și complicații severe
Diferite de patologia clasică
Evoluție gravă a unor infecții (TBC, rujeolă), prin acces
dificil/tardiv la asistența medicală
Factori definitorii pentru
medicina tropicală (2)
Tablouri patologice intricate (poliparazitism
frecvent)
Afectarea preponderentă a tinerilor
Adânci implicații sociale
Subdezvoltare
Lipsa programelor sociale
Concepții religioase
Lipsa unui program coerent de prevenție a bolilor
Rezervorul de infecție
organism care asigură găzduirea, supravieţuirea (eventual
multiplicarea), diseminarea agentului/ agenţilor patogeni şi
care nu prezintă niciodată semne clinice de boală
CATEGORII :
Purtători preinfecţiosi: viitorul bolnav, în perioada de incubaţie
a bolii
Purtători sănătoşi: persoane cu rezistenţă generală bună şi un
anumit nivel de imunitate
 ex: purtător HVB, streptococ, Shigella (b. dizenteric)
Purtători, foşti bolnavi:
 în perioada de convalescenţă, cu o durată variabilă (zile, luni)
Cronici :
 > 6 luni de la vindecare, chiar ani sau toată viaţa
Sursa de infecție
organism care asigură găzduirea, supravieţuirea (eventual
multiplicarea), diseminarea agentului/ agenţilor patogeni şi
care prezintă sau nu, semne clinice de boală

CATEGORII
omul :
 bolnav (cu forme tipice/ atipice de boală);

 purtător(determină boli numite antroponoze)

animalele : bolnave sau purtătoare (determină boli numite


zooantroponoze)
păsările: bolnave sau purtătoare
vectorii : bolnavi sau purtători
Căile de transmitere
ale agenților patogeni
DEFINIŢIE:
transferul agenţilor patogeni de la surse la organismele
receptive
1. Directă
 are limitare spaţială şi temporală
 mecanisme: inhalare; contact fizic; transplacentar;
transplant
2. Indirectă
 are dispersie puternică spaţială şi temporală
întâlnită numai în cazul agenţilor patogeni cu rezistenţă mare
în mediu
mecanisme: complexe (aer, apa, sol, alimente, obiecte, mâini,
artropode contaminate)
Tipuri de boli după calea de transmitere predominantă
boli respiratorii
aer: picături Pflugger, picături septice, nucleosoli
apă aerosolizată
boli digestive
alimente, mâini contaminate, sol, vectori
boli congenitale
transplacentar
boli cu transmitere sexuală
contact direct
boli nosocomiale :
pe orice cale, dar mai ales prin instrumentar medical contaminat
Receptivitatea la infecție
DEFINIŢIE
particularitatea organismului de a fi susceptibil la o anumită
boală (ex. infecţioasă )

vs. NERECEPTIVITATEA = starea opusă, care


demonstrează rezistenţa organismului la boală

CATEGORII
Receptivitatea naturală
 faţă de infecţia cu agenţi patogeni
 este generală şi reprezintă un atribut de specie

 faţă de boala infecţioasă


 este particulară fiecărui organism şi reprezintă răspunsul la

agresiunea infecţioasă
Receptivitatea la infecție
BOLI
cu receptivitate naturală generală sau absolută
 primoinfecţia se soldează întotdeauna cu boală
 ex: rujeola, febra tifoidă etc.

cu receptivitate naturală parţială sau incompletă


 primoinfectia se soldează cu boală numai la o parte dintre cei
contaminaţi, restul evoluând subclinic
 ex: scarlatina, hepatita virală acută

cu receptivitate naturală scăzută sau redusă


 primoinfecţia se soldează cu boală la o mică parte dintre persoane,
majoritatea dezvoltând forme inaparente
cu receptivitate naturală condiţionată sau potenţială
 boli produse de microorganisme oportuniste, ca urmare a
intervenţiei unor factori de patogenitate (doză infectantă crescută,
poartă de intrare neprotejată, rezistenţa naturală compromisă )
Focarul de infecție
DEFINIȚIE
locul, ţesutul, organul unde se evidenţiază, prin anumite
semne clinice, biologice (biochimice, imunologice,
microbiologice) sau anatomopatologice, “conflictul”
dintre agentul patogen şi organismul gazdă.

vs. FOCARUL EPIDEMIC


zona, spaţiul, arealul în care se acumulează surse de
agenţi patogeni, cu potenţial de diseminare a acestora
spre alte organisme care prezinta caracteristici receptive
Manifestarea procesului epidemiologic
DEFINIȚIE
forma de prezentare a procesului epidemiologic care exprimă
atât numărul şi dispersia temporală şi spaţială a cazurilor de
boală, cât şi extensivitatea sau severitatea acestora

FORME DE MANIFESTARE
 Endemică
 Sporadică
 Epidemică
 Pandemică
Manifestarea epidemică
DEFINIȚIE
număr mare sau relativ mare de îmbolnăviri
 “concentrare” temporală şi spaţială puternică a cazurilor
legătură între cazul iniţial şi cele apărute ulterior
Exemple de boli cu manifestare epidemică
HAV,
angine cu SBHA,
viroze respiratorii, gripă
salmoneloze
Manifestarea pandemică
DEFINIȚIE
cumul temporal şi spaţial de epidemii;
extindere spaţială deosebită;
prezenţa în “exces” a factorilor procesului
epidemiologic.

Exemple de boli cu manifestare pandemică


istorice : variola, pesta, holera, gripa, tifosul exantematic
actuale (“moderne”): infecţiile cu virusuri hepatitice (B,
C), infecția HIV/SIDA

S-ar putea să vă placă și