LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

LĂUZIA FIZIOLOGICĂ

Lăuzia=perioada de timp în care are loc

retrocedarea modificărilor generale şi locale induse
de starea de gestaţie, cu revenirea la starea
morfofiziologica premergătoare acesteia.
 debuteaza imediat dupa perioada a IV-a a nasterii;
 se întinde pe o perioada de 6-8 saptamâni;
 se termina când revenirea organismului permite
reluarea unui nou ciclu gestational .
Involuţia modificărilor locale şi
sistemice se realizează în trei etape:
1. Lăuzia imediată: cuprinde primele 24 ore după
naştere mai puţin primele 4 ore postpartum care
reprezintă perioada a IV-a a naşterii.
2. Lăuzia propriu zisă: (secundară) cuprinde zilele
2-12 după naştere.
3. Lăuzia tardivă: (îndepărtată) între 13 zile şi 6 - 8
săptămâni.
 1. Lăuzia imediată
Este caracterizata prin:
- o stare de oboseala,
- somnolenta,
- transpiratii profuze, determinate de efortul cerut de travaliu.
- bradicardie,
- poliurie,

 Adeseori apare o hipertermie usoara si un frison fiziologic,

determinate de efortul fizic si de modificarile metabolice impuse de
travaliu.
 Supravegherea acestei perioade trebuie sa aiba în primul rând în
vedere scurgerile uterine si eventualele tulburari de mictiune
(posibil, retentia de urina data de traumatismul uretro-vezical). În
aceasta perioada pot aparea accidente majore, eclampsii,
hematoame vaginale etc.
 2. Lăuzia propriu zisă:

 este dominata de involutia rapida a uterului;

 devine organ pelvin în 10-12 zile;
 in aceasta perioada pot aparea ascensiuni termice,
care au la baza fenomenele de instalare a lactatiei;
 se constata o scadere ponderala accentuata;
 o revenire treptata la normal a diurezei;
 aparitia colicilor uterine (dureri lombo-abdominale),
mai ales la multipare;
 tranzitul intestinal se reia normal dupa 2-3 zile;
 in aceasta etapa pot aparea mai frecvent infectiile
puerperale si accidentele trombo-embolice.
 3. Lăuzia tardivă

• organismul sufera modificari lente progresive, revenind

la starea premergatoare aparitiei sarcinii.
• potenţialele stări patologice de gravitate extremă
deoarece ele reprezintă complicaţii tardive, adesea
insidioase ale infecţiilor debutate în faza anterioară.
 Modificările anatomice şi fiziologice
din lăuzie

Involuţia organelor genitale are la bază o serie

de modificări histologice:
 autoliza proteinelor intracelulare care determină
scăderea dimensională şi nu a numărului de
celule;
 diminuarea vascularizatiei care se realizează prin
scăderea calibrului şi obliterare secundară
proceselor de endarterităşi hialinizare;
 scăderea şi dispariţia edemului.
 Modificările metabolice

Modificările metabolice prezente în timpul sarcinii

persistă şi în timpul lăuziei, şi regresează complet după 3
luni(patologice dacă persistă mai mult de 3 luni de la
naştere.).
Astfel, în lăuzie putem avea:
- hiperlipidemie;
- alterarea toleranţei la glucoza;
- hipercoagulabilitate;
- modificări ale funcţiei cardiace şi ale TA;
- modificări ale funcţiei renale.
 Modificările locale (genitale) în lăuzie

A. Modificările organelor genitale externe

 Vulva
- în primele zile postpartum dispar edemele şi varicele vulvare,
- reapare tonicitatea cu refacerea orificiului vulvar, dar
- persistă un grad de beanţă a vulvei.
 Vaginul
- revine treptat la dimensiunile iniţiale,
- fisurile vaginale se cicatrizează.
- la nivelul orificiului vulvar, himenul se cicatrizează
rezultand carunculii mirtiformi, caracteristici femeilor
multipare.
- deseori se remarca un colpocel anterior
- din punct de vedere microscopic, în primele 10 zile de lăuzie
are loc o regresie a epiteliului vaginului

 Perineul -la nivelul acestuia se produce refacerea şi

cicatrizarea leziunilor traumatice din timpul naşterii (rupturi
spontane sau epiziotomii).

 Inelul himenal -la acest nivel se produc rupturi profunde în

timpul naşterii, care prin cicatrizare vor duce la formarea
canaliculilor mirtiform.
 B. Modificările organelor genitale
interne

Modificarile uterului.

Se produc fenomene de regresie în ceea ce priveşte:

 volumul,
 geutatea,
 consistenţa,
 structura,
 poziţia
 funcţia acestuia.
 Modificări macroscopice

Revenirea la dimensiunile iniţiale ale uterului poartă

denumirea de involuţie uterină.
• se verifică prin raportarea înălţimii fundului uterin faţă de
cicatricea ombilicală.
• după naştere găsim fundul uterin la
nivelul ombilicului,
• scăderea acesteia se va face cu 1-1,5 cm/zi,
astfel încât după ziua a 12-a uterul devine
organ pelvian.
• la 5-6 săptămâni revine la forma şi
volumul iniţial.
 Falsă subinvoluţie uterină, în special în condiţiile unei
vezici urinare pline care elevează uterul.
Subinvoluţia uterină în anumite situaţii :
fiziologice: patologie
-naşteri cu feţi macrosomi, - resturi placentare
-gemelară, - infecţii uterine
-hidramnios, (endometrite),
-naşterile prin operaţie cezariană -asocierea sarcinii cu

fibrom uterin.
Concomitent cu volumul scade şi greutatea uterului: de la 1000 gr.
după naştere,la 500 gr. prin ziua 7-a, 300 gr. în ziua 14-a ca la sfârşitul
lăuziei să cântărească 60-100 gr.
 Modificări microscopice

Involuţia miometrului se produce prin :

- resorbţia edemului interstiţial
- metaplazia conjunctivă a unora din fibrele musculare
- o diminuare marcată a vascularizaţiei miometriale cu reducerea
calibrului vaselor şi dispariţia sinusurilor sangvine.

După naştere, prin eliminarea caducei, endometrul este

reprezentat doar de stratul profund (bazal) şi parţial de stratul
spongios.
 Pornind de la acest stadiu, endometrul suferă mai

multe modificări pe parcursul lăuziei:

* Faza de regresie - în primele 4-5 zile de lăuzie, în care se

completează eliminarea celulelor din stratul superficial al
endometrului.
* Faza de cicatrizare - până în ziua a 25-a în această perioadă are
loc reepitelizarea cavităţii uterine, fără determinism hormonal.
* Faza de proiiferare - zilele 26-45 în care se reface endometrul
sub influenţa stimulului estrogenic.
* Faza de reiuare a ciciului menstruai- între zilele 42-48 în
condiţiile lipsei alăptării.
 Colul uterin
După naştere, colul uterin este şters şi dilatat
de 10 cm, fiind moale, edemaţiat cu mici rupturi
la nivelul orificiului extern.
Refacerea colului uterin parcurge mai multe etape:
- canalul cervical se constituie imediat şi revine la lungimea normală
după 4 - 5 zile;
- orificiul intern se reface după 5-6 zile;
-orificiul extern se reface după 10 zile
schimbându-şi însă forma din circular
(la nulipare) în fantă transversală
(la femeia care a născut pe cale vaginală).
Canalul cervical rămâne deschis, permiţând pătrunderea unui
deget, în primele 2-3 zile, asigurând în acest fel drenajul lohiilor.
După 14 zile el este practic închis.
Functia ovariana

• primele cicluri sunt anovulatorii la femeile

care alăptează.
• ovulatia apare chiar din ziua 27-a dupa nastere,
• durata medie de aparitie fiind însa 70-75 de zile la
femeile care nu alapteaza
• la cele care alapteaza, durata medie de aparitie a
ovulatiei este de 190 de zile
• reluarea menstruaţiei se face la 45 de zile până la 3-5
luni de la naştere.
• Durata ciclurilor anovulatorii depinde de:
- frecventa alaptatului la sân,
- de durata fiecarui supt si
- de proportia de alimentatie suplimentara.
Parametrele si planseul pelvi-perineal.

Un control genital facut la sfârsitul lehuziei arata o

mobilitate exagerata a uterului.
Uneori, în urma rupturilor tesuturilor în parametre cu
modificari vasculare locale (varice), se produc :
- deplasari uterine (retroversie uterina) sau
- sindromul Allen-Masters (mobilitate exagerata uterina,
retroversia uterului, dureri locale etc.).
 Modificări generale

• pe parcursul lăuziei au loc modificări importante, în

sens invers faţă de cele din sarcină, ajungâdu-se după
6 săptămâni la parametrii morfologici şi funcţionali
preexistente sarcinii.
Peretele abdominal
• diastaza drepţilor abdominali are un caracter
tranzitoriu şi se poate corecta prin gimnastică
medicală.
• vergeturile apărute în sarcină devin albe, sidefii.
• Sistemul nervos. Dupa nastere, femeia
este calma, liniatita. În urmatoarele zile poate fi
prezenta o labilitate psihoafectiva (plânge usor, are
stare depresiva).
• Tesutul cutaneo-mucos. Pigmentarea de la nivelul
fetei, regiunii mamare si liniei albe se reduce,
vergeturile se decoloreaza si devin sidefii.
• Sistemul muscular îsi recapata treptat tonusul si
elasticitatea.
• Sistemul articular. Dispare treptat imbibitia
dureroasa de la nivelul articulatiilor bazinului,
relaxarea simfizelor, constatata dupa nastere..
• Modificări hormonale

Steroizii placentari scad după delivrenţă;

FSH şi LH revin la valorile dinaintea sarcinii;
Estrogenii cresc din prima săptămană la femeile care
nu alăptează şi după 2 săptămani la cele care
alăptează;
Progesteronul se menţine la valori scăzute pană
aproape de reluarea ciclului;
Prolactina scade imediat după naştere şi are valori
normale după 4-6 săptămani, pentru femeile care nu
alăptează.
 III. MODIFICĂRILE ORGANELOR ŞI
SISTEMELOR

1. Cardiovasculare
a) volum sanguin crescut imediat postpartum datorita:
-resorbţiei edemelor
-dispariţiei şuntului arterio-venos placentar
-pătrunderii in circulaţie a sangelui din compartimentul uterin
Se stabilizează după 7 zile
b) TA şi pulsul revin la normal in 2-3 zile
c) debitul cardiac şi PVC cresc in primele ore si scad la normal in
14 zile
 2. Respiratorii
a) diafragmul coboară imediat postpartum
(ascensionat cu 4 cm la termen)
b) hiperventilaţia scade in 2-3 zile (scade progesteronul)
3. Urinare
a) poliurie in primele 2-3 zile
b) dispariţia hipotoniei ureterale in 6 săptămani;
c) capacitatea vezicală crescută şi insensibilitatea la presiune dispar in
2-3 zile;
d) urina lehuzei contine, în special la cele care alapteaza, lactoza si
peptone;
e) glicozuria (valori mici) poate fi crescuta în prima saptamâna
 4. Digestive
• în general apetitul este bun,
• senzaţia de sete este mai accentuată
• datorită persistenţei vagotoniei este posibilă prezenţa constipaţiei
• frecvent apare o criză hemoroidală în primele zile postpartum.
5. Hematologice
• Hb si Ht pot sa scada in functie de pierderile de sânge de la
nastere, dar se instalează concomitent şi o hemoconcentraţie
relativă;
• Leucocitoza, (granulocitoza cu limfopenia)se normalizează pe
parcursul primei săptămâni
• fibrinogenul e crescut 10-12 zile, apoi scade lent;
• VSH-ul crescut revine la normal in 3-4 saptamani.
 ATITUDINEA ÎN LĂUZIE

Parametrii urmariti indeosebi in lauzia imediata si propriu-zisa

sunt următorii:
-TA, puls, urmărite in special in lăuzia imediată. Pulsul poate fi
uşor bradicardic in primele 2 zile.
-diureza este crescuta în primele zile: 2-3 litri/zi.
-Hb;
-temperatura, , poate avea două ascensiuni fiziologice (ambele
de cel mult 24 de ore şi t<38)
a) ziua 1 după cezariană (resorbţia cataboliţilor din plagă)
b) ziua 3 prin declanşarea secreţiei lactate (“furia laptelui”)
-lohii: cantitate, aspect, culoare, miros;
Lohiile sunt scurgeri vaginale ce apar dupa nastere.
• evoluţia aspectului normal:
- zilele 2-3 – lohia rubra
- zilele 4-5 – lohia fusca
- zilele 6-15 - lohia flava
- după ziua 15 – lohia alba
• persistenţa lohiilor serosanghinolente peste 8-10 zile semnalează un aspect patologic, fie resturi placentare in
cavitatea uterină, fie o involuţie deficientă a patului placentar.
• mirosul lohiilor este fad, asemănător sangelui proaspăt.
• modificarea culorii (maronie), mirosului
(lohii fetide): infecţie pueriperală.
• cantitatea la început este de 50 g/zi,
apoi scade la 15-20 g/zi. Eliminarea masiva
este în primele 3-4 zile.

-
-involutia uterina (1,5-2 cm/zi); După naştere fundul
uterin – la ombilic sau 2 cm sub ombilic;
- Ziua a 6-a - la . distanţei ombilic-simfiză;
- Ziua a 12-a – la nivelul simfizei pubiene;
- După ziua 12 - organ pelvin;
- 6-8 săptămani - aspect normal.
-instalarea lactatiei;
-prima mictiune in primele 4 ore postpartum;
-tranzit reluat la 48 ore postpartum;
-cicatrizarea plagii perineale;
-igiena locala plaga perineala (regiunea vulvo-vaginala va fi spalata cu
o solutie antiseptica o data sau de doua ori pe zi (cloramina  2 la
mie, permanganat de potasiu 1  la patru mii, rivanol etc.) si a
sanilor;
-mobilizarea precoce scade incidenta accidentelor tromboembolice;
activeaza circulatia generala si în special pe cea a membrelor
inferioare, ajuta la restabilirea tonicitatii si functiei intestinale, a
vezicii urinare, favorizeaza involutia uterului, eliminarea lohiilor si
revenirea la normal a musculaturii abdominale.
-dieta hipercalorica hiperproteica la femeia care alapteaza.
-activitatea sexuala e permisa dupa terminarea lauziei.
 Contraceptia este indicată sub următoarele forme:
 Lauzele care alapteaza:
- nu folosesc contraceptive orale combinate(COC);
- DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala la 48 ore sau la distanta;
- metode de bariera;
- pilule cu continut de progesteron (POP) sau progesteron retard din a
treia săptămână postpartum.
 La lauzele care nu alapteaza:
-COC la 3 saptamani postpartum;
-DIU la 6-8 saptamani postpartum;
- sterilizare chirurgicala.
 LACTAŢIA
I. PROCESE BIOLOGICE
1. Sanul este pregătit pentru alăptare din săptămana 16
2. Există 3 etape: mamogeneza, lactogeneza, galactopoieza
Mamogeneza
-dezvoltarea glandelor mamare (canale galactofore + acini
glandulari) pe parcursul sarcinii;
a) intrauterin
- ţesutul adipos e factorul local necesar
- la 18-19 săpt. apar ductele oarbe, care se transformă in canale
pană la naştere, cand pote fi prezentă o mică secreţie lactată
b) la pubertate, sub influenţa estrogenilor şi STH etc., se ramifică ductele
c) după prima menstruaţie intervin progesteronul şi prolactina şi se
dezvoltă lobului, cu apariţi acinilor
d) in sarcină, sub acţiunea progesteronului, PRL, HER şi hPL, se
diferenţiază epiteliul alveolar, creşte parenchimul mamar, creşte
vascularizaţia
Lactogeneza
= presupune si consta efectiv în fabricarea/depozitarea laptelui matern
de catre celule epiteliale alveolo-acinoase dupa nastere. Lactogeneza
se declanseaza, asadar, dupa parturitie.
a) două faze: la mijlocul sarcinii şi după naştere
b) in sarcină, fiecare san creşte cu 400 g
c) mecanime
-nervos
· baroceptorii uterini eliberează hipofiza anterioară după naşter, inhibată de
distensia uterină
· hipofiza e influenţată şi de receptorii cervici-vaginali la trecerea fătului
-neuroendocrin
· PRL şi corticoizii declanşează şi menţin lactaţia; aceştia cresc după naştere
· glucocorticoizii amplifică acţiunea lactogenă a PRL
Galactopoieza
a) reprezintă intreţinerea lactaţiei şi excreţia laptelui
b) mecanisme
-factorul principal e reflexul de supt, care eliberează PRL, ACTH, STH şi ocitocină;
ocitocina contractă celulele mioepiteliale (de 10-20 de ori mai sensibile decat
miometrul) şi ejectează laptele
-golirea sanilor stimulează direct secreţia epitelială prin baroceptori
-stimulul psihic vizual şi auditiv creşte secreţia de ocitocină prin mecanism nervos
II. COMPOZIŢIA BIOCHIMICĂ A LAPTELUI UMAN
Variază in funcţie de etapă, momentul zilei, faza alăptării, dietă şi factori
individuali.
1. Etape postpartum
a) colostrul (in cadrul stadiului I al lactogenezei)
-apare in primele 5-8 zile de lactatie
-este o secretie apoasa, bogata in imunoglobuline
-este galben (beta-caroten), vascos
-proteine crescute, lipide scăzute
-favorizează dezvoltarea L. acidophilus in tractul digestiv
b) laptele intermediar (in cadrul stadiului II al lactogenezei)
-zilele 7-14
-Ig, vitaminele liposolubile şi proteinele scad
-lactoza, lipidele, vitaminele hidrosolubile şi caloriile cresc
c) laptele matur (in cadrul stadiului II al lactogenezei)
 Laptele conţine şi hormoni, factori de creştere, enzime, factori antiinflamatori şi
antiinfecţioşi, inlocuirea sintetică fiind practic imposibilă
NECESARUL ALIMENTAR IN LACTATIE
1. Calorii
a) aport suplimentar de 500 cal/zi
b) minimum 1800 cal/zi pentru compoziţia adecvată a laptelui
2. Proteine: 65 g/zi
3. Lipide: 70-80 g/zi
4. Carbohidraţi: 300-400 g/zi
5. Vitamine şi minerale
6. Calciul şi fosforul pot fi mobilizate şi din oasele materne. Iodul poate preveni unele
cazuri de cretinism neonatal
7. Alte recomandări: dacă mama nu consumă lapte, este necesar un supliment zilnic
de 1200 mg de calciu, 400 UI de vitamină D şi 4 μg de vitamină B12
CICLUL LACTAŢIEI
Cuprinde 3 faze:
· de golire – 8 minute;
· refractară 3 ore;
· de umplere 20-30 minute.
STIMULAREA SECREŢIEI LACTATE
· punerea frecventă la san – eliberează prolactină;
· golirea completă a sanilor;
· administrarea de Oxitocină 2f/zi;
· mamele anxioase: clorpromazin 1f – sedarea pacientelorcu descărcarea de prolactină;
· consum raţional de ceai sau cafea (teofilină);
· acupunctură in zilele 3-4 post partum;
· droguri (aspirina, acetilcolina) modifică PIF şi cresc prolactina.
Ablactarea poate fi luata in considerare în urmatoarele situatii:
· infecţiile sanului tratate chirurgical;
· plastii mamare cu autotransplantarea mamelonului;
· mame purtătoare de agenţi virali transmisibili prin lapte:
- citomegalovirus;
- herpes simplex;
- hepatita B;
- HIV.
· boli materne grave (boli infecţioase, TBC pulmonar evolutiv,
cardiopatii decompensate, nefropatii, psihoze);
· administrare de medicamente care trec in lapte
• ombilicarea completa a mamelonului, infectii cutanate
mamare grave;
• fat mort ante-partum si post-partum;
METODE DE ABLACTARE
a. metode nefarmacologice (eventual combinate cu analgezice-
antiinflamatorii):
· evitarea suptului
· bandaj compresiv
· comprese reci,
• restricţie de lichide
b. agonişti ai dopaminei: bromcriptină au Lysorit
• in primele 5 zile: 9 mg/zi;
• in urmatoarele 5 zile: 9 mg/zi;
• ca doza de întretinere: 3 mg/zi.
c. tratament hormonal
• Hormonii: estrogeni – Etinilestradiol…50 gama
• 3 x 3 tb/zi – ziua 1-2
• 3 x 2 tb/zi – ziua 3-4
• 3 x 1 tb/zi – ziua 5-6
• benzonat de estradiol: 5 mg/zi;
• valevonat de estradiol: 8 mg/zi;
• ablacton i.m., în primele 24 de ore dupa nastere;
• pilule anticonceptionale estroprogestative.
Unii autori sustin ca, în anumite doze, hormonii estrogeni cresc lactatia, iar
în doze mari o scad.
d. diuretice uşoare: nefrix, furosemid