Sunteți pe pagina 1din 25

Știinta și Societatea

De-a lungul istoriei stiinta a contribuit la usurarea municii omului, i-a adus
numeroase beneficii si de aceea omul a cautat sa o dezvolte tot mai mult. Scopul
stiintei este de a ajuta omul, de a-i usura munca si implicit traiul. Stiinta a dezvoltat
odata cu mijloace de distrugere si mijloace de vindecare. Medicina este din ce in ce
mai avansata gasind leacuri pentru tot mai multe boli ce pareau de neinvins.
Avand in vedere marele rol al stiintei in societate ea nu este o amenintare
intrucat nu va fi folosita decat pentru scopurile de pana acum: de ajutorare a
omenirii nu distrugere a ei.
Revolutia Industriala

Revoluţia industrială poate fi definita ca fiind un procesul tehnic complex


prin care munca manuală este înlocuită cu maşinismul. În acest proces
muncitorului îi revenea rolul de supraveghere, reglare şi alimentare a maşinii.
O forta in era industriala lua nastere, incepand cu sec. al XIII-lea, cand
Anglia a trecut printr-o transformare progresiva centrata pe proprietatea asupra
pamantului.
Chiar daca era inca din 1750 o mare putere maritima si comerciala,
majoritatea populatiei din Anglia traia inca din agricultura,iar activitatile
industriale se desfasurau le o scara redusa.
De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape
neobservata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor isi urmeaza cursul
firesc si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.
Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca “revolutia
industriala”, cu toate ca procesul de transfornare a implicat progrese in domenii
diferite; multe dintre ele nu aveau nimic in comun cu procesele industriale, dar
actionau convergent asupra economiei.
Anglia celei de-a doua jumătăţi a secolului al XVIII-lea a fost locul în
care s-a produs schimbarea, iar maşina cu aburi a fost factorul declanşator.
Pentru prima data în istoria umanităţii, o maşină putea funcţiona de sine
stătător, fără intervenţia directă a omului.
O serie de invenţii  şi descoperiri au transformat producerea textilelor
şi prelucrarea metalelor în industrii recunoscute pe plan mondial. Noi surse
de energie – mai ales motorul cu aburi – au fost valorificate. Exploatarea
cărbunilor a fost „combustibilul” acestei revoluţii, iar creşterea numărului
populaţiei a asigurat forţa de muncă necesară şi o piaţă pentru bunurile
produse de industrie.  
Industria textila – noi utilaje
 "Suveica zburătoare" a lui John Kay
(1733) a făcut procesul de ţesere mai
rapid

 "spinning jenny" (1767), roata de


tors creată de James Hargreaves, a
îmbunătăţit procesul de tors.

 sistemul lui Arkwright (1769) de


menţinere a umidităţii în procesul de
fabricaţie; în acţionare se foloseau
caii, apa sau forţa aburilor.

 Războiul de ţesut electric inventat de


Edmund Cartwright (1785) a
dezvoltat procesul de ţesere.

In curand producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii


pana atunci, a fost concentrara in mari fabrici, modificand radical modul de
viata al muncitorilor. Productia de masa a insemnat ieftinirea textilelor ,cu
impact dramatic asupra industriei
James Watt 1736-1819

Originar din Scoţia, autodidact, a inventat


în 1769 maşina cu abur: a creat un condensator
capabil să menţină constantă temperatura în
cilindrul principal, transformă forţa liniară a
aburului într-una circulară.

A circulat din Marea Britanie, în vestul


continentului şi apoi în secolele XIX - XX în
întreaga lume. 
              Aplicarea sa în transporturi a dus la o
adevărată revoluţie. Primul vapor cu propulsie
mecanică a circulat în SUA, pe fluviul Hudson
iar temerarul se numea R. Fulton în anul 1807.
Prima locomotivă cu aburi a apărut 7 ani mai
tîrziu, un inginer britanic G. Stepehnson este
"vinovat". 
In anul 1815, George Stephenson adaugă civilizaţiei industriale un nou
simbol: Locomotiva. Construirea primei căi ferate între Manchester şi Liverpool
- primul pas spre crearea unei reţele de transport feroviar ce a acoperit în scurt
timp întreaga Europă şi America de Nord
Prima cale ferată publică – de la Stockton la Darlington – a fost dată în
funcţiune în 1825.
Avându-şi rădăcinile în Anglia, noua civilizaţie industrială bazată pe
maşina-unealtă s-a răspândit ulterior în Franţa, Belgia, Elveţia, apoi în SUA şi în
spaţiul german.
Fierul
Simbol important al primei parti a revoluţiei industriale din Marea
Britanie.
Procesul de obţinere (topire pe baza cărbunelui) utilizat la inceput, era
ineficient şi distrugea pădurile. In 1709, Abraham Darby descoperă în cocs o
metodă eficientă de topire a fierului.
Un viitor membru al dinastiei
Darby, al treilea Abraham Darby;
a construit primul pod de fier
peste râul Severn (1779).
Fabricile de metal au dus la
dezvoltarea unor oraşe ca
Birmingham şi Sheffield, iar
Marea Britanie realiza în 1850
jumătate din producţia anuală de
fier din lume.
A doua revolutie industriala

Secolul al XIX-lea a înregistrat un remarcabil progres în domeniul


ştiinţei şi tehnologiei. Noi savanţi se adaugă listei celor ale căror
descoperiri au marcat istoria lumii. De asemenea, se impun noi surse de
energie, precum petrolul, gazul natural si energia electrica.
Otelul

Adevãratul pãrinte al otelului a fost Henry Bessemer, a


cãrui inventie, realizatã în 1856, a constituit o adevãratã
revolutie în metalurgie. In 1851 realizeazã prima sa inventie
prin îmbunãtãtirea fontei. In 1858 obtine otelul maleabil
suflând aer printr-un tub de argilã în cuptorul de argilã care
contine fontã topitã.
Bicicleta

In secolul XIII, germanul Karl von Drais, a construit un vehicul bazat pe


principiul “ doua roti ce sunt in linie”, fiind propulsat de picioare, el montand pe
vehicul un ghidon la roata din faţă, iar acest lucru a făcut posibilă circulaţia pe
străzile oraşelor.
 În 1839 scoţianul K. Macmillan a
perfecţionat bicicleta adăugând
pedalele.
 În 1870 au fost introduse spiţele de
oţel (W. A. Cowper).
 Este completată în 1888 cu cauciucul
gonflabil de către scoţianul J. B.
Dunlop
Mendeleev: cunoscut prin contribuţii importante în
studiul atomului.

Volta şi Ampere, deveniţi celebri în domeniul


electricităţii.

Graham Bell: Inventatorul telefonului


Toate aceste descoperiri vor conduce către cea de a doua revoluţie industriala.
Oţelul înlocuieşte fierul în construcţia căilor ferate, a vapoarelor sau în
domeniul construcţiilor.

După 1900 ,industria atomobilului va deveni una dintre cele mai dinamice
din lume.

Uzinele FORD – primul producator


de automobile din lume
Penicilina a fost descoperită în 1928, în Anglia, de Alexander
Fleming ( 1881 – 1955 ). Fleming, care a participat la primul Război
Mondial ca medic, cunoştea ravagiile septicimiei şi efectua cercetări pentru
descoperirea unor agenţi antibacterieni.
Astăzi, medicina este de neconceput fără apelul la antibiotice. Pentru
descoperirea lor, care a salvat mii de vieţi omeneşti, Alexander Fleming,
Howard Florey şi Ernst Chain, un alt biochimist implicat în cercetări, au
primit Premiul Nobel în anul 1945.
Secolul XX
Considerat si “Secolul marilor descoperiri stiintifice”.
Acest veac este unul al marilor descoperiri stiintifice, fie ca
vorbim de fizica, chimie sau stiinte medicale, biologie sau alte
domenii. Este epoca in care fizica atomica este determinata ca
stiinta, apar idei revolutionare asupra relativitatii, se descopera
noi galaxii si noi medicamente, se construieste microprocesorul,
iar genetica ia un avant imens.
Cea mai importanta descoperire in domeniul fizicii a fost
emisa de catre celebrul Albert Einstein, si anume teoria
relativitatii. Se descopera fisiunea nucleara si tranzistorul, iar pe
plan medical se descopera diferite antibiotice, vitale in lupta cu
diferite boli, unele dintre ele nefiind cunoscute in totalitate la
vremea aceea. In acest secol totodata, se pun si bazele
psihologiei medicale, un lucru extrem de important astazi.
In acest secol foarte important pentru stiinta s-a reusit si iesirea
primului om in spatiu. Acesta a fost Yuri Gagarin, un astronaut rus care,
punandu-si in pericol viata, a aratat cat de importanta este stiinta pentru
civilizatia umana si ca trebuie sa facem unele sacrificii pentru a ne cunoaste
limitele. Totodata, in aceasta epoca s-au pus bazele geneticii, considerata
stiinta viitorului si raspunsul a mai multor intrebari referitoare la structura si
geneza noastra.

20 iulie 1969 – americanul Louis Neil Armstrong


devine primul om care pune piciorul pe Lună;
acesta a fost punctul terminus al ambiţiosului
program american Apollo.
De la primul calculator(1946) la înfiinţarea , în 1975, a Companiei
Microsoft

Microsoft Corp este o


companie americană cea mai mare
producătoare de software din lume,
cu peste 50.000 de angajaţi în mai
multe ţări.
Compania a fost fondată în
1975 de către Bill Gates şi Paul
Allen.

În 1944, cercetătorii americani demonstrează că


materialul genetic al fiinţelor vii este conţinut de
acidul dezoxiribonucleic ( ADN ).
Americanul James D. Watsonşi britanicul Francis
Crick , sunt cotaţi ca fiind cei care au descrifrat primii
structura de dublă spirală a ADN-ului (DNA,
deoxyribonucleic acid, în limba engleză).
Impactul descoperirilor stiintifice
In secolul al XX-lea s-au petrecut cele mai mari schimbari in viata
cotidiana, mai multe decat in orice alt secol anterior, si marea majoritate a
acestor schimbari s-au produs datorita tehnologiilor electrice, bazate pe
lucrarile fizicianului James Clerk Maxwell. Lista celor mai importante
realizari electrice include: utilizarea puterii electrice, telecomunicarea
instantanee, aplicatiile casnice ale energiei electrice, automatizarea in
intreprinderi, radioteleviziunea, cinematograful, electronica aviatica si
pentru explorarea spatiala, instrumentarul de cercetare stiintifica,
tehnologiile medicale, calculatoarele si Internetul, videocasetofonul si alte
surse de informare si divertisment transmise prin Internet. Ceea ce este
evident este faptul ca secolul al XX-lea poate fi denumit ca fiind Secolul
electricitatii.
Descoperirile stiintifice au schimbat radical viata omului, aducand noi
mijloace de petrecere a timpului liber, noi posibilitati de imbogatire a activitatii
culturale, si chiar noi mijloace de ineractionare si de relationare cu oameni aflati
la distanta, prin intermediul celei mai importante descoperiri, calculatorul.
Aceste descoperiri au avut un impact nu numai asupra modului de viata, cat si
asupra mentalitatii oamenilor, schimband valorile si parerile sustinute inainte de
aparitia tehnologiei.
Care sunt consecintele revolutiei stiintifice si tehnice asupra
mediului inconjurator?
Cotitura a intervenit o data cu revolutia industriala si, mai cu seama, cu
noua revolutie tehnico-stiintifica, gratie careia avioane si rachete brazdeaza,
astazi, vazduhul si strapung norii, nave tot mai mari si mai puternice despica
luciul marilor si al oceanelor, cascade de hidrocentrale transorma puterea
apelor in salbe de lumina, in energie ce alimenteaza parcul de masini in
crestere vertiginoasa.Intr-un cuvant, stiinta si tehnica moderna, sporind
nemasurat puterea omului, au ridicat, in medie, nivelul de viata de
pretutindeni.Dar reversul civilizatiei industriale este contemporane, al
progresului material a fost si este inrautatirea mediului natural.Sub impactul
dezvoltarii economice au fost poluate, mai mult sau mai putin grav, solul, apa
si aerul, au disparut sau sunt pe cale de disparitie multe specii de plante si
animale, iar omul este confruntat la randul lui cu diverse maladii cauzate de
poluare, fenomen ce cuprinde astazi toate tarile si continentele.Efectele ei sunt
resimtite pana si peintinderile, pana ieri imaculate,
ale Antarcticii.S-a calculat ca in timp de un
deceniu, devierile civilizatiei au provocat
mediului natural pagube mai mari decat
intr-un mileniu.
Poluarea ca problema globala este apanajul secolului nostru, mai
precis al ultimelor trei decenii, timp in care populatia lumii a crescut de la
5 la 6 miliarde de locuitori. Nu incape indoiala ca solul este capitalul cel
mai pretios de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor si ambitilor
sale.La urma urmelor, cel putin pana la inventarea fotosintezei artificiale,
cu totii depindem de stratul subtire si roditor de la suprafata Pamantului, de
unde se extrag totalitatea resurselor necesare vietii.Or, unul din marile
paradoxuri este acela ca omul tinde sa-si pericliteze izvorul vietii si al
fortei din nestiinta, lacomie, neglijenta sau din alte cauze.Asa se face ca, in
timp ce tehnicile moderne ii ingaduie sa introduca in circuitul productiv
milioane de hectare de teren, ce pana ieri erau socotite inerte pe vecie, in
paralel alte milioane de hectare dintre cele aflate in productie devin
improprii cultivarii, datorita tot actiunii omului.
Contribuţii româneşti la dezvoltarea ştiinţei şi
tehnicii
In ultimul sfert de secol al 19-lea incep cercetarile stiintifice originale
in universitati si se formeaza scolile noastre nationale in diferite domenii ale
stiintei. Stiinta romanesca incepe sa aduca o contributie la patrimoniul
stiintei universale, iar unele dintre descoperirile noastre dobandesc o larga
notorietate internationala. Nicolae Teclu studiaza arderea si realizeaza becul
care ii poarta numele, precum si alte inventii, Constantin Miculescu
efectueaza o determinare precisa a echivalentului mecanic al caloriei
(189122), iar Dragomir Hurmuzescu descopera efectul ionizant al radiatiei
X (1896). Inginerul Anghel Saligny construieste podul de la Cernavoda
(1890-1895), pe atunci cel mai lung pod din Europa (3850 m) si primele
silozuri de beton armat.

Foto: Nicolae Teclu


si Anghel Saligny
Aviatie
Traian Vuia efectueaza, in 1906, prima ridicare de
la sol a unui avion cu mijloace proprii de bord ale
aparatului. Henri Coanda concepe si piloteaza, In 1910,
primul avion cu reactie din lume, iar Aurel Vlaicu obtine
succese insemnate in tehnica aviatica.

Inginerie
G. Constantinescu realizeaza primele constructii de
beton armat din tara si, Incepand din 1912, creeaza o
noua ramura stiintifica sonicitatea. Lazar Edeleanu
elaboreaza, in 1908, procesul rafinarii petrolului cu
bioxid de sulf, introdus ulterior in toata lumea. Elie Radu
introduce la noi betonul armat in constructia de poduri.

Matematica
Se pun bazele scolii matematice romanesti.
Contributii de seama aduc Spiru Haret, C. Gogu, N.
Coculescu, intemeietorul Observatorului astronomic din
Bucuresti (mecanica cereasca), A. Davidoglu (ecuatii cu
derivate partiale), D. Emmanuel (teoria functiilor de o
variabila complexa) s.a. In 1895 a luat fiinta "Gazeta
matematica
Chimie
In domeniul chimiei se remarca Petru Poni si Constantin I.
Istrati, fondatori ai scoli romanesti de chimie, cercetatori ai
bogatiilor naturale ale tarii (petrolul, sarea etc.).

Geologie
In geologie se remarca Sabba Stefanescu, In hidrologie M.
Draghicescu, In botanica Dimitrie Brandza, fondatorul
Institutului botanic si al gradinii botanice din Bucuresti, iar In
mineralogie V. Butureanu.

Biologie si geografie
In biologie au defasurat o activitate de cercetare si
popularizare meritori dr. N. Leon (parazitologie), Grigore Antipa
(hidrobiologie), St. C. Michailescu, P. Bujor, Dimitrie Voinov
(citologie), Em. Teodorescu, Ion Borcea s. a. Emil Racovita a
creat in 1907 biospeologia. Simion Mehedinti si George Valsan
au intemeiat geografia stiintifica romanesca.
Medicina
Medicina romanesca este ilustrata de cateva somitati cu
renume mondial: dr. Victor Babes, promotor al seroterapiei si,
impreuna cu V. Cornil, autor al primului tratat de bacteriologiei din
lume (1885), dr. Ioan Cantacuzino, fondatorul scolii romane de
microbilogie si medicina experimentala, si dr. Gheorghe Marinescu,
fondatorul scolii noastre de neurologie. Medicina romanesca a mai
fost reprezentata de dr. Constantin I. Parhon, unul dintre creatorii
endocrinologiei si autor, impreuna cu M. Goldstein, al primului tratat
de endocrinologie (1909), de chirurgul Thoma Ionescu, de dr.
Constantin Levaditi, unul dintre fondatorii inframicrobiologiei, de
fiziologul Ion Athanasiu s.a.

Filologie
O amploare deosebita cunoaste scoala nostra de filologie,
reprezentata de savanti ca Bogdan-Petriceicu Hasdeu, Alexandru
Philippide, Ovid Densusianu, Sextil Puscariu s.a., precum si scoala
de istorie reprezentata de Dimitrie Onciul, Gr. Tocilescu si indeosebi
de A. D. Xenopol, istoric si filozof de renume mondial. Se remarca
Radu Rosetti si Constantin G. Giurescu, iar Nicolae Iorga si Vasile
Parvan dobandesc o mare notorietate internationala .