MEMORIA ȘI TULBURĂRILE DE MEMORIE

Memoria este procesul psihic al orientării

retrospective, realizat prin fixare, conservare și
reactualizare prin recunoaștere și reproducere a
experiențelor anterioare.

DEFINITIE Memoria constituie rezervorul gândirii și imaginației,

suportul forței cognitive a individului care este strâns
corelată cu procesele afective.

Memorizarea este posibilitatea de a recepționa noi

percepții, experiențe, cunoștințe
Caracteristici generale
1.Elementul fundamental al memoriei -mnema sau engrama.

2.Memoria imprima prezentul in sistemul nervos central, transformandu-l intr-un trecut gata de a fi
reactualizat.
3. Acest lucru presupune mai multe etape ale memoriei:

-fixarea,

- conservarea (stocarea)

- evocarea

4. Acestor etape li se adauga uitarea care este un blocaj cu reversibilitate variabila a bagajului
mnestic.
5. Calitatea memorarii si uitarea sunt in stransa legatura cu placerea sau durerea care insotesc
anumite evenimente.
 1. Memoria imediata- in care reproducerea se face in
FORME cateva secunde de la momentul desfasurarii lor.

TEMPORALE 2. Memoria recenta- reproducerea se face in mai mult

ALE de 10 secunde de la momentul memorarii

MEMORIEI
3. Memoria evenimentelor indepartate- in care pot
fi reproduse evenimente memorate si traite de la
inceputul vietii.
FORMELE MEMORIEI
A. IN FUNCTIE DE PREZENTA CONTROLULUI VOLUNTAR

1. MEMORIA INVOLUNTARA
-in care toate cele 3 faze-fixarea, conservarea, reactualizarea-se realizeaza fara
existenta unui scop mnezic precis si fara controlul vointei constient focalizat.
-se desfasoara permanent-in starea de veghe, in somn.
2. MEMORIA VOLUNTARA
-forma esentiala de organizare si manifestare a capacitatii mnezice a omului,
strans conectata motivelor si scopurilor activitatilor specifice.
-caracteristica sa principala este formularea expresa a sarcinii si scopului de
fixare si pastrare, in vederea utilizarii informatiilor mai tarziu.
B. IN FUNCTIE DE PREZENTA INTELEGERII LEGATURILOR
SPECIFICE INTRE NOTIUNI
1. MEMORIA MECANICA-fixarea, conservarea, reproducerea unei informatii in forma
sa originala,fara realizarea unei intelegeri a continutului si legaturilor logice intre
diferite secvente si elemente.

2. MEMORIA LOGICA-mediata de operatii mentale de analiza, comparare si relationare

criterial-semantica a materialului.

MEMORIA MOTORIE constă în reproducerea mișcărilor și a comportamentului. Ea ne

dă posibilitatea de a forma anumite deprinderi, de a învăța mișcări care cu timpul se
automatizează (îmbrăcarea și dezbrăcarea hainei, schimbarea vitezelor la automobil, mersul,
etc).
C. IN FUNCTIE DE MODALITATEA
DE RECEPTIE DOMINANATA
1. Memoria vizuala
2. Memoria auditiva
3. Memoria kinestezica
4. Memoria mixta
D. IN FUNCTIE DE CONTINUT SI
MODALITATEA DE EVOCARE
1. Senzorială
2. Cognitivă
3. Afectivă.
 1. Tulburari de memorie cantitative
• hipermnezii
• hipomnezii
• amnezii
2. Tulburari de memorie calitative-paramnezii
• Iluzii mnezice (tulburări ale sintezei mnezice imediate);

Tulburarile de Criptomnezia
Înstrăinarea amintirilor
memorie False recunoașteri
(Dismnezii) Paramneziile de reduplicare
• Alomnezii (tulburări ale rememorării trecutului).
Pseudoreminescențe
Confabulații sau halucinațiile de memorie
Ecmnezia
Anecforia
 Tulburari de memorie cantitative
Hipomnezia
- scaderea memorarii,
- poate avea diverse grade,
-apare la oamenii sanatosi in stari de surmenaj,
-patologic apare in sindroame nevrotice, tulburari depresive, stari deficitare, intoxicatii.
Amnezia
- pierderea totala a capacitatii de memorare. Unii autori considera ca este un termen
inadecavat deoarece nu exista anularea totala a unor urme de memorie.
- de regula amneziile urmeaza unei perioade de pierdere a constientei sau a unei modificari a
starii de constienta.

Amnezia poate fi:

de o durată scurtă (de la 2-3 ore până la 2-3 zile) sau cu o durată mai îndelungată.
TIPURI DE AMNEZIE

Anterograde ( de fixare) - imposibilitatea de a fixa date noi; apar dupa un TCC, in

toxicomanii, alcoolism, dementa, sindrom Korsakov.
Retrograde (de evocare) - extinderea progresiva a tulburarii de memorie spre trecut,
dinaintea debutului bolii pana in copilarie.
Amnezia antero-retrograda - combina ambele tipuri de amnezii . Destructurarea
memoriei nu se face la intamplare, ea urmeaza o ierarhie psihologica explicata de Delay -
"Legea disolutiei memoriei“ -amnezia merge de la complex la simplu. De asemenea Th.
Ribot a enuntat “Legea regresiunii memoriei”-uitarea se intinde de la prezent spre trecut.
Amnezia lacunara- amnezie care delimiteaza o perioada temporala in care
evenimentele nu au fost stocate in memorie. Exemplu: “black-out-ul”-lacuna mnestica a
episodului de betie acuta cel mai recent
Amnezia electiva sau tematica - se refera la situatii in care datele au
fost bine fixate si inmagazinate, dar evocarea lor nu este posibila pentru
ca acele evenimente au fost insotite de o stare afectiva intens negativa
( amnezia unui eveniment traumatizant, amnezia identitatii). Se mai
numeste si amnezie psihogena sau afectogena sau amnezie somatica.
Amnezia progredientă- se manifestă prin scăderea treptată a memoriei,
care se dezvoltă după o anumită consecutivitate. Pierderea informațiilor
are loc în ordinea inversă a acumulării lor (legea lui Th. Ribot).
Persoanele cu astfel de amnezie își amintesc în amănunte evenimentele
din copilărie, o perioadă de timp își mențin abilitățile profesionale, dar
nu-și pot aminti ce s-a petrecut câteva minute mai devreme
Hipermnezia

- aceste evocari exacerbate

apar mai ales involuntar, - insotite de accelerarea
-se caracterizeaza prin
sunt numeroase si proceselor gandirii sau de
exagerarea evocarilor
indeparteaza subiectul de stari de excitatie
preocuparile prezente

- in mod normal pot aparea - forma particulara-

legate de evenimente cu - patologic apar in paranoia, mentismul-subiectul devine
continut puternic negativ oligofrenii, intoxicatii cu eter, spectator al unei desfasurari
sau pozitiv , avand caracter cloroform, barbiturice incoercibile de amintiri si
tematic, selectiv idei.
 Tulburari calitative de memorie (paramnezii)
A. Tulburari ale sintezei mnezice imediate
- Se mai numesc si iluzii de memorie- reprezinta o evocare eronata in sensul
incadrarii in timp sau spatiu real a unor fenomene traite de bolnav in
realitate.
-Tulburarea apare in schizofrenie, delir cronic, dementa, stari maniacale
TIPURI
1. Criptomnezia- atribuirea de catre pacient a unor creatii artistice, literare,
muzicale pe care si le atribuie, desi nu ii apartin. De regula bolnavii incep
sa lupte pentru a-si primii drepturile cuvenite, actionand in justitie.
2. Falsa recunoastere-se traduce prin recunoasterea unor persoane sau
situatii pe care de fapt bolnavul nu le cunoaste. Se poate intalni in stari de
surmenaj, schizofrenie, demente degenerative si uneori stari maniacale.

3. Iluzia de nerecunoastere - este fenomenul opus. Bolnavul are senzatia

ca recunoaste persoane pe care nu le-a intalnit niciodata, in schimb nu
recunoaste sau nu e sigur ca recunoaste persoane pe care le-a cunoscut.

4. Starile de Deja-Vu si Jamais vu- se definesc prin impresia ca pacientul

a mai vazut sau nu a vazut pe cineva sau ceva, situatia fiind neconforma
cu realitatea. Se intalneste in starile confuzive.
 1. Pseudoreminiscentele - reproducerea unor
evenimente din trecut, pe care pacientul le plaseaza in
B.Tulburariie prezent, amestecand astfel evenimente din trecut cu
rememorarii cele din prezent.
trecutului Tulburarea consta in faptul ca pacientul nu recunoaste
cand si unde s-a produs exact actiunea respectiva.
(allomnezii) -
pacientul plaseaza 2. Ecmneziile - tulburari mai globale de memorie
in prezent in sensul ca pacientul confunda in totalitate trecutul cu
evenimente reale prezentul. Este o intoarcere in trecut a intregii
personalitati a individului.
din trecut. Comportamentul este cel al perioadei in care pacientul
considera ca se afla. Se intalneste in dementele
degenerative.
3. Anecforia - tulburare de memorie
mai putin severa, reproduce o amintire
pe care o credea uitata demult in
conditiile in care i se amintesc unele
elemente ale evenimentelor respective.

4. Confabulatia - halucinatie de
memorie ce se manifesta prin
reproducerea unor evenimente
imaginare, pe care bolnavul nu le-a trait.
Este incadrata de mai multi psihiatrii in
tulburarile de imaginatie in exces.
 Sindromul amnestic Korsakoff a fost descris de savantul rus (S. Korsakoff în
1887).
Caracteristic pentru acest sindrom este:
- amnezia “de fixare”, pacientul nu poate reține în memorie informații recente (de ex.:, ne putem saluta cu
acesta și, peste câteva clipe, el nu-și poate aminti că s-a salutat cu medicul ori nu poate să-și amintească ce a
mâncat câteva minte mai devreme);
- concomitent cu amnezia „de fixare” pot fi prezente amnezia anterogradă, cât și cea retrogradă;
- sunt prezente confabulații polimorfe, cu conținut fantastic, asociate uneori cu iluzii ale memoriei, fenomen
definit ca și “confuzie confabulatorie”;
- în structura sindromului pot fi prezente pseudoreminescențe, criptomnezii;
- din cauza amneziei, pacienții sunt dezorientați în timp și spațiu, uită unde este salonul, patul, toaleta, etc.;
- evenimentele din trecutul îndepărtat pot fi bine păstrate în memorie, pacientul reflectându-le amănunțit și
corect;
- adeseori simptomele discognitive evoluează pe fundalul asteniei marcate.
 Pentru acest sindrom este caracteristică
triada de simptome descrisă de către
(Walter-Büel H., 1951):
1) Alterarea memoriei (tulburări globale
Psihosindromul antero-retrograde ale memoriei)
organic cerebral 2) Diminuarea capacității de a înțelege
sensul fenomenelor, evenimentelor ce au loc
în ambianță, dar și a vorbirii adresate.
3) Incapacitatea de a-și controla emoțiile.
 1. VIEREGGE - examinatorul ii cere persoanei pe care o investigheaza sa
repete cifre enumerate de el; dupa ce ii distrage atentia 1 minut il pune sa
repete cifrele. Un adult sanatos poate sa reproduca 6-8 cifre dupa un minut si
5-6 cifre dupa 2 minute.

2. BERNSTEIN - cuprinde 2 grupuri de figuri desenate in profil: 9 figuri in

primul grup, 25 de figuri in al 2 grup din care fac parte si primele 9.
Metode de Subiectul este pus sa recunoasca primele 9 figuri in grupul celor 25 de figuri.

investigatie 3. WECHSLER - un test mai complex, cuprinde mai multe probe.

psihologica a -de informatie generala
memoriei -de orientare
-de control mintal
-memorarea unui paragraf
-memorarea imediata a cifrelor
-memorarea perechilor de cuvinte