Dacii (1966)

Interviu Adevărul

A fost adevărul istoric respectat?

Sursa: youtube.com;
 Interviu Cinema
O calitate principală a filmului «Dacii» o găsesc
- în ce măsură respectaţi tocmai în încrederea pe care a arătat-o regizorul
adevărul istoric? izvorului fabulos al trecutului istoric. Imaginile
mizează cu o fericită intuiţie pe puterea lor
- Integral. Filmul va reda evocatoare. Totul e reconstituit cu grija de a
două fapte istorice respecta adevărul istoric, dar şi de a lăsa o marjă
largă reveriei în faţa imaginilor, care poartă o
binecunoscute: războiul lui grea încărcătură emotivă. (Valerian Sava)
Decebal cu Domitian (87
e.n .) şi moartea generalului
Fuscus.

Sursa: Revista Cinema, numărul 6, anul V (1967), p. 21.

În timp ce la Mamaia.. de Emil Nicolau în Revista Cinema, numărul 6, anul I V (1966), pp. 30-31 ;
 ...filmul care mi-a adus glorie...

Sursa: accr.ro
 • Regia: Sergiu Nicolaescu-
debutul în lungmetraj al
regizorului.
• Colaborare România-Franța.
• Premieră: Nov. 1966, 9
februarie 1967(Franța).
• Actori:Pierre Brice, Marie
Jose Nat, Amza Pellea
• Filmare feb-oct 1966

Sursa: poster cinemagia, informatii site personal Sergiu NIcalescu

 Rezumat film. Teme
• Istoric. Trecutul glorios. Strămoșii puternici
• Prima implicare personală a lui Domițian în campania dacică
• Anul 87 e.n. Decebal (Amza Pellea) face sacrificiul suprem pentru a
pastra integritatea poporului sau. Fiul sau, Cotyso (Alexandru
Herescu), este daruit zeilor, spre disperarea lui Decebal si a fiicei
sale Meda. Septimius Severus (Pierre Brice), un tanar roman
devotat tarii sale adoptive, va fi pus sa aleaga intre originile sale de
sange si ceea ce ii fusese spus de catre tatal sau. Filmul se încheie
cu o bătălia, accentuând lupta simbolică dintre Sevrus și Decebal și
având un final deschis, terminându-se cu începutul luptei.

Sursa:Filmul Dacii 1966

 Elemente propagandistice
• Exacerbate virtuțile dacilor, romanii prezentati peiorativ
(trădare, mândrie)
• Mitul strămoșilor și a trecutului glorios
• Subliniat prin scene din film cât si portetizarea în presa
vremii– reprezentare similară și în articolele din revista
Cinema legate de film (moment lupta G.m cu PB)
Intre timp un reporter ceh venit în acelaşi scop ca şi noi la fiimarea Dacilor încerca să surprindă tot ce se poate surprinde. Mă tem
însă că momentul accidentului i-a scăpat.
Încununarea "noului curs „ din politica României, de autonomizare față de Moscova
după " trauma„ anilor 44-62
Interpretarea dialogului: renunțare libertate pentru viață – opoziția tot mai fățisă a noi
conduceri de la București față de stăpânii lumii – în speță, comuniștii.

-DESCHIDEȚI PORȚILE! VĂ DĂM VIAȚA ȘI

LIBERTATEA!
-CINE SUNTEȚI VOI?
-STĂPÂNII LUMII!
-VEȚI AJUNGE, DACĂ NOI VOM PIERI!

Sursa: Enigmele istoriei, numarul 11, 2020, p.3

 Scene relevante

Sursa: youtube.com; Filmul Dacii

Reprezentare în Cinema
• Din februarie până la
debutul în Noiembrie
1966, filmul a fost
mentionat lunar
• Numărul din Iulie/1966
Actriţa franceză MARIE-
JOSE NAT interpretind
rolul fiicei lui Decebal
(meda) este pe copertă
Descrierea filmului, interviu cu Amza Pellea, Andi Herescu (fiul lui
Decebal) și cu Liviu Popa – cel care s-a pcupat de decoruri.
Sursa: Revista Cinema, numărul 7, anul I V (1966), p. 1-7;
 Titus Popovici
– scnearistul
(nume pe care
il intalnim des
în
cinematografia
timpului)
Interviu Cu
Decebal (Amza
Pellea ) chiar în
postura de
decebal și în
postura lui
Amza.

Putem spune că.el reprezintă de fapt esen ţa spiritului nostru naţional peste
care suprapunerea romană, a generat îmbinări fericite accentuînd calităţile
dace pînă la strălucire . Astfel peste vitejia dacilor s-a suprapus cutezanţa
calculată, metodică a romanilor, iar peste setea de libertate, perseverenţa.
(interviu cu Amza Pellea)

Sursa: Revista Cinema, numărul 8, anul I V (1966), p. 5-6-7

 Pe Serge l-am cunoscut la Paris. Mi s-a
părul plin de poezie şi în acelaşi timp sigur
de sine. Mi-a inspirai incredere. Şi mă
interesează filmul lui despre Daci. Îmi plac
oamenii aceştia de caracter, plini de fartă
morală şi fizică

Interviu cu Meda.

Sursa: Revista Cinema, numărul 8, anul I V (1966), p. 8-9

 Sergiu Nicolaescu

Nicolaescu consumă, ca un wiking, conţinutul

unei sticle de apă minerală. (descriere din
revista cinema)
Interviu cu Pierre Brice.
Foarte mult. Sînt un actor care poate refuza oricînd un rol da că nu-mi place. Nu sînt în
situaţia să primesc orice, deci dacă am primit să joc Severus, este pentru că mi-a plăcut.
Mi-a plăcut ş i povestea şi rolul şi regizorul. Pentru mine este foarte important să am un
regizor care să- mi inspire încredere. Să-ti «întâlneștii» regizorul este puţin cam acela şi
lucru ca în dragoste. Trebu ie s ă fie un <ccoup de foudre». Trebu ie să existe o înţelegere
imed i ată intre actor ş I regizorul sau , toarte mul tă prietenie, dragoste chiar, ş i în
credere reciprocă. Sînt foarte mulţumit de Sergiu Nicolaescu

Sursa: Revista Cinema, numărul 10, anul I V (1966), p. VI;

 Recenzii
• Criticul Tudor Caranfil: 4*/5
• „Primul și cel mai bun lungmetraj al lui Sergiu Nicolaescu,
inspirat servit de Titus Popovici-scenaristul, într-o
superproducție de nivel european, rezistentă nu atât
datorită anvergurii montării cât, mai ales, fanteziei
poetice. Violența unor fraze de montaj cu chipuri și trupuri
însângerate ca și remarcabila dinamică a cadrelor
protejează filmul de decorativism. Depășind locurile
comune ale genului, realizatorii reușesc performanța unei
drame istorice spectaculare într-un climat specific local.”

Tudor Caranfil - „Dicționar universal de filme” (Ed. Litera Internațional, București, 2008), p. 216
 • Criticii Cornel Cristian și Bujor T. Rîpeanu: „constituie unul
dintre episoadele izbutite ale epopeii cinematografice
naționale prin câteva reușite portretizări, prin iscusința
realizării scenelor de masă și buna valorificare plastică -
în imagine - a peisajului românesc”. 
• Valerian Sava considera că „violența unor faze de montaj,
cu figuri și corpuri însângerate, străpunse de suliți și
săgeți, o dinamică a cadrului remarcabilă, susțin ritmul
spectacolului și apără filmul de ilustrativism”.

Sursa: Revista Cinema, numărul 10, anul I V (1966), p. VI;

Cornel Cristian, Bujor T. Rîpeanu - „Dicționar cinematografic, autori” (Ed. Meridiane, București, 1974), p. 24.
 Importanță
• Primul film SN
• Premiu internațional: obținut premiul III la Festivalul
filmului muncitoresc de la Praga (1968)
• mare succes de public la cinematografele din România
(13 milioane de spectatori)
• Precursorul unei noi epoci: pentru Sergiu Nicolaescu,
dar si pentru cinamatografia românească (în cadrul noii
direcții politice)
• Difuzat modial

Centrul Național al Cinematografiei..