Sunteți pe pagina 1din 28

Scurt Istoric, ISDN

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Istoric
Istoria telecomunicațiilor a inceput cand
Alexander Graham Bell (originar din Marea
Britanie) a inventat primul aparat telefonic.
La început, telefonul inventat de Bell avea
microfonul şi receptorul separate, fiecare fiind
ţinute în câte o mână. În iunie 1875, şi-a testat
invenţia pentru prima dată – nu a fost receptat
niciun cuvânt inteligibil, dar, la celălalt capăt al
firului, se auzeau câteva sunete. Pe 7 martie
1876, a primit brevetul care i-a recunoscut
meritul de inventator al conceptului de telefon,
iar pe 10 martie, a testat telefonul pentru prima
dată, în locuinţa sa din Boston. La celălalt capăt
al firului, într-o cameră învecinată, se afla
Thomas Watson. Când legătura a fost stabilită,
Bell a rostit celebrele cuvinte care au rămas în
istorie ca primele fraze comunicate într-o
convorbire telefonică: “Mister Watson, come
here! I want to see you!” (“Domnule Watson,
vino aici! Vreau să te văd!”).

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Istoric
Primele centrale telefonice (switchboard) erau cu
comutație manuala (1878 SUA și 1879 MB), aveau un panou
pentru comutație de capacitate mică și sursa de alimentare
internă. La fiecare panou erau conectate aparatele telefonice a
abonatilor, iar un operator care lucra 24/24 comuta manual
apelurile. Mai intai abonatul chema operatorul (telefonul avea
un generator cu maneta) dupa care trebuia sa comunice numele
abonatului, iar operatorul efectua comutatia. Utilizarea
difuzorului și microfonului separat era incomodă, ca urmare
receptorul in varianta moderna a fost inventat de către abonați.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Istoric
Care sunt neajunsurile primelor centrale telefonice manuale?

- Capacitate mică (imposibilitatea comutației manuale în cazul numărului mare de


abonați, sute de mii sau milioane de abonați);
- Un număr mare de operatori trebuia să lucreze fără intrerupere la panourile de
comutație telefonică în orașele mari;
- Timpul de comutație foarte lung (la centralele moderne e 3-8 secunde, 5-8 secunde
e caracteristic rețelelor mobile fiind ca semnalizarea în rețeaua radio consumă timp
suplementar);
- Lipsa echipametului de transmisiune multiplexat (în rețelele moderne se
utilizează siteme de transmisiune optice sau electronice de capacitate
mare SDH, DWDM etc).
Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Istoric
Rețelele telefonice au evoluat odata cu
apariția comutației automate, rezultatul
evoluției a fost apariția primei centrale
telefonice automate (CTA) în SUA (Indiana in
1892). Centrale automate permiteau
comutația automată a apelurilor telefonice in
baza discului rotitor a aparatului telefonic
care scurtcircuita linia de abonat formand
inpulsuri dreptunghiulare, numarul carora
depindea de numarul format, cifra 1 un
impuls, cifra 2 doua impulsuri... Cifra 0 zece
impulsuri. Astfel cu ajutorul impulsurilor
comutatorul centralei telefonice pe baza de
relee electronice efectua comutația cu
abonatul apelat.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Istoric
Care sunt neajunsurile centrale telefonice cu relee?

- Comutatorul cu relee avea un volum mare;


- Comutatorul cu relee facea zgomot mare si consuma multă energie electrică;
- Relele electronice necesitau deservire planificată (exista problema oxidării
contactelor electronice care trebuiau curățite periodic in afara traficului mare pe
timp de noapte);
- Capacitatea centralelor cu relee era mica din acest considerent numarul centralelor
telefonice era mare in regiunile urbane
- Gama de servicii foarte ingusta (servicii telefonice, servicii faximile, mai
mai tarziu servicii date prin modem dial-up)

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Integrated services digital Network (ISDN)
Urmatorul pas al evolutiei a fost digitalizarea rețelelor telefonice prin aparitia centralelor telefonice digitale
supranumite centrale ISDN.
În 1984, adunarea plenară a CCITT a adoptat recomandările seriei I tratând continutul rețelei digitale de servicii
integrate (ISDN). CCITT a statuat că un ISDN este o rețea care asigură conectivitatea digitală cap la cap pentru a
suporta o gamă largă de servicii, incluzând servicii voce si date, la care utilizatorii au acces printr-un set limitat de
interfețe utilizator-retea. O astfel de interfată standard ISDN a fost definită si numită acces de bază (basic rate access
BRA), cuprinzând două canale B de 64 kbit/s si un canal D de semnalizare de 16 kbit/s. Alt tip de interață, accesul cu
viteză primară (primary rate access PRA), cu o viteză a biților de 1,5 Mbit/s (în SUA) sau 2 Mbit/s (în europa).  
În baza accesului BRA consumatorului de servicii i se ofera interfața BRI (basic rate interface) cu strutura:
2B+D (2x64kbps + 16kbps)
În baza accesului PRA consumatorului de servicii i se ofera interfața PRI (primary rate interface) cu strutura:
30B+D (30x64kbps + 64kbps) pentru SUA va fi 24B+D

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Standardele ISDN
Standardele ISDN cuprind structura rețelei, protocoalele, semnalizarea și comutarea, astfel au fost definite 3
grupe/serii de recomandari si standarde, seria E cu privire la rețelele telefonice și numerotarea, seria I
coneptul și interfața utilizator-rețea (UNI), seria Q semnalizare și comutație

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Structura unei rețele ISDN
Structura unei rețele telefonice digitale este una clasică
care nu a suferit multe schimbări de-a lungul timpului, in
sala/oficiul de comutație telefonică (telephone switchig office)
se afla centrala telefonică digitală (ISDN), panoul de distribuție a
liniilor de abonat (subscriber distribution frame) la care sunt
aduse toate conexiunile posibile cu centrala telefonică in
direcția abonatilor, numărul conexiunilor va depinde de
capacitatea centralei telefonice (utilizatea panoului permite
conectarea deconectarea unui abonat fârâ intervenție în
echipamentul centralei) și panoul de distribuție a liniilor externe
(external distribution frame) cu echipamentul de multiplexare
digital (DMUX). Panoul de distribuție a liniilor externe conține
toate conexiunile posibile cu alte cetrale telefonice sau rețele
telefonice. Echipamentul de multiplexare digital permite
transmisiunea prin fibra optică sau cablu metalic a unui număr
mare de canale printr-o singura linie de transmisiune. Rețeaua
din afara oficiului de comutație este numită rețea de acces, ea
interconecteaza terminalul de abonat cu centrala. Este posibila
conectarea abonaților analog și digitali, in cazul celor digitali se
va utiliza un terminal de retea NT (network terminal) în
încăperea abonatului (apartament/casa). TC sun dulapuri de
abonat la care sunt aduse mai multe linii de abonati, petru un
bloc locativ sau cartier Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Servicii ISDN
De ce rețelele telefonice au evoluat spre ISDN?
Această evoluție a fost cauzată de necesitatea extinderii gamei de servicii pe care le putea oferi o rețea
tradiționala de telefonie de tip analog.
Ce este ISDN?
ISDN este o rețea telefonică digitală cu servicii integrate, care oferă o gama largă de servicii orientate spre
abonații simpli cât și abonații din sfera business-ului. Special pentru business a fost propus accesul PRA care mai
e numit acces de bandă largă (se ofera abonatilor in formă de linie dedicată de banda largă penru PBX-uri sau
Internet).

Care sunt serviciile ISDN?

Serviciile ISDN sunt foarte multe, servicii telefonice (cu utilizarea unui canal 64kbps), un abonat poate avea
la domiciliu doua numere telefonice diferite in baza accesului 2B+D , servicii video telefonice (cu imbinarea a
doua canale 64kbps in unul singur de 128kbps) daca aparatul telefonic permite abonatul poate beneficia de asa
servicii cu utilizarea accesuil 2B+D, acces la internet prin BRI (2B+D) cu viteza 128bkps și PRI (30B+D) cu viteza
2Mbps, servicii faximile și un grup suplimentar de servicii cum ar fi apel in asteptare, redirectionare apeluri,
CLIP (indicarea numarului abonatului apelant) si altele.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Servicii suplimentare ISDN
ISDN ofera pentru abonații ce utilizează accesul de bază 2B+D un set de servicii suplimentare cum ar fi:
Calling Line Identification Presentation (CLIP) identificarea numărului abonatului apelant (pe ecranul telefonului):
Calling Line Identification Restriction (CLIR) apel cu număr ascuns/privat:
Multiple Subscriber Number (MSN): MSN permite conectarea pana la 8 terminale de abonat (doua telefoane, Fax, un
modem internet si altele) la aceasi linie de abonat (pentru acces de baza 2B+D).
Call Forwarding Service (CF): redirectionare apel, spre exemplu permite redirectionarea apelului conditionată in caz că
nimeni nu raspunde la apel (mai întăi va suna telefonul apoi daca nu sa raspuns se va efectua redirectionarea catre
un alt număr) sau poate fi și neconditionata in caz că se stie că nimeni nu va fi disponibil să raspundă la apeluri, în
acest caz redirectionarea de face imediat:
- Call Forwarding Busy (CFB): Redirecționare când abonatul apelat e ocupat .
- Call Forwarding No Answer (CFNR): Redirecționare când abonatul apelat nu raspunde.
- Call Forwarding Unconditionally (CFU): Redirecționare necondiționată (are loc imediat).
Terminal Portability (TP): Portabilitatea teminalelor de abonat, este posibila mutarea sau schimbarea terminalelor de
abonat din lista celor 8 posibile, situarea lor la diferite etaje in incapere, adaugarea celor noi etc.
Call Hold (CH) ofera posibilitaea de primi alt apel telefonic în timpul conforbirii telefonice, apelul curent fiind pus în
așteptare, în cetrala telefonică se definește servicul call waiting – apel în așteptare pentru acest scop:
Closed User Group (CUG): permite crearea grupurilor închise de abonați cu condiții speciale de tarifare a apelurilor
spre exemplu cu apeluri gratis în cadrul grupului se folosește pentru companii private sau alte
instituții.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de baza în ISDN
Ce reprezinta accesul de baza in ISDN?

Accesul de bază are structura 2B+D, mai este numit și acces de banda ingustă (narrowband ISDN), este organizat pe
baza interfeței BRI (basic rate interface), 2B+D reprezinta doua canale informationale cate 64kbps plus un canal de
semnalizare D cu 16kbps folosit pentru semnalizare (stabilirea legaturii, servicii suplementare etc).Canalele sunt
independente, D functioneaza si in timpul convoririi telefonice oferind servicii ca call hold, CLIP etc. Canalele B pot fi
combinate în unul cu viteză dublă 128kbps pentru apel video de exemplu sau acces la internet. Permite conectarea pânâ
la 8 terminale de abonat de diferit tip. Accesul de bază este descris în standardul I.430

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de baza în ISDN
Structura rețelei de acces pentru interfata BRI este indicată mai jos. Partea componentă a centralei telefonice este
echipamentul terminal de linie LT (porturi de abonat în modulele centralelei ISDN), iar în încăperea abonatului este aldoilea
echipament terminal numit terminal de retea NT1. LT și NT1 sunt interconectate prin interfața U care nu este standartizată
(depinde de solutia tehnică aleasă de producator), inerfața U e organizata pe baza liniei de abonat cu doua fire (similar
celei analogice). Interfața S/T este standardă pentru a oferi abonatului posibilitatea sa-și alega echipamentele de la orice
producator. Această interfață este organizată pe baza liniei cu 4 fire, o pereche e pentru transmisiune (TX) și alta pentru
recepție (RX), terminalele ISDN (cele digitale TE1) sunt conectate în paralel pe lungimea liniei cu 4 fire, pot fi conactate și
terminalele analog (TE2) dar va fi necesar un adaptor digital-analoge TA suplimentar.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de baza în ISDN
Conectarea terminalelor de abonat
digitale are loc prin intermediul conectorului
RJ 45 (similar celui pentru retelele de
calculatoare LAN). Utilizarea pinilor e
standartizată, deci schimbarea
echipamentlor de abonat nu este o
problemă la fel ca si mutarea in incapere la
un alt conetor liber.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de baza în ISDN
Standardul I.430 descrie interfața S/T, cadrul transmis e de lungime 48 biți, bitul logic 1 este este transmis
fără semnal in linie, în timp ce celalat cu valoare logică (0) este transmis fie cu semnal pozitiv, fie negativ,
alterneaza pe timpul transmisiunii. Astfel, codul binar 00110101 va fi transmis ca + -00 + 0-0. Alternarea polarității
va elimina componenta continuă in linia metalică deoarece sunt utilizate transformatoare de acordare in LT si NT1.
Formatul cadrului este similar (dar nu e identic) în ambele direcții TX și RX, în directia de transmisiune TE te
spre NT (utilizator către rețea) cadrul se transmite cu întarziere de doi biți față de NT spre TE (rețea către
utilizator). Frecvența cadrului este de 4000 cadre/secundă (durata cadrului 250 de microsecunde). Cadrul include
biți de serviciu și informaționali, bitul L (echilibrare) inserează un semnal pozitiv suplimentar necesar pentru a
echilibra componenta continuă. Începutul fiecărui cadru este marcat cu un bit F (de sincronizare), urmat de un bit
L (echilibrare cu polaritate inversă). Bitul F e 0 logic și are acceași polaritate ca ultimul bit 0 din cadrul precedent
ceea ce e o încălcare a legii de codare liniară. Această încălcare indică inceputul unui nou cadru așa are loc
sincronizarea de cardu în partea de recepție. În ambele direcții, fiecare cadru conține două secvențe
informaționale pentru canalul B1 și două pentru canaul B2 câte 8 biți fiecare, pentru a atinge viteza necesară pe
canalul B (de 64 kbps) avem nevoie ca frecvența cadrelor la transmisiune sa fie de 4000 cadre pe secundă. Fiecare
cadru conține, câte patru biți de date pentru formarea canalul D. În direcția NT-> TE mai sunt încă patru biții E
(canalul ecou) care sunt copiati de pe canalul D din directie inversă, oferind posibilitatea detectării coliziunii pentru
dispozitivele de abonat conectate in paralel care concurează pentru accesul la canalul D. Mai sunt în direcția
NT-> TE un canal S de 8 kbps ce nu are utilizare (rezervă pentru vitor) și un bit A (activare) pentru activarea
terminalelor care nu au for utilizate mult timp, TE1 trec in regim econom de energie electrică.
Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Accesul de baza în ISDN

Structura cadrului de transmisiune pentru interfața S/T (cominicarea dintre TE și NT1

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de baza în ISDN
Cum se calculează viteza de transmisiune pentru interfața S/T (pentru accesul de baza)?

lungimea cadrlui (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 48 biți * 4000 cadre/secundă =192kbps

Deci interfața S/T este o interfața ce utilizează linia cu patru fire pentru interconectarea terminalelor de abonat la
terminalul de retea NT1, asigură viteza de transmisiune 192kbps formand canalele logice 2B + D

Cum se calculează viteza de transmisiune pentru canalele D si B (pentru accesul de baza)?

2 * lungime secvența B (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 2 * 8 biți * 4000 cadre/secundă =64kbps

4 * lungime secvența D (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 4 * 1biți * 4000 cadre/secundă =16kbps

Pentru ce este nevoie de canalul ecou E in directia de transmisiune NT-> TE?

Accesul pe canalul D in directia TE -> TN este aleator aceasta inseamna ca orice terminal TE poate
ocupa acest canal ca rezultat pot aparea coleziuni cand doua terminale ocupa simultan canal, iar canalul
ecou E care repeta canalul D in directia NT -> TE este utilizat pentru a detecta coleziunea, dupa coleziune
terminalele vor incerca repetat ocuparea D dar vor alege in mod aleator timp diferit pentru transmisiune
Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Accesul primar în ISDN
Ce reprezinta accesul de primar in ISDN?

Accesul de primar are structura 30B+D, mai este numit și acces de banda largă (broadband ISDN), este organizat pe
baza interfeței PRI (primary rate interface), 30B+D reprezinta 30 canale informationale cate 64kbps plus un canal de
semnalizare D cu 64kbps folosit pentru semnalizare (semnalizare pentru stabilirea legaturii). Canalele sunt independente
ca si in cazul BRI. Canalele B pot fi combinate în unul cu viteză de aproximativ 2Mbps de exemplu pentru acces la internet
sau pot fi folosite separat in caz dacă le utilizam pentru a interconecta o centrala telefonica privata PBX a unei
intreprinderi. Accesul de primar este descris în standardul I.431

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul primar în ISDN
Accesul primar permite conectarea la rețeaua ISDN a echipamentelor de abonat ce necesita acces la canale cu
banda largă, cum a fost menționat poate fi folosit pentru servicii telefonice sau date. În imaginea de mai jos este aratat
un exemplu de utilizare a unei linii PRI pentru o companie ce are în posesie o centrala telefonică privată PBX. Compania
va închiria o linie dedicată PRI petru PBX-ul (private branch exchange) său care va fi utilizată pentru apeluri telefonice in
exterior și acces la internet.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul primar în ISDN
Cadrul de transmisiune PRI e format din 30 de canale vocale sau date, fiecare asigurând câte 64Kbps (similar cu E1
descris în specificațiile CCITT G.702, G.703) și două canale suplimentare care transportă informații de control. Canalul 0
e pentru sincronizare cadru, iar canalul 16 e pentru semnalizare numit canal D cu viteza 64kbps. Frecventa cadrelor la
transmisiune e de 8000 cadre pe secunda.
Fiecare interval temporal care formeaza canalele (sunt 32 la numar) este împărțit în 8 biți, un cadru întreg are
lungimea de 256 biți . Sincronizarea de cadru se face odata la doua cadre si asta este sufucient pentru o sincronizare
bună, se consideră ca sincronizarea are loc la transmiterea cadrului impar (1,3,5,7 etc defapt numărarea lor nu se face
la receptie) în trecut în tipul cadrelor pare în intervalul temporal 0 se transmitea informatie de control suplimentară, in
ISDN este suficient doar canalul D.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Accesul de primar în ISDN
Cum se calculează viteza de transmisiune pentru interfața PRI (pentru accesul primar)?

lungimea cadrlui (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 32*8biți * 8000 cadre/secundă =2048kbps
=2.048Mbps

Cum se calculează viteza de transmisiune pentru canalele D si B (pentru accesul primar)?

lungime secvența B (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 8 biți * 8000 cadre/secundă =64kbps

lungime secvența D (biți) * frecvența cadrelor (cadre/secundă) = 8 biți * 8000 cadre/secundă =64kbps

Este obligatorie utilizarea canalului D pe pozitia 16 in cadru?

Nu, in practica în cazul cand se defineste interconectarea intre dau centralele telefonice poziția
canalului de semnalizare poate fi aleasa prin intelegere reciproca, deseori e utilizat intervalul temporal 1

Care este combinația binară a câmpului de sincronizare în intervalul temporal?

C0011011, bitul C este folosit pentru controlul erorilor CRC


Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Protocolul LAPD (Q.921)
LAPD sau Link Access Protocol for D Channel este un protocolul de nivel 2 utilizat pentru organizarea
canalulul D în ISDN. Acesta este derivat din protocolul Link Access Protocol Balanced (LAPB). Protocolul a fost
special conceput și dezvoltat pentru a satisface pur cerințele de semnalizare a ISDN.

Scopul principal al protocolului LAPD este să ofere o conexiune sigură și fără erori, între două puncte terminale
pentru a transporta în mod sigur mesajele de nivel 3 (pentru stabilire conexiuni). Canalul D este un canal de date
de semnalizare care este necesar pentru comunicațiile între echipamentele de comutare ISDN, echipamente de
rețea și ISDN. Practic suportă două tipuri de servicii cu confirmare și fără confirmare.

Servicii cu confirmare:
Servicii cu transferul de informație sau date ce se poate face fie prin transmisiune cu ajutorul unui singur cadru,
sau prin transmisiune cu mai multe cadre numerotate conform ordinii după care au fost transmise.
Servicii fără confirmare -
Acest serviciu necesită dar un cadru de informații nenumerotat.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Protocolul LAPD (Q.921)
Protocolul LAPD utilizeaza un cadru bine definit cu lungime variabilă, care are ca misiune transportul
informației pentru stabilirea legăturii, petru acest scop este câmpul informational de niv 3 cu lungime variabilă
de la 0 la 260 octeți (un octet=8biți)

Câmpul Fanion (Flag) delimiteaza cadrul avănd lungimea de 8 biți și combinație standardă de biți 01111110
numită cuvănt de sincronizare cadru, cu alte cuvinte un cadru se începe cu Start flag = 01111110 și se termină cu
End flag = 01111110.
Câmpul de adresă (Address) este împărțit în două câmpuri principale de identificare serviciu/terminal, adică
Identificator punct de acces la serviciu (SAPI) și Identificator punct final terminal (TEI). Legăturile logice între
diferite entități funcționale sunt identificate ca adrese funcționale SAPI, iar legăturile de semnalizare a diferitelor
unități terminale către TEI.

Câmp de control este utilizat pentru a determina tipul de cadru LAPD care este transmis, precum și pentru a
numerota cadrele transmise cu confirmare. Acest câmp identifică în mod specific tipul mesajului sau cadrul
transferat.

Câmpul secvenței de verificare a cadrelor (FCS) oferă posibilitatea identificării de către receptor a erorilor
care pot apărea în timpul transmiterii unui cadru.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Protocolul LAPD (Q.921)

Structura cadrului de transmisiune LAPD


Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale
Protocolul LAPD (Q.921)
TEI (terminal end point identifier) este utilizat pentru a indetifica terminalul caruia îi aparține informația
transmisă prin canalul D, spre exemplu cunoastem că accesul de bază permite conectarea păna la 8 terminale la
linia de abonat, canalul D este comun pentru toate, iar TEI este utilizat pentru a identifica un terminal din cele 8.
Exista TEI broadcast (cu utilizarea lui NT1 va adresa un mesaj tuturor opt terminale de abonat TE) , TEI definiți
manual și TEI alocați automat. Valoarea TEI nu este unica in reteaua ISDN acelaș identificator TEI poate sa fie
folisit multiplu în rețea identificarea terminalelor este locală in ISDN.

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Protocolul LAPD (Q.921)
SAPI (service access point identifier) indică ce tip de mesaj de semnalizare este transmis (semnalizare,
testare, funcții control etc)

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Protocolul LAPD (Q.921)
Există trei tipuri de cadre, cadru I (cadru informațional), cadru S (cadru de supervizare) și cadru U (cadru
nenumerotat).

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale


Protocolul LAPD (Q.921)
Dați un exemplu de utilizare a protocolului Q.921 (LAPD)?

Să ne inchipuim că un abonat incearcă să formeze un număr de pe un telefon digital (TE1) pentru a iniția un apel
telefonic, numărul format trebuie sa fie trimis către centrala ISDN pentru ca aceasta sa efectueze comutația
apelurilor, în acest caz prin canalul D va fi transmis numărul format cu ajutorul protocolului LAPD, informația
despre număr va fi transportată în câmpul informațional de nivel 3, iar protocolul va asigura transmisiunea
garantată a acestei informații, se va utliza câmpul SAPI = 0 indicănd mesaj de semnalizare și indentificatorul
propriu TEI pentru a putea primi raspuns de la rețea, iată în asa mod functionează protocolul

Pentru ce este necesară numerotarea cadrelor LAPD?

În cazul în care este necesar de transmis informație în mod garantat (fara erori) spre exemplu la inițierea unui
apel, numerotarea cadrelor va fi folosită pentru a identifica mesajul perdut odata cu cadrul eronat (cămpul FCS va
fi folosit pentru a verifca daca nu sunt erori în cadru) în așa mod este posibilă retransmiterea cadrului pierdut
(repransmiterea poate fi cerută la un nivel mai superior)

Sisteme și Rețele de Comunicații Digitale

S-ar putea să vă placă și