ARTROLOGIA

• Artrologia sau syndesmologia

(syndes=ligament; logos=stiinta) este partea
anatomiei care se ocupa cu studiul articulatiilor

• Articulatiile = sunt constituite din totalitatea

elementelor prin care oasele sunt unite intre
ele. Aceste elemente sunt reprezentate prin
formatiuni conjunctive, muschi, etc.
Articulatile corpului uman
ARTROLOGIE= studiul articulatiilor

Classificarea dupa gradul de mobilitate:

1. Diartroze (extrem de mobile)

2. Amfiartroze (semimobile)
3. Sinartroze (fixe)
Clasificarea articulatiilor
in functie de:
- structura, gradul de mobilitate, formatiuni
de legatura

A. FIBROASE – SINARTROZE
B. CARTILAGINOASE - AMFIARTROZE
C. SINOVIALE - DIARTROZE
 A. Articulatii FIBROASE
(SINARTROZE)

Sunt articulatii in care osele sunt unite

intre ele prin tesut fibros
Mobilitate redusa sau absenta
1.SINDESMOZA
2.SUTURA
3.GOMFOZA
 ARTICULATII FIBROASE

1. SINDESMOZA (syndesmosis)

Suprafetele articulare sunt unite printr-un

ligament interosos care poate avea o forma
variata: ex. membrana interosoasa oase antebrat
- Snur – ligamentul stilohioid;
- Banda – lig. coraco-acromial;
ARTICULATII FIBROASE

2. SUTURILE

▪ Se gasesc numai la nivelul craniului

▪ Osele sunt despartite de un strat subtire de
tesut fibros
▪ Acesta se continua cu periostul si cu stratul
fibros al durei mater
SUTURI intre oasele
craniului
 ARTICULATII FIBROASE

Tipuri de suturi:

1. Sutura serrata (dintata) – ca dintii de fierastrau

– sutura fronto-parietala, sagitala;
2. Sutura squamosa (scuamoasa) – suprafetele
osoase sunt taiate oblic – sutura parieto-
temporala.
3. Sutura plana (plana) – alaturarea oaselor se face
prin margini regulate, usor rugoase (sutura
lacrimo- etmoidala).
Tipuri de suturi
ARTICULATII FIBROASE

FONTANELELE CRANIENE
 ARTICULATII FIBROASE

3. Gomfoza (gomphosis)

Articulatia dintre o extremitate osoasa conica si o

cavitate articulara ce contine fibre de colagen
care stabilizeaza articulatia

Ex: articulatia dintre radacinile

dintilor si alveolele dentare
B. ARTICULATII CARTILAGINOASE
(cartilaj hialin sau fibrocartilaj intre oase)

1. SINCONDROZE
2. SIMFIZE
 1. SINCONDROZE
▪ Articulatii tranzitorii in care suprafetele
articulare sint unite printr-un cartilaj
hialin

Ex:
Sincondroza sfenoocipitala
Sincondroza oaselor care formeaza coxalul
 2. SIMFIZE (SYMPHISES)

Oasele sunt unite prin

fibrocartilaj
▪simfiza pubiana
▪discurile
intervertebrale
 C. ARTICULATII SINOVIALE

▪ Articulatie unde 2 oase sunt separate printr-un

spatiu numit cavitate articulara
▪ Mobilitate mare - permit miscari multiple si
variate
 Structura generala:

1. Capsula articulara
• Se continua cu periostul
• Captusita de o membrana
sinoviala
2. Cavitate articulara
3. Lichid sinovial
4. Cartilaj articular - cartilaj
hialin ce acopera suprafetele
articulare
5. Tendoane – leaga muschii de
oase
6. Ligamente ce intaresc
articulatia
SUPRAFETELE ARTICULARE

1.Sferice
2.Eliptice
3.Cilindrice
4.Plane
- PLANA/SFEROIDALA
 CARTILAJUL ARTICULAR

▪ Acopera suprafetele articulare ale oaselor

▪ Este hialin, alb stralucitor
▪ Are 2 suprafete:
a. una aderenta de suprafata articulara a
osului
b. alta libera care corespunde cavitatii
articulare

▪ Marginea lui se continua cu

periostul
▪ Nu prezinta terminatii nervoase
sau vase de singe
• prezenţa fibrelor de
colagen asigură
continuitatea cu fibre
colagenice sinoviale şi
cele ale periostului
ceea ce determină ca
muşchii care au inserţii
periarticulare să nu
dezvolte o forţă de
tracţiune mai mare pe
epifiză
• mai gros la
tineri
pierzându-şi
caracteristicile
prin înaintarea
în vârstă
• întinderea şi grosimea (1-12 mm) sunt legate de
amplitudinea mişcărilor, de presiunea care se
exercită asupra oaselor
• nu prezintă vase de sânge şi nici terminaţii
nervoase -nutriţia este asigurată de arterele
capsulo-sinoviale, de arterele osului subiacent şi de
către lichidul sinovial
• Rolurile pe care le îndeplineşte cartilajul
articular
• amortizarea şocurilor prin compresibilitatea
structurilor din care este format;
• asigură elasticitatea articulaţiilor permiţând o
uşurinţă şi libertate de mişcare
 Formatiuni care asigura concordanta intre
suprafetele articulare

1. Labrul articular (fibrocartilajul de

marire)
Mareste cavitatea articulara si realizeaza o mai buna
concordanta intre o suprafata articulara sferica si
o cavitate articulara mai putin adinca.

2. Fibrocartilajele intraarticulare –
discurile si meniscurile
Labrul articular
Labrul articular
 CAPSULA ARTICULARA

Continuare a periostului osos

- Suprafata exterioara (raport cu muschii si articulatia)
- Suprafata interioara (acoperita de membrana sinoviala)

1.Grosime variabila in raport cu gradul de mobilitate al articulatiei

2. Vascularizatia arteriala – asigurata de cercuri arteriale derivate din
ramurile musculare
3. Inervatia – nervi ce insotesc vasele de sange
Ligamentele articulare

- benzi fibroase care asigura contactul intre suprafetele

articulare;
- se clasifica in intracapsulare si extracapsulare

clasificare dupa structura:

1. capsulare – diferentieri ale capsulei in raport cu franarea unor
miscari
2. tendinoase – rezulta prin transformarea unor tendoane
3. musculare – prin atrofierea unor fascicule musculare (ex. lig.
acromiocoracoidian)
4. fibrozate – lig. stilohioidian

clasificare dupa dupa pozitia pe care o au:

- interosoase
- la distanta
Membrana sinoviala

- este stratul profund al suprafetei articulare ce adera de

suprafata interioara a stratului fibros;
- secreta lichidul sinovial;
- acopera ligamente, tendoane si discurile
intraarticulare;
▪ a. EXTERNE – funduri de sac (recesuri) – se gasesc
sub tendoanele unor muschi si le asigura alunecarea;
comunica cu cavitatea articulara printr-un orificiu
foarte mic;
Ex. Bursa suprapatelara

- criptele sau foliculii sinoviali – ce comunica cu

cavitatea articulara, sint mici funduri de sac ale
membranei sinoviale ce se insinueaza intre fibrele
ligamentelor.
b. PRELUNGIRI INTERNE

- plicile sinoviale – formatiuni ce plutesc libere in

interiorul cavitatii articulare; contin vase si grasime;

- vilozitatile sinoviale – prelungiri filiforme ce umplu

anumite portiuni ale cavitatii articulare
CAVITATEA ARTICULARA

- spatiu virtual ocupat de lichidul sinovial si delimitat

intre cartilajul articular si membrana sinoviala;

- devine real in prezenta unor colectii

sanqvine/purulente
CLASIFICAREA ARTICULATIILOR SINOVIALE
(dupa forma suprafetelor articulare)

1. SFEROIDALE (Cotylic)
2. ELLIPSOIDA (Elipsoidea)
3. SA (Sellaris)
4. CONDILIENE (Condylaris)
5. TROHOIDE (Trochoidea)
6. GINGLIMUL (Gynglimus)/Trohleana
7. PLANE (Plana)
1. SFEROIDALE (enartroze)
- cap ce patrunde intr-o cavitate in forma de
cupa
- 3 axe principale de miscare

Ex: articulatiile umar, sold

Permit miscari de:

FLEXIE/EXTENSIE
ABDUCTIE/ADDUCTIE
ROTATIE INTERNA/EXTERNA
CIRCUMDUCTIE
2. ELIPSOIDE
- opune 2 suprafete articulare:convexa si concava;
- formata dintr-un segment de elipsoid si depresiunea
corespunzatoare;
- are 2 axe de miscare: flexie/extensie, abd/add, circumductie.

eg. Radio-carpiana, metacarpofalangiana

3. SA
- 2 suprafete: una concava intr-o directie si convexa in
cealalta (prin “imbucatura reciproca”)
- 2 axe de miscare: flexie/extensie, abd/add, circumductie

Eg. Articulatia 1 carpometacarpala

4. CONDILIENE
- opun 2 perechi de condili, au 2 perechi de suprafete
articulare cu axe paralele
- un singur ax de miscare
e.g. articulatia genunchiului
5. TROHOIDA

- suprafata articulara formata dintr-un cilindru osos continut intr-un inel

osteofibros.

- permite doar miscari de rotatie (cilindrul se rasuceste in jurul axului sau)

Radio-ulnara proximala si distala

Atlantoaxoidiana mediana
6.TROHLEANA (Ginglymus)

opune trohleea(scripete) si o creasta ce se opune santului scripetelui (ex.

interfalangiene, humero-ulnara)
7. PLANE – 2 suprafete articulare plane
- doar miscari de alunecare
- mobilitate redusa

tars/carp
Articulatii sinoviale - MOBILITATE

1. Nonaxiale – doar miscari de alunecare

2. Uniaxiale – miscari intr-un plan
3. Biaxiale – miscari in 2 planuri
4. Tri - Multiaxiale – miscari in 3 planuri
Miscarile articulatiilor

▪ Intre oasele ce intra in alcatuirea unei articulatii se

considera 4 tipuri de miscari:
1. De alunecare
2. De rotatie
3. De circumductie
4. De angulare
▪ Miscarea de alunecare - este o miscare de deplasare
a suprafetelor articulare ce intra in contact (ex.
Articulatiile dintre oasele carpiene)
▪ Miscarea de rotatie - este o miscare ce se executa in
jurul axului longitudinal al osului sau in jurul unui ax
paralel cu acesta. Rotatia poate fi externa sau interna
▪ Miscarea de circumductie - este miscarea rezultata
din succesiunea miscarilor de: Abdcutie, Extensie,
Addcutie, Flexie. Osul lung descrie un spatiu conic
cu varful la extremitatea articulara a osului si cu baza
la extremitatea opusa
▪ Miscarea de angulare - consta in miscari care se produc
in jurul a doua axe perpendiculare. Sunt reprezentate de
miscarea de flexie/extensie; abductie/adductie
▪ Flexia - Miscarea prin care doua segmente se apropie
(indoire)
▪ Extensia - Miscarea prin care doua segmente se
indeparteaza (indreptare)
▪ Abductia - Miscarea de indepartare a unui membru de
planul sagital
▪ Adductia - Miscarea de apropiere a unui membru de
planul sagital al corpului
▪ La nivelul articulatiilor se exectua si miscari de:
▪ Pronatie
▪ Supinatie
▪ Opozitie
▪ Reopozitie
▪ Pronatia - este miscarea de rotatie prin care policele
sau halucele este apropiat de corp
▪ Supinatia - este miscarea prin care policele sau
halucele este indepartat de corp
Miscari de alunecare
Miscari de angulare
Miscari de angulare
Miscari de angulare
Miscarea de angulare consta in
miscari care se produc in jurul
a doua axe perpendiculare.

Sunt reprezentate de miscarea de

Flexie-extensie ; Abductie-adductie
Rotatie
▪ Miscarea de rotatie este
o miscare ce se executa in
jurul axului longitudinal
al osului, sau in jurul
unui ax paralel cu acesta.
Ea poate fi externa sau
externa
▪ Exemple
▪ Intre primele doua
vertebre cervicale
▪ Articulatia coxo-
femurala ; humero-
scapulara
Miscari speciale

▪ Supinatie si pronatie
▪ Inversie si eversie
▪ Propulsie si retropulsie
▪ Ridicare si coborare
▪ Opozitie
Miscari speciale
Miscari speciale
Miscari speciale
Miscari speciale
Miscari speciale
 VASCULARIZATIE si INERVATIE

Bogata, cercuri arteriale, venoase, limfatice

Legea Hilton – nervii care inerveaza articulatia inerveaza de asemenea si

muschii motori ai articulatiei precum si pielea care acopera tendoanele
de insertie ale acestor muschi
• Vascularizaţia capsulei articulare este asigurată
de ramuri secundare din artera musculară iar
arteriolele ajung până la membrana sinovială
realizând o bogată
reţea intrasinovială.
• Venele confluează în trunchiurile venoase
învecinate articulaţiei.
• Vasele limfatice se găsesc în stratul fibros al
capsulei precum şi la nivelul membranei sinoviale.
• Inervatia senzitivă : terminaţiile nervoase libere,
corpusculii Vater-Paccini, Golgi-Manzoni (în
interiorul capsulei şi la exterior în raport cu
tendoanele periarticulare), Ruffini (în legătură cu
fibrele de colagen).
• Rolul de a culege informaţii de tip motor (tracţiune,
presiune, poziţia epifizelor unele faţă de altele în
timpul mişcării, durere), termic (aprecierea
gradului de căldură/frig), compoziţie, ph-ului
intraarticular
• Fibrele motorii sunt de origine postganglionară,
pătrund în capsula articulară reglând închiderea
sau deschiderea numeroaselor anastomoze
intracapsulare.
▪DISECTIA
ARTICULATIEI
COXO-FEMURALE
Se sectioneaza capsula articulara pentru a se
evidentia labrumul acetabular
Odata ce capsula este deschisa, se poate observa
ligamentul capului femural in cavitatea acetabulara
Ligamentul capului femural
Cartilajul hialin ce acopera capul femural
Capul femural si cavitatea acetabulara separate