Departamentul de Pregătire a Personalului Didactic

Fundamentele pedagogiei
Teoria și metodologia curriculumului

Mass-media ca ofertă
educațională
Cadru didactic: Lect.univ.dr. Oana BOTA

Studenți: Genia-Iulia TABĂRĂ, Mihaiela PARASCAN, Ruxandra

NEDELCU, Ioana ENESCU-NIȚU
1
 CUPRINS
1. Introducere  
 
1.1 Educația: definiție și arie de cuprindere
1.2. Definirea mass-media și aria de cuprindere
1.3. Puncte convergente ale educației și mass-media
 
2. Dezvoltarea elementelor de conținut
2.1. Oportunitățile educației cu ajutorul mass-media
2.2. Avantajele pe care le aduce mass-media în educație
2.3. Provocările mass-media ca ofertă educațională
2.3. Limitele (influențele negative) mass-media în formarea educației
 
3. Concluzii
3.1. Ideile motivante ale educației cu ajutorul mass-media
3.2. Efectele mass-media asupra dezvoltării personalității copiilor

2
1.1. Educația: definiție și arie de cuprindere

Educație: derivă din substantivul „educatio” = creștere, hrănire,

cultivare.
Sarcină: pregătirea omului ca element activ al vieții sociale.

Educația: „un fenomen social fundamental de transmitere a

experienței de viață a generațiilor adulte către generațiile de copii
și tineri, abilitării pentru integrarea lor în societate, cunoașterea
bunelor maniere și comportarea în societate conform acestora”
(DEX, 2009).

Educația = o influență = un „proces dirijat spre scop, o

activitate conștientă ce vizează o anumită finalitate, inspirată din
exigențele impuse de societate, în raport cu ce trebuie să devină
copilul (omul) timpului și societății respective” (Panțuru și
Voinea, 2008)
3
Sursa: https://www.erasmusplus.ro/educatie-scolara

4
1.2. Mass-media: definiție și arie de cuprindere

Mass-media (sau media) = neologism preluat din limba

engleză, care se traduce ca un mijloc/mediu de comunicare în
masă.

Mass-media desemnează ansamblul mijloacelor și

modalităților tehnice moderne de informare și influențare a
opiniei publice (https://dexonline.ro/definitie/mass-media).

Mass-media include: cinematograful, radioul, televiziunea,

discul, banda magnetica (fono, foto etc), imprimatele de mare tiraj
(ziare, reviste, ilustrate, cartea de popularizare), reproducerile de
artă, afișul, fotografiile, nu in ultimul rând internetul etc.

5
 Sursa:
http://dunkovich.blogspot.com/2018/01/mass-
media-topic-for-conversation.html
Sursa: https://ro.pinterest.com/pin/494199759115515173/

6
1.3. Puncte convergente ale educației și mass-
media (1)

Influenta componentelor mass-media asupra

educației, în general asupra învățămantului, este
covârșitoare.
In prezent, educația privita in sensul ei larg nu mai poate
fi concepută fara aceasta dimensiune importanta a dinamicii
culturii contemporane.

Formarea copiilor, adolescentilor, tinerilor, a intregii

populatii = NU este posibilă fara a se tine seama de
interventia tehnicilor moderne de comunicare in masa.

7
1.3. Puncte convergente ale educației și mass-
media (2)
Existenta acestor tehnici: un fenomen real,
determinat de dezvoltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii
contemporane de varf, indeosebi in domeniul transmiterii si
receptarii informatiilor.

= au zdruncinat monopolul sau privilegiul scolii,

al familiei si al altor factori binecunoscuti, de a fi
singurii vectori in transmiterea patrimoniului cultural al
omenirii.

8
 2. Dezvoltarea elementelor de conținut (1)

Cohen (1963): presa nu le poate spune oamenilor ce anume sau

cum să gândească, dar reușește extrem de bine să le spună la ce să
se gândească.

Educarea copiilor, pentru a le inocula

selectivitatea în folosirea media, este o
responsabilitate a părinților, a școlii, a societății în
general.
Dorința tuturor celor implicați în procesul educațional de a-i
educa pe copii pe căile frumuseții, adevărului și binelui =
sprijinită de industria media doar în măsura în care
promovează demnitatea umană, întregul spectru al
adevăratelor valori umane.
9
2. Dezvoltarea elementelor de conținut
(2)
„Trebuie să abandonăm presupoziția potrivit căreia primitorii
produselor mass-media sunt spectatori pasivi, ale căror simțuri au fost
în permanență opacizate de continua receptare a unor mesaje similare.
Trebuie să abandonăm şi presupoziția potrivit căreia însuşi
procesul de receptare ar fi unul neproblematic, necritic, prin care
produsele sunt absorbite de indivizi, aşa cum un burete absoarbe
apa”.
Thompson (2000, în Voinea, 2016)

Critici ale mass-media, specifice perioadei moderne =

nu mai sunt atât de vehemente azi, deoarece indivizii
sunt mult mai competenți în a recepta, interpreta, analiza mesajele
primite.
10
 2. Dezvoltarea elementelor de conținut (3)
Caracteristicile mass-media (Thompson, 2000, în Voinea, 2016):
1. Mijloacele şi instituțiile de producere şi difuzare (este vorba despre
dezvoltarea industriilor mass-media);
2. Transformarea în bunuri a formelor simbolice (obiectele produse de
instituțiile media sunt forme simbolice supuse, într-un mod sau altul,
procesului de valorizare economică);
3. Ruptura structurată dintre producere şi receptare;
4. Disponibilitatea extinsă a produselor mass-media în timp şi spațiu;
5. Circulația publică a formelor simbolice mediate, cu implicații
asupra sferei public-privat.

Concluzie: mass-media este o componentă importantă a

vieții fiecăruia dintre noi şi nu ne putem sustrage ipostazei de
„consumatori” sau utilizatori de media.

11
2.1. Oportunitățile educației cu ajutorul mass-
media (1)

Certitudine: toate mijloacele mass-media au o existență

indubitabilă si, mai ales, ireversibilă - omenirea nu se
va intoarce la stadii anterioare.

12
2.1. Oportunitățile educației cu ajutorul mass-media (2)
Functiile mass-media (UNESCO 1978, din Popa 2007):
1. Funcția de informare: asigură difuzarea elementelor de cunoaştere, de judecată şi
de opinie necesare înțelegerii mediului social înconjurător.

2. Funcția de persuasiune, motivație şi interpretare: legată de

exercitarea controlului social, organizarea activităților colective, asigurarea coerenței
acțiunilor publice şi de efortul de convingere şi conducere pentru atingerea unor obiective
comune.

3. Funcția de educație şi de transmitere a moştenirii sociale şi

culturale:este exercitată în vederea finalității informării şi educației, informațiile
procurând datele şi trezind curiozitate față de probleme a căror înțelegere, conştientizare şi
soluționare sunt favorizate de educație.

4. Funcția de socializare, menită să faciliteze participarea indivizilor şi

colectivităților la viața publică, la elaborarea şi luarea deciziilor; schimbul şi difuzarea
informațiilor facilitează interacțiunea socială şi permit oamenilor să ia parte la soluționarea
problemelor.

5. Funcția de loisir şi de divertisment: se exercită în modalități diverse,

depinzând de varietatea contextelor culturale şi a gradelor de evoluție, fiind legată de
îmbunătățirea calității vieții. 13
2.2. Avantajele pe care le aduce mass-media in
educație (1)

Utilizarea în şcoală a mijloacelor audio-vizuale și a

rețelelor informatice = avantaje incontestabile.

Filmele de televiziune (documentare, reportaje, interviuri,

dezbateri, dramatizări etc) = deseori utile, ca mijloc suplimentar,
complementar şi de adâncire a predării de la catedră.

„Cu ajutorul televiziunii, atunci când acest lucru este posibil, şcoala ar
trebui să contribuie la stimularea receptivității elevilor față de muzee,
teatre, biblioteci, cinematografie şi, în general, față de întreaga viață
culturală a unei țări, astfel încât viitorul adult să aibă experiența unor
sentimente estetice şi dorința de a ține pasul cu evoluțiile din cultură”.
(Delors, 2000, în Voinea, 2016)
14
2.2. Avantajele pe care le aduce mass-media in
educație (2)

Televiziunea şcolară
Mijloc eficient de documentare, de explorare şi de
exprimare
Pot fi oferite reprezentări ale diverselor aspecte ale
realității, dar pot fi stârnite şi noi trebuințe de cunoaştere,
mobilizându-i pe elevi la un efort intens de învățare
Avantaj: imaginea antrenează o puternică implicare
afectivă imediată din partea elevilor
Dezavantaje: volumul mare şi diversitatea imaginilor
sau ritmului derulării lor: confuzii în perceperea realității,
canalizarea atenției spre aspecte secundare, superficialitate
în abordarea unor probleme etc.
15
2.2. Avantajele pe care le aduce mass-media in
educație (3)

Filmul didactic
Deosebit de util şi uşor de integrat în diferitele etape ale
desfăşurării lecției, pentru a informa, a ilustra, a demonstra, a
sensibiliza şi a antrena elevii în activitate.
Comunică cu rapiditate un bogat conținut informațional, care le
asigură elevilor o lărgire considerabilă a orizontului cunoaşterii.
Pot fi prezentate aspecte ale realității (însuşiri ale obiectelor,
desfăşurarea unor procese, fenomene, evenimente, relații între
procesele naturale sau între cele sociale etc) inaccesibile sau
greu accesibile percepției directe, nemijlocite
(Cerghit, 1970, în Albulescu, 2003)
16
Valențele pedagogice ale mijloacelor audio-vizuale la
realizarea procesului de predare-învățare

„Mijloacele audio-vizuale vin în sprijinul efortului de

învățare căutând să facă mai accesibil conținutul
învățământului, să uşureze înţelegerea, abstractizarea şi
reținerea mai trainică a cunoştințelor, să intensifice ritmul
achizițiilor şi volumul lor sau să motiveze şi să îndrume
procesul de învățare, să sporească receptivitatea elevului,
ajutându-l să-şi concentreze atenția, să-i stimuleze
activitatea intelectuală”.
(Cerghit, 1970, în Albulescu, 2003)

17
2.3. Provocările mass-media ca ofertă
educațională

Mass-media (îndeosebi cele audio-vizuale):

 o fereastră larg deschisă spre lume
 „ochiul lumii” (Mumford (1953, în
http://www.cultura.mai.gov.ro/traditii/mass-media.pdf).

Mass-media:
- „o nouă şcoală de cultură generală”, „o şcoală de instruire
suplimentară” (Cerghit, 1972, în Albulescu 2003).

18
2.4. Limitele (influențele negative) mass-media în
formarea educației
Restrang timpul afectat altor ocupatii utile, strict necesare,
inclusiv timpul petrecut in aer liber sau pentru efectuarea temelor;
Raspandesc, uneori, informatii sau prezinta situatii contraindicate
pentru anumite varste;
Nu lasa timp pentru a discerne, a reflecta, a prelucra, a medita
asupra unora din ofertele mediilor receptionate;
Pun tinerii in contact cu probleme proprii adultilor,
prematurizandu-i si trecand, nefiresc, peste unele etape ale
evolutiei lor normale/naturale;
Afluxul mare de informatii poate indemna la superficialitate.
Tanarul sau mai putin tanarul stocheaza informatii, dar nu
discerne asupra lor, nu le prelucreaza, nu mediteaza asupra lor. 19
3.Concluzii
3.1. Ideile motivante ale educației cu ajutorul
mass-media
Între educație şi sistemul mass-media există legături
indisolubile, care s-au întărit continuu în ultimul timp,
îndeosebi o dată cu dezvoltarea rețelelor informatice.
Aparatul educațional nu deține monopolul educației, iar
limbajele audio-vizuale permit o trecere mai uşoară de la
concret la abstract, contribuind, în acest fel, la realizarea
conceptualizării (Schwartz, 1976, în Albulescu, 2003).
Interacțiunile dintre cele două domenii constituie o
preocupare pentru pedagogi, şi nu numai pentru ei, deoarece
impactul comunicării de masă asupra personalității umane
nu poate fi ignorat.
20
3.2. Efectele mass-media asupra dezvoltării personalității copiilor (1)

Efecte negative
- Deformarea realității, mai ales atunci când ei îşi petrec multe ore în
fața televizorului: „Copiii au început să vină la şcoală având din ce în ce
mai mult în minte imaginile unei lumi – reale sau imaginare - foarte
depărtate de granițele constituite de spațiul familiei şi al comunității în
care trăiesc” (Delors, 2000, în Voinea, 2016).

-„Structurarea de către mass-media a tuturor acestor mesaje în secvențe

scurte a afectat în mod negativ capacitatea de concentrare a copiilor şi,
prin urmare, a afectat relațiile existente în cadrul sălii de clasă” (Delors,
2000, în Voinea, 2016)
- Aparent, mass-media încurajează comunicarea între indivizi/grupuri
fără frontiere spațio-temporale, dar studiile psihologice au evidențiat
faptul că indivizii din era comunicării se simt izolați, sunt retraşi într-o
lume a lor, devenind stângaci în relațiile umane față în față. Aceste efecte
sunt uşor sesizabile mai ales la adolescenți. 21
3.2. Efectele mass-media asupra dezvoltării
personalității copiilor (2)

În perspectiva educației, rolul şcolii se modifică. Ea nu mai

impune un anumit tip de informații, iar profesorul nu mai
poate reprezenta singurul sursă de informații, fiind concurat de
o multitudine de posibilități de informare.
Internetul se constituie într-un mediu educțional informal, care a
căpătat în prezent o pondere mai însemnată în procesul de
formare al individului decât şcoala. Astfel, mijloacele de
comunicare de masă devin mijloace de informare şi formare, deci
de educație.

Concluzie: mass-media este una din cele mai

importante sau chiar cea mai importantă instanță a
 educației. 22
Vă mulțumim pentru atenție!

Sursa: https://ziarullumina.ro/societate/religie-si-stiinta/mass-media-si-spiritualitatea-tinerilor-de-azi-72533.html

23