ACADEMIA NAVALĂ MIRCEA CEL BĂTRÂN

FACULTATEA DE INGINERIE MARINĂ

PROIECT DE CURS LA TIR

“Instalatia de propulsie a navei”

Profesor îndrumător:
Prof. univ. dr. ing. ANASTASE PRUIU
Întocmit de:
Boanfa Ionut Cristian
Grupa 4511

Constanţa
2014
 1. NAVA RO-RO CU DEPLASAMENTUL DE 5.000 TDW

Dimensiuni:
•Lungimea maximă-128,40 m;
•Lungimea PP-118,40 m;
•Lătime maximă -26,40 m;
•Pescajul maxim -15,50 m;
•Bordul liber - 6,56 m
 2. ROL FUNCŢIONAL

Instalatia navala de propulsie  reprezinta complexul format din masinile

principale si auxiliare, care au rolul de a transforma energia continuta in
combustibil in energie: termica, mecanica, electrica si hidraulica,
destinata pentru:                    
 a) deplasarea navei, in conditii normale de exploatare, cu viteza
prevazuta, pe drumul dorit;
b) functionarea masinilor si a instalatiilor ce deservesc masinile
principale de propulsie;
c) alimentarea cu energie electrica a aparaturii de navigatie, a
instalatilor de semnalizare si a aparatelor si sistemelor de masura, control
si comanda, a sistemului de propulsie si a altor instalatii;
             d) actionarea mecanismelor de punte folosite pentru diverse
operatiuni in timpul exploatarii navei;
             e) functionarea instalatiilor care asigura conditii normale de viata
pentru calatori si echipajul navei;
           
3. SCHEMA - COMPONENTE
6. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ÎNTREŢINERE ŞI REPARAŢII

Scopul fundamental al activitatilor (operatiunilor) care se executa pe timpul

exploatarii, intretinerii instalatiei de propulsie si a corpului navei il constitue tocmai
mentinerea si punerea in evidenta a calitatilor de mars pe toata durata de serviciu a
acesteia.
In acest mod se rezolva problemele referitoare la:
-       determinarea rezistentei la inaintare si a puterii necesare pentru asigurarea
diferitelor viteze de deplasare ale navei pe apa linistita si pe valuri;
-       studiul influentei adancimilor limitate si apropierii peretilor canalelor de
navigatie, asupra rezistentei la inaintare;
-       trasarea curbelor de functionare ale elicilor in apa;
-       determinarea caracteristicilor giratiei navei.

Receptia instalatiei de propulsie a navei se executa in cadrul progamului de receptie a

instalatiei de forta a acesteia, prin probe la cheu si probe in mars.
Probele de receptie la cheu

Aceste probe au drept scop verificarea montarii corecte a elementelor componente

ale instalatiei de propulsie si a parametrilor functionali ai acesteia stabilindu-se
eventualele defecte functionale sau de montaj.

Pe timpul probelor la cheu a motoarelor principale se verifica:

-       lansarea motorului in conformitate cu instructiunile firmei constructoare
urmarindu-se realizarea a sase lansari;
-       functionarea telegrafului si pupitrului de comanda de la distanta;
   -       functionarea corecta a liniei de arbori: lagarele de sprijin, lagarul de impingere
si bucsa etambou;
 Probele de receptie in mars

Probele de mars au drept scop verificarea parametrilor functionali ai instalatiei de

propulsie fata de datele prevazute in proiect.
In timpul probelor de mars se verifica:
-       performantele navei legate de: viteza, manevrabilitate, inertie, etc.;
-       functionarea instalatiei principale de forta la parametrii regimului nominal
si la alte regimuri, instalatii auxiliare conditionate functional de instalatia de forta
principala si toate mecanismele si masinile ce servesc aceste instalatii;
In timpul probei se verifica:
-       parametri functionali ai motoarelor principale si a agregatelor aferente cu
actionare de la distanta sau actionare independenta;
-       manevrabilitatea motorului;
-       functionalitatea regulatoarelor de turatie;
-       turatile critice provocate de vibratiile torsionale ale liniei de arbori;
 Protectia corpului navei impotriva coroziunii

Din momentul lansarii la apa si pana la epuizarea duratei de serciciu, corpul navei
(opera vie) este supus permanent actiunii agresive a apei (determninata de gradul de
salinitate a acesteia) si a unor factori nocivi adiacenti (organisme vegetale si animale
care se depun pe opera vie, crestereaaciditatii apei datorata acestora, aparitia curentilor
vagabonzi si a curentilor de dispersie, etc) care au ca efect coroziunea electrochimica a
tablelor cat si cresterea vitezei de producere a acesteia.
Coroziunea electrochimica a operei vii are influenta negativa atat asupra calitatilor
de mars ale navei (prin cresterea rezistentei la inaintare cat si asupra cheltuielilor de
intretinere si reparatii ale acesteia. De asemenea, reducerea grosimii tablelor ca efect al
coroziunii, determina micsorarea duratei de exploatare a navei.
 Inlaturarea cauzelor care provoaca procesul
de coroziune

Principalele masuri tehnice si organizatorice care se iau pentru inlaturarea

cauzelor care provoaca procesul de coroziune a partii imerse a corpului navei sunt:
a) inlaturarea macroelementelor galvanice din zona imersa a navei – curatarea
(dragarea) periodica a bazinelor de stationare a navei (in constructie sau serviciu);
b) curatarea corpului navei de zgura si tunderul fixat pe suprafetele metalice si pe
imbinarile sudate in timpul constructiei sau raparatiei acesteia inaintea
operatiunilor de piturare anticoroziva;
c) deconectarea electrica a constructilor bimetalice sau celor asamblate din mai
multe metale diferite;
d) inlaturarea scurgerilor de curent prin inreaga suprafata a parti de corp
scufundate in apa (suprafata operei vii), atunci cand se executa lucrari de sudura
electrica si cand navele se alimenteaza cu curent din reteaua electrica de la mal –
legarea navelor la centura de impamantare a locului de stationare 
Aceasta impune ca incepand cu armarea navei la cheu in santier,
continuand pe toata durata de serviciu si mai ales pe timpul
imobilizarilor indelungate, sa se ie toate masurile pentru asigurarea
protectiei impotriva coroziunii operi vii a acesteia.
Principalele masuri de protectie impotriva coroziunii operi vii a navei
compatibile cu condiitile de exploatare ale acesteia sunt:
-       inlaturarea cauzelor care provoaca producerea coroziunii;
-       izolarea prin mijloace mecanice a suprafetelor metalice supuse
agresivitatii mediului acvatic inconjurator;
-       aducerea metalului (tablelor operei vii) corpului navei in stare stabil
– neutra din punct de vedere al reactilor chimice;
-       folosirea pentru constructia corpului navei, a unor materiale
anticorozive sau inoxidabile.
 Protectia mediului marin

Protectia mediului marin (L.17/1990-modificata 2002)

   Prevenirea, reducerea si mentinerea sub control a poluarii mediului marin,

provocata sau care este legata de activitatile din apele maritime interioare,
din marea teritoriala, din zona economica exclusiva si din atmosfera de
deasupra acestora se realizeaza în conformitate cu legislatia româna în
vigoare si cu conventiile internationale la care România este parte.
Organele române competente stabilesc norme si iau masuri pentru
protejarea si conservarea mediului marin, precum si pentru prevenirea,
reducerea si mentinerea sub control a poluarii mediului marin si în legatura
cu mentinerea securitatii si a protectiei navigatiei specifice zonei respective
si asigura respectarea si aplicarea acestora în porturi, în apele maritime
interioare, în marea teritoriala si în zona economica exclusiva ale României.
 Masurile luate în aplicarea prevederilor prezentului capitol vizeaza toate sursele de
poluare a mediului marin. Ele includ, în special, masurile care limiteaza:
a) evacuarea de substante toxice, daunatoare sau nocive, mai ales substante
nedegradabile, provenind din surse terestre, din atmosfera ori prin atmosfera sau prin
scufundare;
b) poluarea de catre nave, îndeosebi masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru
a se face fata cazurilor de urgenta, a se asigura securitatea operatiunilor pe mare, a se preveni
deversarile, fie ca sunt intentionate sau nu, si pentru a se reglementa proiectarea,
constructia, echiparea si exploatarea navelor si componenta/structura personalului afectat
acestora;
c) poluarea provenind de la instalatiile sau aparatura utilizata pentru explorarea ori
exploatarea resurselor naturale de pe fundul marii si din subsolul ei, în mod deosebit
masurile pentru prevenirea accidentelor si pentru a se face fata cazurilor de urgenta, a se
asigura securitatea operatiunilor pe mare si a se reglementa proiectarea, constructia,
echiparea si exploatarea acestor instalatii si aparaturi si componenta/structura personalului
afectat acestora;
 1. prin poluarea mediului marin se întelege introducerea de catre orice persoana
fizica sau juridica, direct ori indirect, de substante sau energie în mediul marin, când aceasta
are sau poate avea efecte vatamatoare, cum ar fi daune aduse resurselor biologice, faunei si
florei marine, riscuri pentru sanatatea omului, piedici pentru activitatile marine, inclusiv
pescuitului si celorlalte utilizari legitime ale marii, alterarea calitatii apei marii din punct de
vedere al întrebuintarii acesteia si degradarea valorilor sale de agrement;
2. prin scufundare se întelege:
a) orice evacuare deliberata de deseuri sau de alte materii de pe nave, aeronave,
platforme sau alte lucrari plasate pe mare;
b) orice sabordare pe mare a unor nave, aeronave, platforme sau alte lucruri.
Termenul scufundare, în sensul alin. 1 pct. 2, nu vizeaza:
a) evacuarea de deseuri sau de alte materii provenind direct sau indirect din
exploatarea normala a navelor, aeronavelor, platformelor ori a altor lucrari plasate pe mare,
precum si de la echipamentul acestora, cu exceptia deseurilor sau a altor materii transportate
de nave ori transbordate pe nave, aeronave, platforme ori alte lucrari plasate pe mare, care
sunt folosite pentru eliminarea acestor materii sau provenite din tratarea unor asemenea
deseuri ori a altor materii la bordul acestor nave, aeronave, platforme sau lucrari;
b) depozitarea unor materii în alt scop decât simpla lor eliminare, sub rezerva ca
aceasta depozitare sa nu contravina scopurilor prezentei legi.