RELAŢII ÎNTRE DEZVOLTAREA

DENTIŢIEI ŞI A OCLUZIEI ŞI
DEZVOLTAREA FACIALĂ
DISCIPLINA DE ORTODONŢIE ŞI ORTOPEDIE DENTO-FACIALĂ
FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ
U.M.F. ¨GR.T.POPA¨ IAŞI

PROF. UNIV. DR. GEORGETA ZEGAN

 PLANUL CURSULUI Z EGA N
T A
G E
O R
r .GE
. D
n iv
f. u
•
r o
Dezvoltare ocluziei dentare din perioada dentiţiei mixte
P Dezvoltare ocluziei dentare din perioada dentaţiei
•
permanente
AN
EG
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
PERMUTAREA DENTARĂ
EGA N
Z A
E T
R G
O
Ese întinde de la
•
. G
Perioada dentiţiei mixte
r
.
apariţia primului Ddinte permanent şi până
n
la pierdereaivultimului dinte temporar.
f. u
•
P ro mixtă se desfăşoară în 2 etape:
Dentiţia
G AN
 prima etapă a dentiţiei mixte ZE
ETA
• erupe grupul incisivo-molar 6 - 9 G N
EOGA
R
ani r . ZE
G
a doua etapă a dentiţiei mixte . A
ivT
D
u E

n
• erupe grupul premolar-caninro f. G
9R-12
O
GE
P
ani
r.
. D
niv
f. u
Pr o
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O R
r.GE
.
CANINII INFERIORID
n iînv jurul vârstei de 9 ani
f . u
• erup

Pro• erup înaintea premolarilor inferiori în 65 % din cazuri

• prin puseul lor eruptiv de mezializare, produc
vestibularizarea incisivilor laterali inferiori
AN
EG
A Z AN
ET ZE
G
RG TA
O E

r. GE GE
ORG

. D Dr
.

niv niv
.

f. u of
. u

Pr o Pr
 A N
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI MIXTE
EG
A Z
ET
R G
PREMOLARII PRIMI SUPERIORIEO
• erup în jurulr.
G de 9 ani, după erupţia caninilor
vârstei
. D
n i v
inferiori, la diferenţă de câteva luni
f u
• .erup înaintea caninilor în 85 % din cazuri
o
Pr • erup pe locul molarilor primi temporari, având o
dimensiune mezio-distală mai mică decât aceştia
în timpul erupţiei fac o migrare verticală, mezialăA N
şi
•
EG
vestibulară
A Z
E T
după erupţia lor, se angrenează cu muchia distală a
•
G
Rmezială a premolarului
O
premolarului prim inferior şi faţa
E
secund inferior
r . G
. D
•
i v
fac o rotaţie mezio-palatinală, încât cuspidul palatinal se
nfoseta distală a premolarului prim inferior
angrenează cu
f. u
•
P r o
după erupţia caninilor şi a premolarilor secunzi superiori
stabilesc cu aceştia puncte de contact aproximal
 A N
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI MIXTE
EG
A Z
ET
RG
EO
PREMOLARII PRIMI r G
. INFERIORI
. D
• erup iîn
n v jurul vârstei de 10 ani
u
•f.când erup înaintea caninilor inferiori, produc:
Pro • mezializarea grupului dinţilor laterali - reduc spaţiul
necesar erupţiei caninilor inferiori
A N
• caninii vor erupe malpoziţionaţi (în ectopie,
E G mezio-
Z
infrapoziţie, linguo-vestibulopoziţie,Arotaţie)
E T cu caninii la
• au punctul de contact aproximal mezial
R G
O
nivelul coletului, favorizândEapariţia cariilor aproximale
r
• au rol în ghidajul lateral
G
. de grup, prin cuspizii vestibulari
. D
u nv
• au rol de sprijinilateral al ocluziei, prin cuspizii linguali
of.
Pr
 A N
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI MIXTE
EG
A Z
E T
R G
E O
PREMOLARII SECUNZI
. G SUPERIORI
r vârstei de 10 ani, după erupţia premolarilor
. D
• erup în jurul
i v
n inferiori, la diferenţă de câteva luni
primi
f. u
Pro • erup pe locul molarilor secunzi temporari, având o
dimensiune mezio-distală mai mică decât aceştia
•
AN
au un spaţiu suplimentar de 1,3 mm prin diferenţa
G
dintre dimensiunea mezio-distală a dinţilorEtemporari şi
permanenţi A Z
E T
G diferenţă de spaţiu
• în macrodonţie se pierde această
R
• prin pierderea timpurieEaO
r G molarilor temporari şi
. molarului prim permanent, se
migrarea mezială
. D a
iv diferenţă de spaţiu, iar premolarii
pierde această
n
r o f. uerup malpoziţionaţi
secunzi
P
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O
• fac o migrare verticalăR dirijată de pantele cuspidiene
G E mezială dirijată de premolarii secunzi
.
distale, o migrare
r
inferiori.şiDde pantele cuspidiene meziale ale molarilor
n v
iinferiori
f. u
primi permanenţi şi o migrare vestibulară
o
Pr fac
• o rotaţie mezio-palatinală, încât cuspidul mezio-
palatinal se angrenează cu foseta distală a premolarului
secund inferior şi cu foseta mezială a molarului prim
A N
permanent
E G
se înclină mezial, iar incisivii se înclină A Z prin
distal,
ET mai mult
•
creşterea arcadei dentare în sensG sagital,
O Rpot fi blocaţi în erupţia lor
E
coronar decât apical, iar caninii
G
(ectopie sau incluzie) r.
. D
niv
f. u
Pr o
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O Rde 5º prin înclinare vestibulară faţă
E
• au axul de implantare
G
r.
de perpendiculara dusă pe planul de ocluzie, asigurând un
. D
ni v
perimetru mai mare a arcadei dentare şi armonizarea
f. u
alveolară
o
Pr • nu fac înclinarea vestibulară în timpul practicării
obiceiurilor vicioase sau a disfuncţiilor, pentru că muşchii
N
buccinatori produc presiuni asupra lor, modificându-se
A
E G de
forma arcadei dentare, a bolţii palatine, a curbei
ocluzie şi apărând interferenţele ocluzale A Z
ET
•
R G
pot face o inclinare vestibulară exagerată, datorită
E
presiunilor linguale anormale, Oa parezelor faciale,
. G
Dr dentare şi a bolţii palatine
modificând forma arcadei
.
ni v
f. u
Pr o
 A N
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI MIXTE
EG
A Z
E T
PREMOLARII SECUNZI INFERIORI
RG
E Ode 11 ani
• erup în jurul vârstei
r. G
• când erup
. Dînaintea caninilor inferiori (prin pierderea
niv a molarilor secunzi temporari datorită
precoce
f. u
complicaţiilor inflamatorii ale cariei dentare) produc:
Pro • mezializarea molarului prim permanent
• blochează erupţia normală a caninului
A N
• pot erupe rotaţi, datorită resorbţiilor incomplete
E G ale
dinţilor temporari
A Z
E T
•
G
au rol în stabilirea curbelor de compensaţie a ocluziei
R a molarului prim
•
EO
asigură migrarea în plan transversal
r. G
permanent, cu rol în alcătuirea sistemului helicoidal
D
. perpendicular pe planul de ocluzie,
•
i
au axul de implantarev
nanterior şi posterior de ei, migrează
. u
iar dinţii situaţi
f
o
Pr şi mezial, mărind perimetrul arcadei dento-
vestibular
alveolare
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O R
CANINII SUPERIORI G E
r.
. D vârstei de 11 ani, după erupţia premolarilor
• erup în jurul
n iv la diferenţă de câteva luni
secunzi,
f. u
Pr o • se dezvoltă până la vârsta de 3 ani sub zona
suborbilară, apoi migrează mezial, vertical şi palatinal,
până la vârsta de 12 - 13 ani
A N
• au o înclinare mezială şi produc mezializareaE Gincisivilor
A
laterali, reducând diastema interincisivă Z
tranzitorie
ET
migrează în spaţiul suplimentar G precanin şi se înclină
•
R
O cu muchia distală a
E
vestibular, pentru a se angrena
G
.
r mezială a premolarului prim
caninului inferior şi faţa
inferior erupţi iv.
D
u nerupţia lor de distanţa intercanină
•
o f.
sunt dirijaţi în
Pr şi de stabilirea relaţiei ocluzale
inferioară
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
• au axul de implantareG
E 5 - 8º prin înclinare vestibulară
O R de
G E
faţă de perpendiculara dusă pe planul de ocluzie
r.
. D
• nu fac înclinarea vestibulară (datorită unei endoalveolii
n iv
superioare) şi grupul incisivo-canin inferior se
u
f. angrenează înapoia caninului superior, stabilind o relaţie
Pro clasa a II-a canină; astfel, se modifică structura de
rezistenţă a zonei de presiune incisivo-canină, care se
continuă deasupra caninului superior cu stâlpulAnazo-N
EG
frontal
A Z
•
ET (datorită unei
pot face o înclinare vestibulară exagerată
exoalveolii superioare prin terapieR Gbiomecanică
E O
r . G
ortodontică) şi produc o lingualizare unilaterală sau
bilaterală a dinţilor
. D
inferiori, care determină o
n iv dureri pretragiene, interferenţe
instabilitate ocluzală,
dentare, f. u
mişcare excentrică a mandibulei
o
Prîn ghidajul anterior şi lateral al mandibulei
• au rol
 LEE WAY SPACE
AN
EG
A AN Z
ET
RG ZEG
O A
GE ET
. RG
D r EO
i v. D r.
G

un i v.
o f. . un
Pr Prof

• spaţiul de derivă - spaţiul de rezervă nance - diferenţa

A N
EG
dimensiunilor mezio-distale ale caninilor şi premolarilor faţă
A
de caninii şi molarii temporari care se permută:
Z
E T
• la maxilar - între 0,9 - 1,8 mm
RG
• la mandibulă - 1,7 – 2 - 4 G mmEO
r.
• D
utilizat pentru reglarea. relaţiei molare şi canine, dacă arcada
dentară temporară n v
i integră.
este
f. u
• dimensiunea
P r ogrup canin-premolar superior - 21,5 ± 2 mm
• dimensiunea grup canin-premolar inferioar - 20,5 ± 2 mm
 LEE WAY SPACE
A N
EG Z
T A
G E
O R
G E
r
Secvenţa de erupţie.
. D
n iv
• poate fi favorabilă sau nefavorabilă în ocuparea lee way
f. u
space-ului
Pro
• există 3 tipare de erupţie:

N
14 15 13 14 13 15 15 G 14A 13
Z E
-------------- --------------
T A--------------
43 44 45 44 43 45 RG
E 44 45 43
EO
r. G
. D
niv
f. u
Pr o
 LEE WAY SPACE
GA N
Z E
Secvenţe nefavorabile la mandibulă
T A
G E --------
Secvenţe favorabile la
O R 43 44
mandibulă
G E • este nefavorabilă, dacă nu există spaţiu
r. suficient
. D • se va temporiza extracţia premolarului
--------
n iv prim, până la erupţia completă a lui,
43 44
f. u pentru alinierea caninului malpoziţionat

ro favorabilă, dacă există

------------
Peste
•
43 44 45
spaţiu suficient • este nefavorabilă, dacă s-a pierdut
-------- timpuriu molarul secund temporar
44 43 •
AN
molarul prim permanent, va reduce
EG
spaţiul pentru premolarul secund şi va
• este favorabilă, dacă există Z
erupe malpoziţionat sau va rămâne inclus
A
spaţiu suficient •
ET
molarul prim permanent trebuie menţinut
-------- RG
în poziţia lui normală printr-un menţinător
44 43 EO
de spaţiu

este favorabilă, când există r.

G
--------- fenomen atavic
•
. D• 47 45
un deficit de spaţiu
ni v este nefavorabilă, când spaţiul pentru
•
f. u
se va extrage premolarul premolarul secund este la limită

Pr o
prim pentru alinierea
caninului malpoziţionat
• oricare tip de secvenţă este nefavorabilă,
dacă există scurtări ale arcadei dentare
 LEE WAY SPACE
A N
EG Z
Secvenţe favorabile la maxilar
E15 14 13 TA
Secvenţe nefavorabile la maxilar
14 15 13 G
R ------------
-------------- O
•
premolarului prim r . GE
este favorabilă, pentru erupţia este nefavorabilă, dacă nu există spaţiu
•

. D rămas prin diferenţa dintre dimensiunea

14 15 13 niv
mezio-distală a molarului secund temporar
şi a premolarului secund;
f.
--------------u • va apare relaţia molară clasa a II-a sau
•
P r
esteofavorabilă, dacă există clasa I relaţie cuspid pe cuspid
14 13 15
molară
• dimensiunea mezio-distală a -------------
premolarului secund este mai mică
decât a molarului secund temporar,
•
frontală este deficitar AN
este nefavorabilă, când spaţiul din zona
ceea ce permite ca la erupţia
EG
caninului, grupul premolar să se
•
va rota
A Z
caninul poate rămâne în infraocluzie sau se
deplaseze distal, până la stabilirea •
ET
molarul prim permanent se mezializează
punctului de contact proximal
premolar secund – molar prim RG
sau se rotează, reducând şi mai mult spaţiul
permanent EO
de pe arcadele dentare

r. G 17 15
14 13 15
. D --------
--------------
n i v • este nefavorabilă, când spaţiul pentru
• u
.cu evoluţie
este favorabilă pentru erupţia
f
premolarul secund este la limită
oricare tip de secvenţă este nefavorabilă,
o
•
premolarului prim, dar
lentă a caninului r dacă există scurtări ale arcadei dentare
ocluzie P către planul de
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
niv
f. u dentare precoce sau întârziate, cauzate de:
• erupţii
Pro
• factori generali - tulburări genetice, endocrine, boli febrile

factori locali - carii complicate, procese inflamatorii,

•
A N
ţesuturi dense bucale, obstacole mecanice
E G
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
niv
f. u
• anomaliile dentare izolate de:
Pro • număr
• formă
AN
• volum
EG
• poziţie A Z
ET
• sediu RG
EO
• structură
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
TULBURĂRI DE ERUPŢIE Z EGA N
T A
G E
O R
r . GE
• formaţiunile D
. previa - dinţi supranumerari laterali, care
ivapariţia înghesuirilor dentare regionale
n
determină
u
f.
Pro
AN
EG
A Z
T
EEG AN
G
RTA Z
O
EG E
. G
r . GEO R
D
. . Dr
i v
n univ
f u
. of.
Pr o Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE Z EGA N
T A
G E
O R
r. GE
. D
• anomaliile dentare izolate de număr - hipodonţie
niv
f. u
Pro
AN AN
ZE
G
EG
ETA
A Z
R G
ET
.G
E O
RG
D r
E O
un
i v.
r. G
o f.
. D
Pr
niv
f. u
Pr o
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EGA N
Z A
ET
RG
O
r . GE
. D
• anomaliile dentare izolate de număr - hipodonţie
niv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
 TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
O de număr - hipodonţie
• anomaliile dentare izolate
E
r .G
. D
ni v AN
f. u Z EG

P ro G ETA
OR
. GE
r
v.
D
AN
un
i AN EG
Pr
of
. ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE Z EGA N
T A
G E
O R
rGE
.
. D
• iv dentare izolate de volum – macrodonţia
anomaliile
n
f.• u
apariţia înghesuirii dento-alveolare, prin lipsă de spaţiu
Pro regională

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
n iv
. u
• anomaliile
f dentare izolate de poziţie
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r . G
. D
n i
• anomaliilevdentare izolate de poziţie
f. u
Pro

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
• anomaliile dentare izolate de poziţie
n iv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
D
• anomaliile .dentare
ni v izolate de poziţie – rotaţie dentară

f. u
Pr o

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
iv dentare izolate de sediu – ectopie dentară
• anomaliile
n
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
 TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r .G
. D izolate de sediu – ectopie dentară
•
n iv
anomaliile dentare
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
• anomaliile dentare izolate de sediu – transpoziţia dentară
niv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
• anomaliile dentare izolate de sediu – incluzia dentară
niv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r . G
. D
• anomaliile dentare izolate de sediu – incluzia dentară
niv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
• anomaliile dentare izolate de sediu – incluzia dentară
niv
f. u
Pro
AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r . G
• anomaliile D AN
i v. dentare izolate de sediu –
ZE
G
un dentară
incluzia
ET
A
o f. G
Pr GE OR
r. D
.
niv N
of
. u
AN G A
Pr
ZE
G
Z E
T ATA
GEG E
E OR
OR
r.
G
G E
. D
r .
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
TULBURĂRI DE ERUPŢIE Z EGA N
T A
G E
O R
G E a dinţilor temporari superiori, care
.
• persistenţa pe arcadă
r
determină: . D
n iv
f. u
• incluzia dentară
Pro• erupţia dinţilor în diferite malpoziţii dentare

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O R
r. GE
. D dentare depinde de:
iv
Echilibrul ocluziei
n
. u
• secvenţa
f de erupţie
Pr• oraportul dintre dimensiunea dinţilor şi spaţiul disponibil
• tiparul de creştere facială
activitatea matricelor musculare AN
•
EG
• integritatea dinţilor temporari laterali
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
SAGITAL G E
• zona frontală - repereE O R
normale
r G
. de 0 – 2 mm între feţele palatinale ale
D
• inocluzie sagitală
.
n i v
incisivilor superiori şi feţele vestibulare ale incisivilor inferiori
f.
• zona u
frontală - repere anormale
Pro• inocluzie sagitală pozitivă mai mare de 2 mm
• inocluzie sagitală negativă
• ocluzie inversă frontală
A N
E G
• angrenaj invers frontal
A Z
• zona canină - este în permanentă schimbare E T
R G
• zona molară - repere normale
E O
• cuspidul mezio-vestibular al G
r. molarului prim superior se
. D
articulează cu şanţul vestibular intercuspidian al molarului prim
n
inferior (stabilirea v lui Angle)
icheii
. u anormale
zona molară -frepere
•
r o
P distalizate sau mezializate
• rapoarte
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
E Z
T A
G E
TRANSVERSAL
O R
G
• zona frontală - repereE normale
.
r buzelor coincide
. D
• linia frenurilor

n i v
• zona frontală - repere anormale
. u
o• flaterodeviaţie mandibulară dreaptă sau stângă
Pr • laterognaţie mandibulară dreaptă sau stângă
zona laterală - repere normale
•
A N
• arcada maxilară circumscrie arcada mandibulară
E G cu
cuspizii vestibulari, iar arcada mandibularăA Zcircumscrie
E T
arcada maxilară cu cuspizii linguali, datorită înclinaţiei
vestibulo-orală a dinţilor R G
E O
•
.
zona laterală - repere anormale
r G
.
• angrenaj invers lateral D
• ocluzie inversăn
i v
f. u unilaterală
r o
• ocluzie inversă
P
bilaterală (încrucişată)
• ocluzie lingualizată
A DOUA ETAPĂ A DENTIŢIEI
GA N MIXTE
Z E
T A
G E
O R
GE
VERTICAL
.
• zona frontală -rrepere normale
D
.superiori acoperă incisivii inferiori în raport 1/1
n i v
• incisivii

f u
. frontală - repere anormale
o
• zona
Pr • ocluzie deschisă frontală (funcţională sau scheletală)
• ocluzie adâncă (în acoperiş, acoperită sau prăbuşită)
A N
• zona laterală - repere normale
E G
A Z
T
• contacte interarcadice tripodale cuspid-fosetă
E
• zona laterală - repere anormale
ORG
G E
infraocluzie sau ocluzie .deschisă laterală
•
D r
iv .
u n
of.
P r
 DENTAŢIA PERMANENTĂ
A N
EG Z
T A
G E
O R
G E
r.
D (25) ani are loc:
În perioada 12 -. 18
n iv
f. u
Pro molarilor doi şi trei permanenţi
• erupţia

• constituirea ocluziei dentare permanente

AN
EG
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
SCHIMBĂRI DIMENSIONALE
EGA N
Z A
ET
RG
O
r. GE
. D
niv
f. u
Pro G AN
ZE
ETA
RG AN
GE
O
EG
Dr
.
A Z
iv.
ET
of
. un
RG
P r
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
DENTAŢIA PERMANENTĂ
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
r. G
. D
Secvenţaide
n v erupţie
f.
• poate ufi favorabilă sau nefavorabilă în ocuparea spaţiului
o
Prexistent pe arcade
• există 3 tipare de erupţie:
AN
E G
15 13 17 13 15 17 A Z 17
15 13
--------------- ---------------- GE
T ----------------
O R
43 45 47 43 47 E45 45 43 47
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
DENTAŢIA PERMANENTĂ
EG
A N
A Z
E T
R G
E O înaintea caninilor este expresia
• Erupţia molarilor secunzi

r. G şi poate produce prin puseului de

unui fenomen atavic
. Dacestora, crize de spaţiu pentru canini,
n iv
mezializare al
f. u
determinând malpoziţiile canine (ectopie sau incluzie
P rodentară)

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
DENTAŢIA PERMANENTĂ
EGA N
Z A
E T
G
Rsuperiori înaintea celor inferiori
E O
• Erupţia molarilor secunzi
determină: r. G
. D
n iv
• supradonţia molarilor secunzi superiori
u
•f.instalarea unei ocluzii distalizate
Pr o
• instalarea unei ocluzii lingualizate
• supraocluzie frontală
A N
apariţia interferenţelor în diagonală la nivelulG
incisivilor
•
E
laterali superiori
T AZ
GE
OR
G E
r.
. D
niv
f. u
Pr o
TULBURĂRI DE ERUPŢIE
EG
A N
A Z
ET
RG
EO
. G
Drizolate de număr - hipodonţie
• anomaliile dentare
.
ni v
f. u
Pro

AN
AN EG
ZE
G
A Z
ETA
ET
G
OR RG
GE
EO
. D r.
r . G
un . D
iv
of niv
.
r
P u
of.
Pr
 TULBURĂRI OCLUZALE
EG
A N
A Z
E T
R G
• Cauzele modificărilorOocluziei dentare permanente:
G E
r.
• deficitul de spaţiu posterior determină:
. D
n i•vaccidente de erupţie
f. u • mezializări ale dinţilor (înghesuiri dento-alveolare

Pro terţiare)
• deschideri ale ocluziei frontale
A N
erupţia molarilor trei superiori înaintea celor inferiori
•
EG
poate determină:
A Z
E T
• supradenţia molarilor trei superiori
R G
EO
• blocarea mişcărilor mandibulare
. G
. Dr
• interferenţe în diagonală la nivelul frontalilor
ni v
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
•
r. reprezintă contactul între arcadele
Relaţia de ocluzie
. D moment dat, indiferent dacă el se produce în
dentare la
n i v un
fazaustatică sau dinamică.
o f.
P•r este influenţată de:
• echilibrul dento-alveolar şi maxilar

• musculatura intraorală şi extraorală

A N
• poziţia dinţilor în cele trei sensuri ale Z EG
spaţiului
T A
E
• ocluzie eugnată - relaţia de ocluzie echilibrată
G
R
EO dezechilibrată
• ocluzie disgnată - relaţia de ocluzie
G
r.
. D
ni v
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
•
.
r
Aria ocluzalăDmaxilară şi mandibulară poate fi:
iv.
• normală
u n
o f.
r • continuă
P • discontinuă (cu treme şi diasteme)
• anormală
AN
• întreruptă (prin edentaţie, anodonţie) E G
A Z
• scurtată
E T
R G
O abrazie
• modificată prin leziuni odontale,
E
r. G
. D
niv
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
E
Gexistenţa curbelor de ocluzie, care
R
• Relieful ocluzal este dat de
apar după 12 ani: GEO
r.
• Curba sagitală
. D Spee
n
• se puneiv în evidenţă cu o riglă aşezată pe caninul inferior şi
f.
peuultimul molar
Pro• curbura maximă este la nivelul molarului prim, de 1 – 3
mm adâncime
• normal
A N
E G
• convexă la maxilar
A Z
• concavă la mandibulă
E T EG
AN
• simetrică dreapta cu stânga R G Z
E O ETA
• anormal
r. G O RG
D GE
• accentuată
i v. Dr
.
u n
• asimetrică iv .

of. f. un
P r
• aplatizată
P ro
• inversată
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
E
• Curba transversală Monson şi Wilain
r. G prin unirea cuspizilor vestibulari şi
• se pune în evidenţă
. Dmolarilor primi inferiori din dreapta şi stânga
niv
linguali ai
• .se
f uformează un triunghi cu baza în sus, care are
Pro adâncimea de 5 mm
• normal - formează un triunghi cu baza în sus şi cu
adâncimea de 5 mm A N
EG N
• anormal
A Z ZE
G A
• inexistentă E T TA
R G RG
E
• aplatizată
E O GE
O
• inversată r. G Dr
.
. D iv.
• Sistemul helicoidal
n ialv feţelor ocluzale un
f. molare reprezintă
f. u în direcţia presiunilor
orientarea molarilor Pro
maxime
Pr
masticatorii
o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
r .
D
• Morfologia. feţelor
i v ocluzale maxilare şi mandibulare poate
fi: un
o f.
Pr normală
•
• cuspizi accentuaţi
• anormală AN
EG
• cuspizi abrazaţi
A Z
ET sau obturaţii
• cuspizi modificaţi prin leziuni carioase
G
OR
G E
•
D r.
Punctele de contact interdentare trebuie să fie strânse.
iv.
un
of.
Pr
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
• Cuspizii deD
.
r
sprijin asigură stabilitatea ocluziei şi
.
iv verticală, datorită proprietăţii centrice a
n
dimensiunea
u
f.
cuspizilor.
P•ro3 grupe de cuspizi de sprijin:
• vârful cuspizilor vestibulari ai dinţilor laterali inferiori,
A N
care se articulează cu crestele marginale şi cu
E G fosetele
centrale ocluzale ale dinţilor antagonişti Z
T A
• marginea incizală a dinţilor frontaliE
G inferiori, care se
OR
sprijină pe faţa palatinală aEincisivilor şi caninilor
superiori r . G
• vârful cuspizilor v . D
n i palatinali ai dinţilor laterali superiori,
care intră .înuocluzie cu fosetele centrale şi distale
r
ocluzale of
P şi cu crestele marginale ale dinţilor antagonişti
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
R
Oposterior asigură ghidajul mandibular
• Ghidajul anteriorE şi
r . G
în mişcareaD de lateralitate şi în masticaţie.
i v. anterior se realizează de către:
n
• ghidajul
u
o f. • faţa palatină a dinţilor frontali superiori
Pr • ghidajul posterior prin conducţie canină se realizează de
către:
A N
• cuspid de ghidaj - faţa palatinală a caninului
E G superior
• cuspid fără suport - cuspidul caninului A Zinferior
ET
• ghidajul posterior prin conducţie R G grup se realizează de
de
către: E O
. G
• cuspid de ghidaj D -rpanta vestibulară a cuspizilor
.
iv laterali
n
linguali ai dinţilor
u
• cuspidf.fără suport - panta palatinală a cuspizilor
Pr o
vestibulari ai dinţilor laterali superiori
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
r.
. D
n iv anterior şi posterior depind de:
f. u
• Ghidajele

Pro • înălţimea cuspizilor

• pantele cuspidiene
• curbura frontală AN
EG
• congruenţa frontală
A Z
• abrazia frontală ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
r.
Poziţia vestibulo-orală a dinţilor permanenţi se apreciază
•
D
.linie care trece prin punctele de contact ale
i
printr-ov
n laterali şi prin muchiile incizale ale dinţilor frontali.
f. u
dinţilor
o
Pr • Importanţă practică
• poziţiile dinţilor permanenţi obligă plasarea îndoiturilor în

sens vestibulo-oral la nivelul arcurilor din terapiaA N

fixă.
• îndoiturile sunt necesare pentru obţinerea Z E G
funcţiei
T A incizale ale
E
masticatorii corecte: în protruzie, muchiile
G
O R pe feţele palatinale
incisivilor inferiori trebuie să alunece
G E Icsup. - Ilsup.)
ale incisivilor superiori (in-sett
r .
. D
ni v
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
• Poziţia vestibulo-orală a dinţilor permanenţi
r.
D
• la maxilar:
.
n v
•i Ic – au o grosime vestibulo-orală mare, faţa
f. u vestibulară depăşeşte linia arcadei
Pro • Il – nu depăşesc linia arcadei (in-sett Ic-Il)
C – depăşesc linia arcadei, datorită convexităţii
•
A N
feşei vestibulare (off-sett Il-C)
EG
• Pm1, Pm2 – sunt cu Z
la acelaşi nivel A C
G AN T
E– Pm (off-sett Pm2-
• M1 – sunt ZEînafară de grupul
R GC
M1)GET
A
EO
O R
r. G
GE D
Dr
.
i v.
iv.
un
f.
un
of.
Pr
o
Pr
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
• Poziţia vestibulo-orală a dinţilor permanenţi
r.
D
• la mandibulă:
.
n i•vIc, Il – sunt la acelaşi nivel
f. u
Pro • C – depăşesc linia arcadei, datorită convexităţii
feşei vestibulare (off-sett Il-C)
• Pm1, Pm2 – sunt la acelaşi nivel cu C N
• M1 – sunt înafară de grupul C – Pm E G A
(off-sett Pm2-
Z
TA
M1) AN
G
ZE GE
ETA
OR
GE
ORG
r. GE
Dr
.
. D
iv.
niv
f.
u n
f. u
Pr
o
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
•
G E
Relaţiile gingivo-ocluzale ale dinţilor permanenţi se
apreciazăr . printr-o linie orizontală de ocluzie, care
. D
n i v
trece prin cuspizii dinţilor laterali şi prin muchiile
f u incizale ale dinţilor frontali.
. • la maxilar:
Pro
• Ic – sunt la acelaşi nivel cu planul de ocluzie
•
AN
Il – sunt cu 1 mm deasupra planului de ocluzie
(infraocluzie)
EG
• C – sunt cu 1 mm sub planul deA Z
ocluzie
E T
(supraocluzie)
R G
EO nivel cu planul de
• Pm1, Pm2 – sunt la acelaşi
ocluzie r. G
D
. disto-vestibular este cu 1 mm sub
• M1 – cuspidul
i v
n ocluzie (infraocluzie)
planul ude
f.- sunt cu 1 mm deasupra planului de ocluzie
o
• rM2
P (infraocluzie)
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
• Relaţiiler.gingivo-ocluzale ale dinţilor permanenţi se
. D printr-o linie orizontală de ocluzie, care trece
apreciază
n ivcuspizii dinţilor laterali şi prin muchiile incizale ale
prin
f. udinţilor frontali.
Pro • la mandibulă:
• Ic - sunt cu 1 mm deasupra planului de ocluzie
(supraocluzie) A N
E G
• Il – sunt la acelaşi nivel cu planul de
A Zocluzie
• C – sunt cu 1 mm deasupra planuluiE T de ocluzie
(supraocluzie) R G
E O
• Pm1, Pm2 – sunt laG
r . acelaşi nivel cu planul de
ocluzie . D
n iv disto-vestibular este cu 1 mm
• M1 – cuspidul
f.
deasupra
u planului de ocluzie (supraocluzie)
Pro
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
• Inclinaţiile O
R
E dentare ale dinţilor permanenţi se
. G în două palnuri faţă de planul de ocluzie.
apreciază
r
. D
• torgue-ul vestibulo-oral – se măsoară ca unghiul
n v
i dintre o linie perpendiculară pe planul de ocluzie şi
f. u o linie tangentă la mijlocul feţei vestibulare a
Pro dintelui respectiv.
• normal - feţele vestibulare ale dinţilor realizează o
înclinaţie de diferite grade (pozitivă, zero sau
negativă) faţă de perpendiculara dusă pe A N
planul de
G
E diferite a
Z
ocluzie, datorită convexităţii vestibulare
dinţilor.
E TA
G AN
RG
ZE O
ETA
r. GE
RG D
GE
O
i v.
Dr
.
un
ni
v .
of.
Pr
of
. u
Pr
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
• Inclinaţiile G
E
r . dentare ale dinţilor permanenţi se
D în două palnuri faţă de planul de ocluzie.
apreciază
.
n iv
• angulaţia mezio-distală – se măsoară ca unghiul
f. u dintre axa longitudinală a dintelui şi o linie
Pro • perpendiculară pe planul de ocluzie.
normal - axele longitudinale ale dinţilor realizează o
înclinaţie distală de diferite grade (pozitivă sau zero)
faţă de o perpendiculara dusă pe planul de A N
ocluzie.
E G
A Z
ET
G AN
RG
ZE
EO
G ETA
r. G
O R
. D
. GE
ni v
Dr u
ni
v.
of.
of
. u
P r
Pr
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ Z EG A
T A
G E
SAGITAL O R
E
• zona frontală
r.G
. D- feţele palatinale ale incisivilor superiori se
• repere normale
n i v
f. u
sprijină la nivelul cingulum-ului pe marginile incizale ale
Pr o
incisivilor inferiori, realizând o inocluzie sagitală de 0 – 2 mm
cu feţele vestibulare ale acestora.
• repere anormale
AN
• inocluzie sagitală pozitivă mai mare de 2 mmEG
A Z
• inocluzie sagitală negativă
E T N
• ocluzie inversă frontală R G EG
A
E O TA
Z
• angrenaj invers frontal .
r G RG
E
. D EO
niv r . G

f. u iv.
D

Pr o of
. un
Pr
 A N
OCLUZIA DENTARĂ APERMANENTĂ E G
Z
E T
R G
SAGITAL E O
r.G
• zona laterală - canină
. D
n iv
• repere normale

f. u caninului inferior se articulează cu faţa mezială a

Procaninului superior şi cu faţa distală a incisivului lateral
• vârful

superior
repere anormale AN
•
EG
• rapoarte distalizate sau mezializate
N TA
Z
G E
A
ZE G
A R
TO
GE
G
E
.
ErO
R
.D
G
i vD.r
u niv.

o f.f.u
n
Pr Pro
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
SAGITAL G E
r.
•
. D
zona laterală - molară
• n iv
repere normale
f. u
ro
• cuspidul mezio-vestibular al molarului prim superior se
P articulează cu şanţul vestibular intercuspidian al molarului
prim inferior
• repere anormale A N
E G
• rapoarte distalizate sau mezializate
N
A Z
GA T
Z E
A GE
ET OR
OR G
G E
. G r.
E
D . D
r
nivniv
.

off. u
. u
Pro
r
P
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
TRANSVERSAL
G E
• zona frontală Dr.
i v.
•
un
repere normale
o f. frenurilor buzelor coincide
• linia
r
Prepere
• anormale
• laterodeviaţie mandibulară dreaptă sau stângă
AN
• laterognaţie mandibulară dreaptă sau stângă
EG Z
T A
AN
ZEE
G
AG
R
GO
ET
G E
R
r . E O
. D r.
G

n iv iv.
D

f. uf. u n

P ro Pro
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
TRANSVERSAL O R
E
• zona laterală - molară
r.G
• repere normale . D
• arcada n iv
maxilară circumscrie arcada mandibulară cu cuspizii
f. u
vestibulari, iar arcada mandibulară circumscrie arcada
o
Prmaxilară cu cuspizii linguali, datorită angulaţiei vestibulo-
orală a dinţilor
repere anormale
•
AN
• raport cuspid la cuspid
EG
A Z
ENT
G
REG A
O
ETA Z
r. G GE
. DGEO R
n ivDr.
f. u iv.
r o
P Prof . un
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
TRANSVERSAL
O R
zona laterală - molarăGE
•
r .
• repere anormale. D
niv
f u
• angrenaj invers lateral
. inversă unilaterală
ro
• ocluzie
P
• ocluzie inversă bilaterală (încrucişată)

AN
EG
NA Z
ZEE
G T
A
AG
R
GO
ET
G E
R
r . EO
. D .
r
G

n inviv. D

f. uf. u
Pr o Pr
o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
TRANSVERSAL O R
G E
•
r.
zona laterală - molară
. D
•
n iv
repere anormale
f. ulingualizat
• raport

Pro
• ocluzie linguală unilaterală

• ocluzie linguală bilaterală

AN
EG
N A Z
ZE ET
G A
TA RG
GEO
E
E.O G
R
D. r
G
vv
i .
.D
r
un
i
f .of.u n

P o
rP r
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
TRANSVERSAL O R
G E
•
r.
zona laterală - molară
. D
•
n iv
repere anormale
f. uvestibularizat
• raport

Pro
• ocluzie vestibulară unilatrală

• ocluzie vestibulară bilatrală

AN
EG
NA Z
ZEE
GTA
TR
AG
EO
GE
r . G
EO
R

. D r.
G
n inviv. D

f. uf. u
Pr o Pro
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
TRANSVERSAL O R
G E
•
r .
zona laterală - molară
. D
•
niv
repere anormale
f. u inversă totală
• ocluzie

Pro
• ocluzie inversă fronto-laterală unilaterală

AN
EG
N
G A
A Z
ZE T
A GE
GEOR
T
EO
R
G E
. r.
G
.. DD
r

n
uni v
iv
ou
f.
ofP.r
Pr
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
GA N
Z E
T A
G E
VERTICAL
O R
• zona frontală GE
• repere normaleDr.
v .
• incisivii isuperiori acoperă incisivii inferiori (supraacoperire
n
de. 2umm) sau marginile lor incizale vin în contact
r o f
•
P
repere anormale
• ocluzie deschisă frontală

N
• ocluzie adâncă (în acoperiş, acoperită, în "capac de cutie",
A
prăbuşită) G E
N A Z N
ZE
G A
ET EG
A
TA RG TA
Z
RG
E
EO RG
E
O
. G EO
Dr
. GE
. Dr r . G
i v.
n i v iv.
D

of
. un
f. u f . un
Pr
Pr o Pr
o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ
A
EG Z
T A
G E
O R
G E
r.
. D
iv
VERTICAL
n
• zona u
o f. laterală
• rrepere
P normale
• contacte interarcadice tripodale cuspid - fosetă sau cuspid
- ambrazură
A N
• repere anormale
EG
• infraocluzie sau ocluzie deschisă laterală Z
T A
• supraocluzie
R GE
O
r. GE
. D
niv
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ Z E G A
T A
G E
O R
E
r.G
. D
Ocluzia u niv
dinamică
o f .
• poziţiile test (lateralitate, propulsie) şi cele diagnostice
r
P (relaţie de postură, relaţie centrică) trebuie să fie în limitele
normale.
•
AN
în prezenţa anomaliilor dento-maxilare pot apare interferenţe
active sau pasive şi apariţia unei ocluzii habitualeG
dezechilibrate.
A ZE
ET
RG
EO
r. G
. D
ni v
f. u
Pr o
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ Z E G A
T A
E
G după Andrews caracterizează
R
Cele 6 chei ale ocluziei normale
Ocele trei direcţii ale spaţiului –
E
. Gşi vertical:
dentaţia permanentă în
r
sagital, transversal
D
i v.
1. relaţia interarcadică molară
u n mezio-vestibular al molarului prim superior
o f.
• cuspidul

Pr articulează cu şanţul vestibular dintre cuspidul mezial şi

cuspidul medio-vestibular al molarului prim inferior
• cuspidul mezio-lingual al molarului prim superior
A N
articulează cu foseta centrală a molarului prim inferior
E G
• axul coroanei molarului prim superior trebuie
Z să fie uşor
A a crestei
E T
înclinat spre înainte, încât marginea distală
marginale ocluzale să articuleze cuGmarginea mezială a
molarului secund inferior O R
G E
r.
2. angulaţia coronară mezio-distală (tipping)
.
• axul lung al coroanelorD clinice proemină în partea centrală
vestibulară niv
• porţiunea f . u
o gingivală a axului lung al coroanei clinice este
Pr spre distal faţă de partea ocluzală sau incizală
înclinată
 N
OCLUZIA DENTARĂ PERMANENTĂ Z EG A
A
T (torque)
G E
3. înclinaţia coronară vestibulo-orală
• înclinaţia coroanei O R
este pozitivă (vestibulară), când aria
E
G oral decât aria ocluzală
gingivală este. spre
• înclinaţia D
r
. coroanei este negativă (linguală), când aria
iv este spre vestibular decât aria ocluzală
n
gingivală
u
• f.
incisivii superiori trebuie să aibă o înclinaţie pozitivă
Pro (vestibulară)
• incisivii inferiori trebuie să aibă o înclinaţie negativă
(linguală)
• dinţii posteriori superiori şi inferiori trebuie săG A N
E aibă o
înclinaţie negativă (linguală)
A Z
4. absenţa rotaţiilor (cu excepţia molarilor E T
superiori)
• dinţii posteriori rotaţi ocupă un R
G
EO spaţiu mai mare din
arcadele dentare
. G
r un spaţiu mai mic din arcadele
• dinţii anteriori rotaţi D ocupă
dentare i v.
u n
f.
5. contacte interdentare
o
strânse fără spaţii interdentare
Pr trebuie să fie plană sau uşoară, cu o adâncime
6. curba Spee
până la 1,5 mm
 BIBLIOGRAFIE
AN
1. Bassigny F. Manuel d’ortopedie dento-faciale. 2 edition. Paris: Masson;1991.

EG
2. Bishara SE. Textbook of orthodontics. W.B. Saunders Co.; 2001.

A Z
Boboc G. Aparatul dento-maxilar. Formare şi dezvoltare. Bucureşti: Ed. Medicală; 1996.

T
3.

E
4. Boboc G. Tratamentul anomaliilor dento–maxilare. Principii şi metode, Bucureşti: Ed. Medicală; 1982.
5.

RG
Bratu E, Grivu O, Voinea C. Erupţia normală şi patologică. Timişoara: Ed. Helicon; 1996.

O
6. Chateau M. Orthopedie dento-faciale. Vol. I. Paris: Edit. CdP; 1993.

GE
7. Dorobăţ V, Stanciu D. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. , Bucureşti: Ed. Medicală; 2002.

.
8. Enlow DH. Facial growth. Philadelphia, London, Toronto, Montreal, Sydney, Tokyo: W.B. Saunders Co.; 1990.
9.

Dr
Fratu A. Ortodonţie – Diagnostic, clinică, tratament. Iaşi: Ed. Vasiliana ’98; 2002.
10.

iv.
Fratu A. Creşterea şi dezvoltarea normală post-tratament a aparatului dento-maxilar. Iaşi: Ed. Vasiliana ’98; 2001.
Graber TM. Orthodontics principles and practice. Saint-Louis, Missouri: Mosby; 2000.

n
11.

u
12. Grivu O, Voinea C, Băilă A. Funcţia musculară şi aparatul dento-maxilar. Timişoara: Ed. Mirton; 1996.
13.

f.
Houston W, Steven CD. A textbook of orthodontics. 2nd Edition. London: Masson; 1992.

Pro
14. Houston WJB. Walther’s orthodontic notes. Bristol: John Wright and Sons Ltd.; 1976.
15. Ionescu E. Anomaliile dentare. Bucureşti: Ed. Cartea Universitară; 2005.
16. Langlade M. Diagnostic orthodontique. Paris: Ed. Maloine S.A.; 1997.
17. Mitchell L. An introduction to orthodontics. 2nd Edition. Oxford University Press; 2001.

N
18. Moyers RE. Handbook of orthodontics. 4th Edition. Year Book Medical Publish.; 1988.
19. Nanda R, Kapila S. Current therapy in orthodontics. Mosby-Elsevier; 2010.

G A
E
20. Pasnicu L. Elemente de genetică în ortodonţie. Iaşi: Ed. Corson; 2000.
21. Pasnicu L, Fratu A. Aparate active mobilizabile. Iaşi: Ed. Corson; 2001.
Proffit W, Fields H. Contemporary orthodontics. Mosby Year Book; 1993.
A Z
T
22.

23.
Georg Thieme Verlag, Thieme Medical Publishers Inc.; 1993.
GE
Rakosi T, Jonas I, Graber TM. Colour atlas of dental medicine orthodontic medicine orthodontic diagnosis. Stuttgart, New York:

24.

OR
Stanciu D, Boboc L. Ortodonţie practică. Aparate ortodontice. Bucureşti: Ed. Medicală; 2001.
25. Thurow RC. Atlas of orthodontic principles. Saint Louis: Mosby; 1970.

G E
.
26. Zegan G. Electromiografia anomaliilor-dento-maxilare. Semiologie şi diagnostic. Chişinău: Ed. Tehnică; 1998.
27.

Dr
Zegan G. Metode şi tehnici de diagnostic din ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2004.
28.

i .
Zegan G. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială. Ed. Tehnopress; 2005.

v
Zegan G. Tehnici de realizare a aparatelor ortodontice şi ortopedice dento-faciale. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2005.

n
29.

u
30. Zegan G. Ortodonţie – ghid de lucrări practice. Iași: Editura Pim; 2011.
31.

f.
Zegan G. Ortodonţie şi ortopedie dento-facială - tehnici contemporane. Iași: Editura Pim; 2012.

o
Pr
32. Zetu I, Păcurar M. Ortodonţie. Introducere în tehnica arcului drept. Vol I – Analize necesare. Tg. Mureş: Ed. Lyra; 2002.
33. Zetu I, Păcurar M. Ortodonţie. Tehnica arcului drept. Tg. Mureş: Ed. Lyra; 2002.
34. Zetu I. Ortodonţie. Sindromul de faţă lungă. Iaşi: Ed. Coresi; 2003.
35. Zetu I. Ortodonţie. Tehnica arcului drept. Iaşi: Ed. Tehnopress; 2010.