Tema :3

Dreptul la un proces echitabil

( materie penală)
ARTICOLUL 6 CEDO
8 ore
 Text
1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, în mod public şi în
termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege,care
va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra
temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie
să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi
publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul
moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică,
atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun,
sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări
speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumatănevinovată până ce vinovăţia sa
va fi legal stabilită.
3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul :
a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbăpe care o înţelege şi în mod
amănunţit, despre naturaşi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ;
b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesarepregătirii apărării sale ;
c. să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărătorales de el şi, dacă nu dispune de
mijloacele necesareremunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuitde un avocat din
oficiu, atunci când interesele justiţieio cer ;
d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea
martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării ;
e. să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la
audiere.
 Plan

1 Acuzație în materie penală

2 Garanțiile generale ale unui process echitabil
3 Prezumția de nevinovăție
4 Garanții în cadrul unui process penal
5 Unele probleme cu privire la Republica
Moldova
 1.Acuzație în materie penală
Engel v Olanda 8 iunie 1976 (Elementele acuzației în
materie penală )
a)Norma care defineşte abaterea aparţine dreptului penal în sistemul
juridic al statului (Adică calificarea faptei în dreptul intern.Dacă în
dreptul penal este prevăzută această faptă atunci se aplică aitomat
art 6. Aceasta nu înseamnă că dacă nu este prevăzută în Codul
penal nu se poate aplica și în alte materii inclusiv în disciplinar (Hot
CC testarea integrității profesionale Nr. 7 din  16.04.2015)
b) Natura abaterii Dacă norma se aplică unui număr restrâns de
persoane ea mai degrabă ține de dreptul disciplinar. Dacă are efect
general este posibil să poarte un carater penal ( faptei Webwr v
Elveția 22 mai 1990)
c) natura şi gradul de severitate ale pedepsei care ar putea fi aplicată
persoanei în cauză. Dacă pedeapsa are un scop punitiv și
discurajator este de aseemena una de natură penală. Ozturk v
Germania 12 februarie 1984
Manifestări ale acuzației în materie penală
Orice normă asortată cu privațiune de libertate este mai degrabă o acuzație în
materie penală decât una disciplinară Engel v Olanda 8 iunie 1976
o notificare , ce se emană de la o autorityate competentă ... ce înseamnă
producerea unor consecințe importante pentru persoana astfel
suspectată. Daweer v Belgia 27 februarie 1980. În RM ordonanța de
pornire a urmăririi penale în rem cu indicarea numemlui persoanei. Ce-i
asta?
Acuzația în materie penală poate să Ia și forma unei măsuri ce au represiuni
importante pentru persoană. De ex o percheziție la domiciliul persoanei
de natură să aibă urmări importante privitoare la persoana data. Comisia
Abas v Pays-Bas 26 februarie 1997.

Kaleja c Letoniei 5 octombrie 2017 Persoana a fost audiată inițial ca martor

apoi pusă sub învinuire. Declarația lui ca martor a fost utilizată. Curtea a
considerat violare , acuzația a început din momentul audierii ca martor
 Manifestări ale acuzației în materie penală
RM
Dec de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2018
privind Excepţia de neconstituţionalitatea
articolului 63 alin.(1) punctele 1)-3) şi alin.(2)
pct.3) din Codul de procedură penală
(recunoaşterea calităţii de bănuit a
persoanei) nr. 25  din  29 martie 2018 în
decurs de 5 zile din momentul de începere a
primei acţiuni procedurale.
 2Garanțiile generale unui process echitabil

Audierea publică
Protejază de o justiție seccretă.Axsen v
Germania 8 decembrie 1983.
Dacă în prima instant nu are loc vre-o audiere
publică aceasta poate avea loc la alte niveluri.
Diennet v Franța 26 septembrie 1995.
În căile de atac publicitatea este obligatore dacă
se vor examina chiestiuni de fapt( ex audieri
sau alte le, dacă e vor examina doar chiestiuni
de drept publicitatea nu este obligaotrie.
Ekbatani v Suedia 26 mai 1998.
 Garanții
II Pronunțat public
Nu înseamnă obligator să fie citită în incinta instanăei
de judecată, dar să asigure suficient accesibilitatea
publicului,Pretto si alții v Italia 8 decembrie 1983.
 
Posibilitatea de a obține o copie a hotărârii de la
grefier sau de a citi hotărârea intr-o culegere
oficială de jurisprudență publicată asigură la
publicitate fără ca hotărârea să fie citită cu voce
tare. Suuter v Elveția 22 februarie 1984.
 
 Garanții
III Termen rezonabil.
Începe din momentul în care se înaintează acuzarea
Încetează odată cu încheierea procedurii în cea mai înaltă instanță. Scopelliti v Italia 23 noiembrie
1993.
 Complexitatea cazului
Presupune atăt proble de fapt cât și de drept.Importanță mare are natura faptelor ce urmează a fi
stbilite Triggiani v Italia 19 februarie 1991.
Număril de acuzati și de martori Angelucci v Italia 19 februarie 1991
Dimensiuni international Monzoni v Italia 19 februarie 1991
Conexarea dosarelor Diana v Italia 27 februarie 1992
 Comportamentul reclamantului
Acuzatul nu este obligat să intervină pentru accelerarea procesului.Ceteroni v Italia 15 noiembrie 1996.
Acuzatul totuți nu trebuie să facă uz de maniere dilatorii.
 Comportamentul autorităților
Statele sunt obligate să organizeze justiția în așa mod ca să se facă posibil a evita orice întârziere.
Dacă întârzierea tine de supraăncărcarea instanțelor aceasta constituie o încălcare a garanțiilor
termenului rezonabil.
 Importanța procesului pentru cel acuzat
Îndeosebi dacă persoana se află în arest preventiv.
 Ce-I cu dreptul victimei ?.În par 2 și 3 Convenția nu garantează. Dar la termenii rezonabili este utilizat
par 1 , daca de exemplu repararea prejudiciului sau excluderea dublei victimizări.
 
 Garanții
IV Dreptul la o instantă
 Dreptul nu este absolut.Urmează să fie reglementat de către părțile Convenției .Statele dispun de o anumită
marjă de apreciere.
 A) Instanță instituită prin lege - Evitarea discreției executivului la organizarea instanțelor judecătorești.
B) Instanță independentă
Modul de desemnare,
Dacă sunt numiți de guvern nu încalcă în principiu Convenția, dar poate încălca dacă modalitățile acelei numiri
sunt în genere nesatisfăcîtoare.Campbell și Fell v Regatul Unit 28 iunie 1984.
Durata mandatului ,
Numirea magistraților pentru o durată fixă este considerată ca o garanție de independență Le Compte v Belgia
23 iunie 1981
 Exigența garanțiilor împotriva presiunilor din exterior.
Anumite tribunale militare au fost considerate a nu fi independente Campbell și Fell v regatul Unit 28 iunie
1984.
 Aparențele de independență
Aparențele trebuie justificate în mod obiectiv. Comisia de poliție cu atribuții judecătorești era compusă dintr-un
politest ce active cu titlu individual și urma să se întoarcă în poliție. Belilos v Elveția 19 aprilie 1988.
 C) Instanță imparțială
Subiectivă -Dacă judecătorul nu a manifestat un interes personal la examinarea cauzei
Imparțialitatea se prezumă până la dovada contrarâ. Este necesară dovada unui prejudiciu real.Tocono v
Moldova. 26 Junie 2007
  Obiectivă -Dacă există garanții suficiente inclusive în legislație pentru a putea exclude oricare imparțialitate.
Ex Instituția incompatibilităților, recuzaream și abținerea.
 
 Garanții
Garanții procesuale
1) Prezența la process a acuzatului.Acuzatul trebuie
să fie present la rocesul sau.Ekbatani v Suedia 26
mai 1988.Proccesul poate sa se desfășoare în
absența acuzatului totuși trebuie realizate toate
posibilitîțile privind citarea persoanei.Colloza v
Italia 22 ianuarie 1985.
Orice acuzat care a renunțat la dreptul sau de a fi
present la audieri trebuie să fie reprezentat de un
avocat. Pelladoah v Olanda 22septembrie 1994.

 
 Garanții

Garanții procesuale
2)Egalitatea armelor și contradictorialitatea
Posibilitățile trebuie să asigure ca o parte să nu fie
dezavantajată de cealaltă.De Haes și Gijsels v Belgia24
februarie 1997.
 Organele de urmărire penală sunt obligate să comunice
toate elementele pertinente pe care le dețin sau la care au
acces susceptibile să ajute acuzatul să se dezvinovățească
sau sa atenueze pedeapsa..Jespers v Belgia
 A lua cunoștință cu argumentele părții opuse și a le discuta
Ruiz Mateos v Spania 23 iunie 1993.
 Martorul citat de apărare nu a beneficiat de aceleași
posibilități ca și martorul expert citat de acuzare. Bonisch v
Austria 6 mai 1985.
 Accesul la materialele cauzei

Accesul învinuitului la materialele cauzei Dec. CC de inadmisibilitate nr. 107  din 

07.11.2017 . Această regulă este impusă de necesităţi obiective ce ţin de
operativitatea actelor de urmărire penală, de respectarea demnităţii persoanelor
ce fac obiectul cercetării, de protejarea identităţii unor martori, de protejarea
surselor de informare şi a metodelor şi tehnicilor folosite pentru strângerea
probelor.Apărătorul nu este lipsit totalmente de posibilitatea de a lua cunoştinţă
de dosarul cauzei penale, acesta având dreptul de a lua cunoştinţă de procesele-
verbale ale acţiunilor efectuate cu participarea lui şi de a cere completarea lor
sau includerea obiecţiilor sale în procesul-verbal respectiv

  Accesul părții vătămate Hot CC , 29 noiembrie 2018 nr. 31

- restricția absolută -nu cântărește mai mult decât garanțiile presupuse de articolul
24 alin. (2) din Constituție, cu privire la participarea efectivă a părții vătămate la
urmărirea penală.
Cu titlu de excepție, accesul la materialele urmăririi penale poate fi restricționat de
către procuror, printr-o ordonanță motivată, dacă sunt întrunite cumulativ
următoarele condiții: (i) restricția este stabilită pentru o perioadă de timp
rezonabilă; (ii) restricția se referă doar la anumite acte procedurale și (iii) există
riscul ca accesul deplin la materialele cauzei penale să prejudicieze desfășurarea
urmăririi penale.
 Garanții

Garanții procesuale
3) Motivarea hotărârilor
 Doar întrebările cele mai importante pentru
rezultatul procesului necesită un răspuns
special în hotărâre.Van de Hurk v olanda 19
aprilie 1994.
 3 Prezumția de nevinovăție
Art 6 nu interzice transferal obligației de a prezenta probe acuzatului pentru a-și
asigura apărarea ,cu condiția că sarcina globală de a stabili culpabilitatea revine
acuzării.Salabiaku v Franța 7octombrie 1998 .Prezumția
legalității( admisibilutații ) probei Art 95 – dacă admministrarea probelor a
fost efectuată

Popovici c Moldovei Obligația de a prezente dovezi revine procuraturii și orice

dubii sunt în favoarea acuzatutlui. Barbera ,Messegue și Jabardo v Spania 6
decembrie 1988

Dreptul la tăcere Dreptul nu este absolut. Este inadmisibil de a se baza la o

eventuală condamnare în exclusivitate pe tăcerea acuzatului. Totuși un
asemenea privilegiu nu ar trebui să împiedice luarea în considerare a tâcerii
acuzatului când se cere în mod vădit o explicație a acestuia. John Murray v
Regatul Unit 8 februarie 1996
nu se extinde și la situațiile când se exercită independent de voința acuzatului.
De ex documentele obținute în baza unui mandat , stabilirea stării de
ebrietate , colectarea sângelui și a urinei și a țesuturilor urinare pentru analiza
AND. Saunders v Regatul Unit 17 decembrie 1996. Vezi admisibilitatea
probelor
 4 Garanții în cadrul unui process penal

Dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzației Art 6 Par

3 lit (a
Informația trebuie transmisă la momentul acuzării.
În cauza Chichlian și Ekindjian v. Franța 24 noiembrie 1996
petiționarii au fost achitați de o infracțiune aplicânduse un
articol din lege , apoi în apel au fost condamnați pe un alt
articol.
CE-i Cu modificarea invinuirii ?
Limba – Brozicek v Italia 19 decembrie 1989. Persoana era
german, autoritățile italiene erau obligate să traducă în
germană.
Kamasinski v Austria 19 decembrie 1989 dacă un apărător nu
poate menține o conversație în limba vorbită de curte, el
este plasat într-o poziție de inferioritate și lui trebuie cel
puțin să i se comunice actul de acuzare în limba în care o
înțelege.
 Timpul și facillități necesare apărării Art 6 Par 3 lit (b
Misiunea judecătorului -de a asigura un echilibru între această exigență și
operativitatea procesului.
depinde de toate circumstanțele cazului inclusive de complexitatea acestuia.
Este important ca un avocat să fie desemnat la timp pentru a pregăti în modul cuvenit
dossarul.X și Y v Austria .
Acuzatul trebuie să dispună de posibilitate comunicării libere cu avocatul său. Campbell
și Fell v Regatul Unit 28 iunie 1984.
Acest principiu presupune și accesul nelimitat al avocatului la clienții săi arestați pentru
a putea discuta cu ei elementele dosarului.orice system care stabilește necesitatea
unei autorizații prealabile a unei vizite a avocatului încalcă aceste prevederi.
Judecătorul trebuie să urmărească ca aceste vizite să fie confidențiale și să nu fie
ascultate de autoritățile penitenciare. ( vezi Castravet )
 În cazuri exepționale ar putea exista o limitate a vizitelor fără autorizare si cu controlul
comunicărilor cu avocații – terorozm. Krocher și Moller v Elveția ..
Orice restrictive de acest tip trebuie să fie strict necesară și proportională riscurilor
identificate.
 Dreptul presupune și comunicarea prin scrisori. Acestea cazuri sunt examinate sub
prizma și art 8.
În ce privește dreptul la probe Jespers v Belgia dreptul acuzatului de a cunoaște toate
rezultatele investigației pentru asi pregăti apărarea.T
Dreptul la materialele dosarului poate fi restrains
 Dreptul la apărare Art 6 Par 3 lit (c

Dreptul acuzatului de a se apăra personal nu este unul absolut.Croissant v Germania 25 septembrie 1992.
Asistența garantată trebuie să fie una concretă și eficientă și nu una teoretică și iluzorie.Art 6 vorbește de
asistență și nu de numire. Astfel dacă un avocat din oficiu nu este în stare să-și îndeplinească obligațiile statul
e obligat să-l înlociuască sau sa-l determine să-și îndeplinească obligațiile. Artico v Italia 30 aprilir 1980.

Art 70 alin 4  CPP substituirea avocatului dacă nu este în stare să asigure asistenţă juridică eficientă
( sesizare a g/150 CC)
Benham v Reg Unit 10 iunie 1996 În cazul când se pune în discuție o privațiune de libertate acuzatul trebuie să
fie asistat de un avocat.
 !!!!!!! Există anumite precizări .Atr 6 nu obligă autoritățile să intervină decât doar dacă carența apărării din
oficiu este evidentă.sau dacă ele l-au informat suficient în orice altă modalitate. Kamasinski v Austria 19
decembrie 1989
Dacă este clar că avocatul nu a dispus de timpul și înlesnirile necesare pentru a pregăti apărarea judecătorul
national este dator de a lua măsurile concrete pentru ași îndeplini obligațiile față de apărător.În general el
pronunță amânarea procesului.Gaddi v Italia 9 aprilie 1984 Dreptul de a allege un avocat există doar în cazul
când acuzatul are mijloace financiare pentru remunerarea avocatului.Așadar beneficiarul de asistență juridical
nu are drptul de ași allege avocatul din oficiu.M v Regatul Unit
Dreptul la sistență din oficiu nu este absolut statul fiind în drept de a admite sau a refuza de a accepta anumiți
apărători.Ensslin v Germania. 

Dreptul de a beneficia de asistență juridical depinde de două circumstanțe.

Acuzatul nu are mijoace financiare.
Înteresele justiției impugn acordarea unei asemenea asistențe.
Dacă doar un avocat experimentat( se are în vedere un specialist si nu acuzatul de sinestatator) poate oferi în
asemenea caz o asistență Hoang v Franța 29 august 1992. Printre care Complexitatea cauzei, Gravitatea
pedepsei Benham v Regatul Unit10 iunie 1996. Perks si al V Regatul Unit 12 oct 1999  Pentru constatatea
încălcării art 6 nu este necesar ca să se constate că refuzul a cauzat un prejudiciu real.Artico v italia
 Dreptul de a interoga martori Art 6 Par 3 lit ( d
Acuzatul este în drept să citeze și să audieze
oruce martor pe care el îl consider util cauzei
și să audieze orice martor al acuzării.
Nu este un drept absolut. Se poate refuza dacă
mărturiile lui nu sunt pertinente.
Petiționarul decide dacă refuzul de a audia
martorul a adus prejudiciu cauzei
sale.Unterpretinger v Austria 24 noiembrie
1986
Dreptul de a interoga martori Art 6 Par 3 lit ( d
Martori anonimi , Pertinenta probelor
 Toate elementele probante trebuie să fie în principiu
produse în fața acuzatului în timpul șediței publice în
vederea unei dezbateri contradictorii. Unterpretinger v
Austria 24 noiembrie 1986
Doar în circumstamnțe exepționale se poate baza pe
declarațiile unui martor pe care acuzatul nu- poate
interoga.
Dacă martorul a decedat sau sa îmbolnăvit trebuie masuru
compensatorii Ferrantelli 7 august 1996
O frică de represii poate condiționa administrarea
declaraâțiilor de mâna a doua Saidi v Franța 20
septembrie 1993
 Admisibilitatea probelor

Admisibilitatea probelor
Expres Convenția nu conține norme referitoare la admisibilitatea
probelor.În toate cazurile problem se examinează sub aspectul echității
procedsului.
Curtea examinează sub aspectul Art 6 , Par 1 și 3 din Convenție
Articolul 94.CPP
1.nelegale alin 2) prin încălcarea dreptului la apărare  3) prin încălcarea
dreptului la interpret 4) ( sibiect necompetent ) 5) recuzare; 8) cu
încălcări esenţiale de către organul de urmărire penală a dispoziţiilor
prezentului cod;
2.probele care ridică probleme de veridicitate
6) dintr-o sursă care este imposibil de a o verifica în şedinţa de judecată;
10) de la o persoană care nu poate recunoaşte documentul sau obiectul
respectiv, nu poate confirma veridicitatea, provenienţa lui sau
circumstanţele primirii acestuia;  
3 .neloiale
 Neloiale - Problema 1 Violență
94 CPP Alin 1) prin aplicarea violenţei... În
Levinţa c. Moldovei, 16 decembrie 2008
Simplul fapt că instanţele judecătoreşti naţionale
s-au bazat de fapt pe probe obţinute ca rezultat
al torturii face ca procesul în întregime să fie
inechitabil
Jalloh v. Germany от 11.7.2006 [GC]
administrarea forţată de emetice.( dreptul la
tacere)
 GÄFGEN  v. Germany 1 iunie 2010 [GC] legătura
de cauzalitate ( fructul pomului otrăvit ) :Probe
obținute prin tratament inuman
 Neloiale - Problema 2 Provocări
Art 94 Alin 11) prin provocarea, facilitarea sau încurajarea persoanei la savîrşirea
infracţiunii;
12) prin promisiunea sau acordarea unui avantaj nepermis de lege
CORUPERE
Khudobin v Rusia, 26 octombrie 2006 reclamantul s-a folosit de calitatea sa de victimă a unei
provocări, ceea ce necesită o examinare corespunzătoare din partea jurisdicţiei de fond,
mai ales că unele elemente probante din dosar consolidau a priori teza unei capcane.
 Ramanauskas v Lituania [GC], 74420/01, 5 februarie 2008 Articolul 6 este respectat doar
dacă, în cadrul procesului său, reclamantul a reuşit să invoce eficient problema capcanei,
fie pe calea unei obiecţii sau altfel. Totodată, nu este suficient, în această privinţă, ... ca să
fie respectate garanţiile cu caracter general, cum ar fi egalitatea armelor sau drepturile
apărării. Stabilirea lipsei provocării revine acuzării,
 
 Miliniene v Lituania, 24 iunie 20086 § 1 nu a fost violat.
A fost stabilit că SS nu a avut relaţii speciale cu reclamanta, fapt din care se poate deduce că
el nu avea motive pentru denunţarea ulterioară a reclamantei ... Modelul a fost conceput
şi pus în acţiune corect din punct de vedere legal. în plus, el a fost supravegheat adecvat
de către organele de urmărire, deşi o supraveghere din partea instanţei judecătoreşti ar fi
fost mai potrivită pentru un ase­menea sistem voalat de investigaţie.
În lumina consideraţiunilor de mai sus, Curtea stabileşte că articolul 6 § 1 din Convenţie nu a
fost violat.
 Problema 2 Provocări

Droguri
Agenții provocatori Teixeiro de Castro v
Portugalia 9 iunie 1998. Polițiștii nu s-au
limitat doar la o examinare pasivă dar au
exercitat o influență de natură să incite
 Problema 2 Provocări
Droguri Bannikova, c Rusiei 4 November 2010
Prima etapă se referă la analiza acțiunilor poliției va consta în stabilirea dacă
a) dacă existau indicii concrete și obiective care să justifice o operațiune specială de
investigare Istoria personala (Constantin și Stoian c României chiar dacă în trecut au fost condamnați aceasta încă u înseamnă că sunt implicați)
B) dacă ar fi fost comisă infracțiunea fără implicarea agenților statului
C) dacă agenții statului au adoptat o atitudine pur pasivă( observatori) sau, dimpotrivă, dacă
au depășit limitele, acționând ca „agenți provocatori”.
D) Din ce moment organele statului au început opeațiunile și care a fost natura lor

A doua etapă În absența informațiilor de mai sus , Curtea examinează

A) , dacă conform legislației , instanțelor naționale să examineze plângerea și să excludă
probele
B) dacă există ,potrivit leislației naționale, procedura de excludere a probelor
C) dacă a fost protejat în mod corespunzător dreptul la apărare și în special respectarea
principiilor contradictorialității și egalității armelor
  D) Înstanța trebuie să exaineze motivul operațiunei , conduita poliției,caracterul influenței
asupra persoanei. Persoana trebuie să dispună de posibilitatea de a se pronunța asupra
fiecărui punct.
 E) Persoana trebuie să aibă acces la materialele care au legătur cu cauza dat ( vom vorbi nmai
jos despre acces la materialele cauzei
 F )Sarcina părobei pentru dovedirea inexistenței provocări este pusă în seama procurorului.
 Problema 2 Promisiunile
Art 94 CPP 12) prin promisiunea sau acordarea
unui avantaj nepermis de lege
nu înseamnă doar interdicția expresă a
avantajului ,dar și lipsa prevederilor care
permit un asemenea avantaj.
Aspectele care țin de mersul normal al
dezbaterii judiciare și elementele de justiție
negociată implementate pentru prima dată de
nu pun problem pe tărâmul principiului
loialității.
•  
 Neloiale – Problema 3 metodelor ce
contravin prevederilor ştiinţifice
Art 94 Alin 7)
posibilitatea aplicării hipnozei
Detectorul de minciuni (HOT CC)
Ser al adevărului”, GAVGHEN
 Excluderea probelor derivate

 94 alin (5) Prevederile alin.(1)-(4) se aplică în

mod corespunzător şi probelor obţinute în
temeiul probelor menţionate la alin.(1)-(4),
cu excepţia cazului în care probele derivate se
bazează pe
- o sursă independentă sau
- ar fi fost descoperite inevitabil.
 Alte aspecte: Utilizarea dispozitivelor de ascultare
 
PGşiJHvs Regatul Unit, 25 septembrie 2001 În măsura în care
reclamanţii s-au plâns de modalitatea secretă în care au fost
obţinute mostrele vocale în scopul comparării şi aceasta ar fi
încălcat dreptul lor de a nu se autoincrimina, Curtea
consideră că mostrele vocale, care nu cuprind nici o
declaraţie compromiţătoa­re, pot fi considerate ca fiind
similare cu prelevarea sângelui, părului şi altor elemente ale
corpului sau specimene obiective utilizate în scopul analizei
medico-legale, la care dreptul de a nu se autoincrimina ca
atare nu se aplică ... În aceste circumstanţe, Curtea stabileşte
că utilizarea la procesul reclamanţilor a benzilor înregistrate
în mod secret nu contravine exigenţelor unui proces echitabil
garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie.
 
 5 Unele probleme cu privire la R M
I. Acuzaţia de natură penală în materia de contravenţie administrativă
 În cauza Ziliberberg hotărîrea din 1 februarie 2005;Curtea a reamintit că
prima chestiune care trebuie stabilită este dacă norma care defineşte
.Toate criteriile (Acuzaţia de natură penală) sunt alternative, şi nu cumulative.
Prevederea legală, potrivit căreia a fost sancţionat reclamantul, se referă la
toţi cetăţenii şi nu la un anumit grup de persoane care au statut special.
Pedeapsa (amenda) nu a avut scopul de compensare materială, dar a avut,
în esenţă, scopul de a pedepsi şi de a preveni. Curtea a reiterat că, în
principiu, caracterul general al Codului cu privire la contravenţiile
administrative şi scopul pedepselor contravenţionale, care este atît de a
pedepsi, cît şi de a preveni, sunt suficiente pentru a arăta că, în sensul art.
6 al Convenţiei, reclamantul a fost acuzat de o abatere penală.

În cauza Guţu c. Moldovei, Curtea a reconfirmat cele expuse în cauza

Ziliberberg (citată supra), şi anume că abaterea dată a fost, de asemenea,
sancţionată cu privaţiune de libertate, deci era „penală” în sensul art. 6 al
Convenţiei.
 II. Citarea în modul corespunzător

În cauza Ziliberberg, Curtea a constatat că

Tribunalul mun.Chişinău a examinat recursul
reclamantului în absenţa acestuia. Citaţia a fost
transmisă cu o zi înainte de şedinţa
judecătorească, iar Curtea a conchis, prin
urmare, că reclamantul nu a fost informat
anticipat.
În cauza Guţu c. Moldovei, Curtea, de asemenea,
a constatat lipsa citaţiei pentru şedinţa
judecătorească la Tribunalul mun.Chişinău.
 Termene rezonabile

 În cauza Holomiov c. Moldovei, Curtea a constatat că perioada care urmează a fi

luată în considerare este de 4 ani, 9 luni şi 14 zile. Curtea a remarcat că procedurile
s-au referit la mai multe fapte, care au necesitat audieri ale victimelor şi martorilor.
Pe parcursul primei părţi a procesului, au avut loc 21 de şedinţe, dintre care 11 au
fost amînate atît din cauza problemelor de sănătate ale reclamantului, cît şi a
dorinţei de a schimba avocatul. Pe durata celei de-a doua părţi, respectiv, au avut
loc 23 de şedinţe, dintre care 4 au fost amînate. Nu există nici un indiciu că în
celelalte perioade comportamentul reclamantului ar putea fi considerat într-o
oarecare măsură obstrucţionist. Faptul că reclamantul a refuzat tratamentul
medical care i-a fost prescris nu pare să fi avut vreun impact negativ asupra duratei
procedurilor. Deşi reclamantul poate fi considerat responsabil pentru perioadele
semnificative de întîrziere pe parcursul primei părţi a procedurilor (pînă la 23 iunie
2003), comportamentul său după acea dată, se pare, că nu a contribuit substanţial
la durata procedurilor. Curtea a constatat că la multe întîrzieri au contribuit
inacţiunile autorităţilor naţionale. Pe parcursul a 5 luni, din cauza unui conflict de
competenţă între Tribunalul mun.Chişinău şi Judecătoria sect. Centru, nu a avut
loc nici o şedinţă de judecată. După soluţionarea acestui conflict, şedinţele au fost
amînate din cauza absenţei judecătorului şi procurorului. De asemenea, şedinţele
erau programate la intervale lungi de timp
Echitatea procedurilor penale în instanţa de recurs
În cauza Popovici c. Moldovei,
Curtea a reiterat că modul de aplicare a art. 6 al Convenţiei în cadrul proceselor în
faţa curţilor de apel depinde de trăsăturile particulare ale procedurilor în cauză;
trebuie de ţinut cont de totalitatea procedurilor din dreptul intern şi de rolul curţii
de apel în această privinţă.
Pentru a stabili dacă a avut loc o încălcare a art. 6, trebuie efectuată o examinare a
rolului Curţii Supreme de Justiţie şi a naturii chestiunilor pe care a fost
împuternicită să le examineze. Curtea Supremă de Justiţie, ca instanţă de recurs,
poate adopta o nouă hotărîre asupra fondului, după cum a şi procedat. După
casarea sentinţei de achitare, adoptată de prima instanţă, Curtea Supremă de
Justiţie a constatat acuzaţiile penale împotriva reclamantului, găsindu-l vinovat
aproape în toate capetele de acuzare şi condamnîndu-l pe viaţă, fără a examina
anumite probe prezentate personal, într-o şedinţă publică, în scopul asigurării
procedurii bazate pe principiul contradictorialităţii. Curtea a considerat că
soluţionarea justă a chestiunilor de către Curtea Supremă la condamnarea
reclamantului nu putea avea loc fără aprecierea probelor prezentate de reclamant
personal şi de unii dintre martori.
•  
 Prezumţia de nevinovăţie
 În cauza Popovici c. Moldovei, Curtea a reiterat că
prezumţia de nevinovăţie este încălcată dacă o
persoană oficială, în declaraţia sa în privinţa unei
persoane acuzate de o infracţiune penală, îşi expune
opinia că aceasta din urmă este vinovată înainte ca
vinovăţia ei să fie dovedită în conformitate cu
legislaţia.
În speţă, Curtea a remarcat că, chiar presupunînd că
numele Micu a fost utilizat pentru denumirea
organizaţiei criminale şi nu ca nume al reclamantului,
după cum a sugerat Guvernul, rezultatul rămîne că
reclamantul a fost considerat vinovat de faptul că este
conducătorul unei organizaţii criminale.
 Imparţialitatea instanţei
 În cauza Tocono şi Profesorii Prometeişti contra Moldovei,
reclamanţii (persoane afiliate unui liceu) s-au plîns, în temeiul
articolului 6 al Convenţiei, de încălcarea dreptului lor la judecarea
echitabilă de către o instanţă imparţială, susţinînd că judecătorul
V.B. nu putea fi imparţial, deoarece fiul său a fost exmatriculat din
liceu.
Părţile nu au contestat faptul că, cu trei ani înainte de şedinţa Curţii
Supreme de Justiţie, fiul judecătorului V.B. a fost exmatriculat din
liceu de către director şi profesorii care fac parte din organizaţiile
reclamante şi că judecătorul V.B. a ameninţat administraţia liceului
cu răzbunarea. Curtea a considerat că, în mod rezonabil, se poate
presupune că judecătorul V.B. ştia despre relaţiile sale anterioare cu
liceul. În temeiul articolului 23 al Codului de procedură civilă, el era
obligat să informeze părţile despre o posibilă incompatibilitate.
Curtea a reamintit că articolul 6 § 1 din Convenţie impune fiecărei
instanţe naţionale obligaţia de a verifica dacă, aşa cum este formată,
ea reprezintă o „instanţă imparţială”.
 Alte aspecte
Plotnicova v Moldova
Nu au fost asigurată garanția de a asculta un
martor,un om de afaceri care ar fi putut
proba nevinovăția reclamantei
 Alte aspecte
Dan v Moldova
Reclamantul acuzat în luare de mită . prima
instanță a avut dubii referotor la
credibilitatea martorului acuzării.A doua
instanță doar a citit declarațiile și a avut o
altă părere. Analiza credibilității este o
situație responsabilă.
 Alte aspecte
ALIBI CAUZA VETRENKO C. MOLDOVEI 18 mai 2010
Reclamantul s-a referit la alibi de care a beneficiat în noaptea omorului. Chiar dacă
sfera argumentelor asupra cărora instanţele urmează să aducă argumente proprii
poate depinde de circumstanţele particulare ale cauzei, totuşi o omisiune de a
considera un argument serios sau examinarea într-o manieră vădit arbitrară este
în sine incompatibilă cu noţiunea unui proces echitabil.
Curtea găseşte că, deşi cu greu referindu-se la declaraţiile autodenunţătoare ale
reclamantului şi omisiunea de a considera contestaţia lui serioasă a veridicităţii
acelor mărturisiri, chiar şi parafrazînd acele declaraţii întru a evita contradicţii cu
anumite probe obiective, instanţele naţionale simplu au ales să rămînă reticente
la o serie de aspecte fundamentale, cum ar fi alibi pentru presupusul moment al
comiterii infracţiunii.
Curtea nu poate găsi nici o explicaţie pentru asemenea omisiuni ale instanţelor în
hotărîrile instanţelor naţionale (a se vedea Grădinar, pre-citată, § 117). Acest
lucru este unul frapant, avînd în vedere că două instanţe au achitat reclamantul în
prima rundă a proceduri (a se vedea paragrafele 22 şi 23 mai sus) şi din
momentul în care în absenţa oricăror noi probe menţionate în hotărîrile
judecătoreşti ale instanţelor, acestea l-au condamnat în a doua rundă de
proceduri, desconsiderînd laachitareareclamantului
 Alte aspecte
Probe prezentate de acuzatCAUZA NĂVOLOACĂ c. MOLDOVEI
16 decembrie 2008
3. Reclamantul a pretins, că el a fost condamnat în mod arbitrar
de comiterea unei infracţiuni în lipsa vreunei probe cu privire la
vinovăţia sa. . Curtea Supremă de Justiţie, atunci când aceasta l-
a condamnat şi l-a sancţionat pe reclamant – şi când a casat
sentinţa de achitare a acestuia pronunţată de către instanţele
judecătoreşti inferioare – ar fi putut fi examinate, ca o chestiune
ce ţine de un proces echitabil, în mod corespunzător, fără o
apreciere directă a probelor prezentate de reclamant personal
şi de către martori
Deşi Curtea Supremă de Justiţie nu avea competenţa să facă o
astfel de examinare directă a declaraţiilor martorilor, ea a avut
competenţa de a dispune rejudecarea cauzei de către instanţele
judecătoreşti inferioare (a se vedea paragraful 51 de mai sus)
 Alte aspecte
• Pareniuc c. Moldovei 01 iulie 2014)
reclamanta s-a plâns, că a fost victima unei
înscenări, Curtea Europeană a ridicat
problema existenței prealabile a unor
informații obiective că reclamanta ar fi fost
implicată anterior în luare de mită. Chiar dacă
ulterior reclamantei i-au fost înainte acuzații
de corupție, nu există vreun indiciu că
informația sau dovada acestor incidente a fost
obținută de poliție înainte de inițierea
procedurilor penale împotriva reclamantei.
 Alte aspecte
Plotnicova
nu au fost incluse în dosar unele documente
obținute din Franța în cadrul comisiilor
rogatorii
 Alte aspecte
• Breabin Buzilov, Pruneanu nu au fost audiați toți martoorii
oculari
•  
• Răilean nu au fost audiați persoana care a condul
automobilul
• Savițchii – nu au fost audiați persoana care a fost cauza
altercației
• Savițchii – prezentarea spere,recunoaștere nu a fost audiată
• Retru Roșca – chiar dacă jud de instrucție a cerut înlătorarea
carenților aceasta nu s-a facut
• Beraru - referitor la admisibilitatea și petinența probelor
• Provocarea
• Dan, Pareniuc, Plotnicova