z

OBEZITATE
 z
DEFINIȚIE

 Obezitatea reprezintă excesul de țesut adipos (grăsime) în organism, care

pune în pericol sănătatea unei persoane. Aceasta nu este doar o problemă
estetică (fig. 1), ci este o afecțiune medicală care crește riscul apariției altor
probleme de sănătate, precum bolile cardiovasculare, diabetul zaharat,
tensiunea arterială crescută etc.
 Poate fi exogenă, când este determinată de o alimentație excesivă sau
endogenă, când apare în urma unor tulburări ale glandelor endocrine ori ale
centrilor nervoși din hipotalamus(fig.2).
 z

Fig. 1

Fig. 2
 z
CLASIFICARE:
• Cea mai folosită clasificare a obezității este cea care utilizează IMC-ul (fig.3):
• Subponderal (slab), < 18,5, risc de comorbidități asociate obezității scăzut, risc
crescut pentru alte afecțiuni.
• Greutate normala, 18,5-24,9.
• Supraponderal, > 25.
• Stadiul pre-obez (supraponderal), 25-29,9, risc de comorbidități crescut.
• Obez clasa I (obez), 30-34,9, risc de comorbidități moderat crescut.
• Obez clasa II (obez), 35-39,9, risc de comorbidități sever.
• Obez clasa III (obezitatea morbida), > 40, risc de comorbidități foarte sever.
z

Fig. 3
 z
CAUZE:
 Se crede că, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explică
printr-o combinație de consum excesiv de calorii și lipsa activității fizice.
Situațiile cauzate în principal de ereditate, motive medicale sau boli psihice
sunt limitate. De fapt, se crede ca la nivel social cazurile de obezitate au
crescut ca urmare a unui regim alimentar accesibil și savuros, a
dependenței din ce în ce mai mari de mașină și a mecanizării.
 z ALIMENTAȚIA HIPERCALORICĂ
Cauza obezității este reprezentată, în principiu, de consumul mai multor calorii decât cele consumate de un

om prin activitate și efort fizic.

Consumarea excesivă a anumitor tipuri de alimente, în special a celor bogate în zaharuri și grăsimi, prezintă

un risc mai mare de creștere a greutății corporale. Alimentele care pot crește riscul de a ajunge la obezitate sunt

(fig. 4) :
• alimentele de tip fast-food;
• mâncarea prăjită în ulei (cartofii prăjiți);
• excesul de produse lactate;
• alimente care conțin mult zahăr adăugat (dulciuri, biscuiți etc.);
• mâncarea semi-preparată;
• sucurile îndulcite și băuturile alcoolice;
• mâncarea procesată, pâinea, produsele de patiserie.
z

Fig. 4
 z
STILUL DE VIAȚĂ SEDENTAR

 Societatea modernă în care trăim favorizează apariția unui stil de viață sedentar. Petrecem
mult timp stând jos, la birou, în fața calculatorului, fiindu-ne din ce în ce mai greu să facem
activități fizice în mod regulat.
 De asemenea, avansul tehnologic ne determină ca inclusiv în timpul liber să alegem
activități sedentare, jucând jocuri video (fig. 5), în detrimentul activităților în aer liber.
 Cu cât o persoană se mișcă mai puțin, cu atât arde mai puține calorii. Însă activitatea fizică
nu trebuie neapărat să însemne mersul la sală, ci inclusiv mersul pe jos, pe bicicletă, urcatul
scărilor sau activitățile fizice din curte pot contribui la un stil de viață activ.
z

Fig. 5
 z
FACTORI
GENETICI
 Pentru unii oameni, mâncatul este o cârjă
 Factorii ereditari influențează
cantitatea de grăsime pe care o
stochează organismul nostru și modul
în care este distribuită. Mai mult,
genele moștenite de la părinți joacă un
rol important în modul în care corpul
transformă greutatea în energie,
reglarea apetitului și funcționarea
metabolismului.
FACTORI
PSIHOLOGICI ȘI
SOCIALI
psihologică, un mod de a face față la
problemele cu care se confruntă sau la diverse
emoții negative. Mediul familial și cel social
pot să constituie căi de transmitere a unor
obiceiuri și atitudini greșite față de alimente.
Profesiile sedentare, creşterea utilizării
automobilelor, vizionarea excesivă la televizor
exercită indirect o influență semnificativă
asupra răspândirii alarmante a obezității.
 z
ASPECTE FIZIOPATOLOGICE

 Acest domeniu de cercetare a fost aproape ignorat până la descoperirea leptinei în 1994. Din
momentul acestei descoperiri, au fost elucidate multe alte mecanisme hormonale care participă la
reglarea apetitului și aportului alimentar, modelele de depozitare a țesutului adipos, și apariția
rezistenței la insulină. După descoperirea leptinei, s-au studiat grelina, insulina, hipocretina, ca și
mulți alți mediatori. 
 Leptina și grelina sunt considerate a fi complementare în ceea ce privește influența lor asupra
apetitului, grelina fiind produsă prin controlul pe termen scurt al apetitului, modulat de stomac
(mâncăm când stomacul este gol și ne oprim când stomacul este destins). Leptina este produsă de
către țesutul adipos pentru a semnaliza rezervele de depozite de grăsimi din organism și mediază
controlul apetitului pe termen lung (mâncăm mai mult când depozitele de grăsimi sunt reduse și
mai puțin când depozitele de grăsimi sunt mai mari).
 z
TRATAMENT:
 Obezitatea este o problemă de sănătate complexă, astfel că necesită o schemă de
tratament la fel de complexă. Tratamentul obezității constă în:

 Schimbări în alimentație (fig. 6 și fig. 7)

 Reducerea aportului caloric prin adoptarea unui stil de viață sănătos este vitală pentru a
combate obezitatea. Este recomandat ca schimbările în alimentație să aibă loc la
recomandarea și sub atenta supraveghere a medicului nutriționist. Important este ca
persoana respectivă să învețe principiile unui stil de viață sănătos și sustenabil, cum ar fi:
• Înlocuirea mâncărurilor nesănătoase, bogate în zaharuri și grăsimi cu alternative
sănătoase: fructe și legume, surse sănătoase de proteine, precum și micșorarea porțiilor;
• Renunțarea la băuturi carbogazoase care conțin zahăr și limitarea consumului de
carbohidrați.
z

Fig. 6 Fig. 7
 z

 Activitate fizică regulată

 Mișcarea este esențială pentru tratamentul obezității.

Pe lângă sport, care poate fi făcut sub îndrumarea
specialiștilor, este indicat ca persoana care se
confruntă cu obezitate să încerce să fie mai activă din
punct de vedere fizic.
 Este de preferat să meargă pe jos, în detrimentul
mașinii, să facă mai multe activități fizice în casă sau
în curte, să își măsoare numărul de pași efectuați
zilnic (este recomandat să parcurgem zilnic câte 6.000
de pași), să facă mai multe plimbări în parc (fig.8) etc

Fig. 8
 z
 Psihoterapie
 În afară de dietă și sport, obezitatea trebuie tratată
și prin schimbări specifice ale comportamentului,
 Intervenții chirurgicale în funcție de nevoile fiecărei persoane.
 În cazul în care suferiți de obezitate, este indicat să
 În cazul în care o persoană suferă de cereți ajutor specializat, din partea unui psiholog
obezitate severă (are un IMC de peste care vă poate ajuta în tratarea problemelor
35 sau 40 și mai are şi alte boli care au emoționale și de comportament asociate obezității.

fost generate de obezitate), medicul  Psihoterapia individuală vă poate ajuta să înțelegeți

de ce ați putea fi tentați să vă supraalimentați, cum
poate recomanda anumite intervenții
să gestionați anumite pofte, dar mai ales să învățați
chirurgicale care îndepărtează țesutul noi tehnici de a gestiona depresia, anxietatea,
adipos și micșorează stomacul. stresul sau alte probleme emoționale apărute din
cauza obezității.
 De asemenea, în anumite cazuri, se poate dovedi
utilă și psihoterapia de grup – cu persoane care se
confruntă cu probleme similare.
 z

Concluzii

 Obezitatea reprezintă o amenințare serioasă pentru starea de

sănătate a unei persoane. În lipsa unor măsuri de prevenție și
tratament, aceasta scade semnificativ calitatea vieții și poate duce
la afecțiuni medicale grave. Tocmai de aceea, prevenția obezității
este foarte importantă.
 z

Surse:
 https://www.clinicaoananicolau.ro/obezitatea/
 https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/obesity/symptoms-causes/syc-2
0375742
 https://www.nhs.uk/conditions/obesity/
 https://www.medicinenet.com/obesity_weight_loss/article.htm
 https://ro.waykun.com/articles/fiziopatologie-si-caracteristici-clinice-ale.ht
ml
 https://ro.frwiki.wiki/wiki/Ob%C3%A9sit%C3%A9#Physiopathologie
 https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17228046/
z
VĂ MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE!