MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A

LIMBAJULUI
ELEVILOR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR

Coordonator ştiinţific, Candidat,

Conf.univ.dr.VENERA-MIHAELA înv. TINEI (PAVILESCU)
COJOCARIU GABRIELA

BACĂU
2008
 PLANUL LUCRĂRII
Capitolul I
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT- INTERACŢIUNE A
FORMĂRII ŞI INFORMĂRII
Capitolul II
IMPORTANŢA VALORIFICĂRII VOCABULARULUI
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Capitolul III
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI
ELEVILOR IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
Capitolul IV
PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR
 Capitolul I
PROCESUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT-INTERACŢIUNE
A FORMĂRII ŞI INFORMĂRII

1.1. Limbaj şi comunicare

1.2. Funcţiile limbajului
1.3. Limba şi literatura română disciplină
fundamentală în Planul - cadru pentru
învăţământul primar
1.4. Bogăţia lexicală a limbii române
1.5. Procedee de îmbogăţire a limbajului
 Capitolul II
IMPORTANŢA VALORIFICĂRII VOCABULARULUI
ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
2.1. Particularităţi ale limbajului şcolarului mic

2.2. Locul şi rolul vocabularului în însuşirea limbii

române
2.3.Dificultăţi în formarea şi dezvoltarea limbajului
elevilor de clasa a –IV-a în condiţii de bilingvism
 Capitolul III
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE A LIMBAJULUI
ELEVILOR IN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR
3.1. Ipoteza şi obiectivele cercetării
,,Integrarea sistematică a exerciţiului şi a unor
procedee diverse de explicare a cuvintelor noi în cadrul
lecţiei de limba şi literatura română la clasa a- IV- a va
asigura creşterea nivelului de exprimare al elevilor”.

•
Obiectivele cercetării:
• 1.Identificarea nivelului de dezvoltare al limbajului elevilor de clasa
a- IV- a şi a unor greşeli uzuale de exprimare făcute de aceştia;
• 2. Stabilirea vârstei lingvistice la elevii de clasa a- IV -a în general şi
la cei de etnie rromă în special;
• 3. Proiectarea şi realizarea practică a unui program experimental de
valorificarea unor procedee de explicare a cuvintelor noi, a căror
utilizare conduce la activarea, îmbogăţirea şi nuanţarea
vocabularului;
• 4. Aplicarea unei game diversificate de exerciţii menite să dezvolte
capacitatea de exprimare orală şi scrisă a elevilor clasei a IV a;
• 5. Formularea unor concluzii şi sugestii de optimizare a activităţii
 3.2. Metodica cercetării
3.2.1. Eşantioane
În cercetarea psihopedagogică realizată s-au folosit două tipuri de eşantioane:
un eşantion experimental şi un eşantion de control.
3.2.2. Etapele cercetării
- Etapa I- etapa evaluării iniţiale (oct.2007)
- Etapa a II a- etapa introducerii factorului de progres (oct.2007-iunie 2008) -
- Etapa a III a –etapa evaluării finale(iunie 2008)
3.2.3. Metode de cercetare, tehnici şi instrumente utilizate:
1. Metoda observaţiei

2. Experimentul

3. Metoda analizei de conţinut al produselor activităţii elevilor

4. Metoda probelor şi testelor
5. Metodele de măsurare şi prelucrare a rezultatelor:numărarea (înregistrarea),

-
clasificarea/ordonarea sau procedeul rangului, compararea raportarea

mărimilor obţinute la diferite mărimi-repere

a
 3.3. Modalităţi de intervenţie
ameliorativă
3.3.1. Lecţia de limba şi literatura română –
activitate de bază în vederea dezvoltării limbajului
micului şcolar
Dacă lecţia rămâne principala formă de organizare a procesului de
învăţământ este lesne de înţeles că activitatea de îmbogăţire a limbajului
elevului se realizează cu succes tot în cadrul lecţiei.

Explicarea cuvintelor şi expresiilor

noi-moment important în lecţia
de citire
 3.3.2. Procedee de explicare a
cuvintelor noi
1) Perceperea nemijlocită a obiectului sau
activităţii denumită de cuvânt
2) Ilustrarea obiectelor, însuşirilor, acţiunilor
denumite prin cuvânt
3) Explicarea cuvintelor prin mimica feţei sau
prin gesturi
4) Explicarea cuvintelor prin folosirea
sinonimelor
5) Explicarea cuvintelor prin întrebuinţarea
perifrazei
 6) Explicarea cuvintelor prin generalizarea
noţiunii particulare neînţelese
7) Un procedeu des folosit este acela al
introducerii cuvântului neînţeles de copii
într-o propoziţie cu cuvinte cunoscute.
8) Explicarea unor cuvinte necunoscute se
poate face şi cu ajutorul analizei
gramaticale
9) Cuvintele care reprezintă noţiuni
abstracte pot fi înţelese după citirea
unei povestiri adecvate.
10) Procedee pentru explicarea expresiilor

Procedeul cel mai întrebuinţat este înlocuirea

expresiei figurate printr- o altă expresie simplă,
obişnuită. Prin confruntarea a două construcţii
verbale copiii îşi pot da seama, în mod clar de
specificul şi de însemnătatea . expresiilor analizate.
Unele expresii cu sens figurat de o deosebită valoare
artistică, aşa cum se găsesc ele în text ar fi deosebit de
greu de înţeles elevilor dacă nu ar fi înlocuite cu altele
obişnuite, mai simple.
Exemple:
¤ ,,inimă de aur” - ,,bunătate sufletească”;
¤ ,,i se face inima cât un purice “ -,,a se teme “;
¤ ,,a-şi lua inima în dinţi” - ,,a prinde curaj” ;
¤ ,,a-i ieşi de la inimă” - ,,a înceta să-l mai iubească”
 3.3.3 Explicarea limbajului figurat

Fără a defini şi a le denumi, în analizele

textelor de limba română, învăţătorul are
posibilitatea să evidenţieze valorile cognitive şi
mai ales afective ale unor figuri de stil precum
şi sensul figurat al unor expresii, al unor
cuvinte cunoscute de elevi în contexte
obişnuite. Pentru a înţelege cât mai bine sensul
propriu şi cel figurat al cuvintelor se poate face
apel la expresii uzuale, la cuvinte din vorbirea
obişnuită.
3.3.4. Tipuri de exerciţii menite să
stimuleze limbajul elevilor
a) Exerciţii de identificare
1) Alegeţi din lecţie cuvintele care
denumesc fiinţe şi alcătuiţi propoziţii cu ele.
2) Alegeţi cuvintele care conţin grupul de
sunete ,,oa” şi îl subliniaţi.
3) Subliniaţi din lecţie cuvintele care
conţin grupul ,,ii”.
4) Găsiţi cuvintele care să aibă sens opus
pentru cuvintele:
5)*Completează fiecare piatră scumpă din
colier cu câte o calitate a prietenului tău:
 b) Exerciţii de grupare
1) Ordonaţi cuvintele scrise mai jos după
momentele zilei: amiază, răsărit, zori, după-
amiază, amurg, apus, prânz, înserare,
dimineaţă.
2) Grupaţi cuvintele cu acelaşi înţeles
(sinonime):
3) Realizaţi corespondenţe între cuvintele
din cele două coloane:
4)Reuniţi în perechi cuvintele cu sens
opus:
5) Scrieţi cuvintele cu sens opus,
alegându-le din dreptunghiul alăturat:
6*) Descoperă în tabelul cu litere cuvinte
care au următoarele înţelesuri:
 c) Exerciţii de motivare
1)Explicaţi înţelesul proverbelor şi
zicătorilor de mai jos
2) Explicaţi înţelesul expresiilor:
3) Explicaţi asemănările:
,,Cade puzderie ca făina la cernut;
cerul e ca leşia;”
5) De ce poezia ... poartă acest titlu?
6) Stabiliţi care este deosebirea de
înţeles între cuvintele:
,,înfrunzit” - ,,desfrunzit”
 d) Exerciţii de diferenţiere
1) Descoperiţi cuvintele de la care s-au format
cuvintele de mai jos: a împrospăta, a îngenunchea,
a înfrumuseţa
2) Observaţi înţelesurile diferite ale verbului ,,a
mistui”
3) Precizaţi sensurile cuvintelor subliniate:
Mama a scurtat rochia Mariei. (...)
Vorbitorul a scurtat discursul. (...)
Turiştii au scurtat drumul spre cabană. (...)
4)*Tăiaţi cuvântul care nu are ce căuta în şirurile
următoare de cuvinte:
rădăcină, tulpină, carte, muguri, flori;
a accelera, a grăbi, a plânge, a iuţi, a zori;
 e) Exerciţii de intervenţie

1) Puneţi cuvintele de mai jos în

ordinea corespunzătoare şi scrieţi propoziţia
formată: viteji, în, harnici, romanii, pace,
erau, războaie, şi, de, timp;
2) Înlocuiţi cuvintele subliniate cu altele
cu înţeles asemănător:
3) Înlocuiţi prima literă a cuvântului şi
formaţi cuvinte noi: rouă, nor, noapte, bună;
4) Dezvoltaţi următoarele propoziţii:
5*) Citind literele din grilă într-o
anumită ordine veţi găsi un proverb despre
muncă :
 f) Exerciţii structurale
1) Refaceţi versurile încurcate de mai jos,
aşezând cuvintele la locul potrivit:
2) În locul expresiilor de mai jos puneţi
cuvintele care conţin acelaşi înţeles:
,,un ghem de blăniţă de culoarea flăcării”;
3) Unele cuvinte din poezie se repetă.
Subliniaţi în text astfel de cuvinte şi
explicaţi de ce le repetă poetul:
4*) Găseşte cât mai multe cuvinte
suprimând una sau mai multe litere din
cuvintele: fiecare, partener, apartamente;
 g) Exerciţii de creaţie
1) Găsiţi toate cuvintele care se pot forma cu
silaba ,,re”;
2) Alcătuiţi propoziţii în care să arătaţi
frumuseţea pădurii;
3) Alcătuiţi propoziţii în care să folosiţi
cuvintele:
4) Alcătuiţi enunţuri astfel încât cuvântul corn
să aibă sensuri diferite;
5) Alcătuiţi enunţuri în care expresia ,,închide
ochii” să aibă sensuri diferite;
6) Formulaţi enunţuri cu următoarele expresii:
 Compunerile
Sunt o formă evoluată a exerciţiilor de
creaţie şi apar mai ales în manualele de
limba şi literatura română pentru clasele a
III a şi a IV a.
,,Compunerile constituie expresia
interferenţei mai multor componente:
informaţia, imaginaţia şi creativitatea, logica
şi corectitudinea exprimării, expresivitatea
şi originalitatea ideii şi a exprimării,
organizarea ,,tehnică” a structurilor,
modelele de creaţie.
 Modele de compuneri:
1. Redactarea unei compuneri după un şir de
ilustraţii
2. Redactarea compunerii după un plan de idei
2*. Redactarea unei compuneri având planul de
idei aşezat sub forma unei scheme:
3. Redactarea unei compuneri pe baza unor
cuvinte şi expresii de sprijin
4. Redactarea unei compuneri cu început şi
sfârşit dat
5. Compunerea cu plan dat
 PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA
REZULTATELOR

4.1. PREZENTAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA

REZULTATELOR DIN EVALUAREA INIŢIALĂ

GRUPUL EXPERIMENTAL GRUPUL MARTOR

11.11 14.28

33.33

FB 14.28 FB
22.22
B B
S S
I 57.14 I

14.28

33.33
 Histograma greşelilor uzuale făcute
de elevi la testarea iniţială:

greşeli uzuale clasa experimentală greşeli uzuale-clasa de control

45 45

40 40

35 35

30 30
sinonime sinonime
25 genul 25 genul
persoana şi timpul persoana şi timpul
20 20
dezacord între S şi P dezacord între S şi P
15 exprimare defectoasă 15 exprimare defectoasă

10 10

5 5

0 0
1 2 3 1 2 3
 Diagrama areolară privind vârstele
lingvistice obţinute în urma probei
psihologice aplicate ambelor grupuri:

GRUPUL EXPERIMENTAL GRUPUL DE COONTROL

11.11
21.43

7ani 7 ani
6-7ani 6-7 ani
33.33 55.55 sub 6 ani sub 6 ani
57.14

21.43
 4.4. EVIDENŢIEREA ŞI ANALIZA
PROGRESULUI ÎNREGISTRAT DE ELEVI

GRUPUL EXPERIMENTAL

10

9
8

6
FB
Nr.elevi 5
B
4 S
3 I

1
0
1 2 3 4
Testare iniţială-intersemestrială-finală
 Histograma comparativă a greşelilor
uzuale întâlnite în testele iniţiale şi finale

GRUPUL EXPERIMENTAL

50

45

40

35

30
TESTARE INITIALA
25
TESTARE FINALA
20

15

10

0
sinonime gen pers.timp dezacord exprimare
 Concluzii
Mă bucur că munca mea nu a fost în
zadar şi ipoteza formulată la începutul
activităţii mele de cercetare s-a dovedit
a fi o realitate. Sunt fericită să constat
că prin cercetarea psihopedagogică
întreprinsă de mine şi concretizată prin
această lucrare am reuşit să vin în
întâmpinarea unor nevoi care s-au resimţit
atât în rândul şcolarilor cât şi al colegilor.
Ce mândrie mai mare poate să-l învăluie
pe un educator decât aceea că generaţii şi
generaţii de elevi, pe care i-a instruit şi
educat, vor avea deschise porţile viitorului
datorită faptului că şi el i-a ajutat s-o facă!