MIRON COSTIN ( 1633 – 1691)

Om politic de anvergură şi, în

acelaşi timp, istoric şi scriitor,
Miron Costin este una dintre
personalităţile de frunte ale
culturii noastre vechi, un
produs al spiritualităţii
româneşti din Evul Mediu care,
prin activitatea şi opera sa,
interesează într-un grad înalt
istoria culturii şi literaturii
româneşti.
 Încredinţându-şi gândurile scrisului
destul de târziu, în jurul vârstei de 40 de
ani, el nu şi-a putut împlini pe deplin
vocaţia şi pasiunea intelectuală, atât de
evidente, din cauza vitregiei timpului.
Epoca în care a activat, a doua jumătate a
secolului al XVII- lea, a fost unul dintre
cele mai agitate momente din întreaga
istorie a Moldovei.
Caracteristice pentru cultura
moldoveană în epoca aceasta au
fost două fapte care au privit
direct opera lui Miron Costin :
biruinţa limbii române asupra
celei slavone și racordarea
culturii noastre prin filiera polonă
îndeosebi, la cultura occidentală.
 Scrierile istorice ale lui Miron Costin n-au
apărul ex-nihilo, ci ilustrează ideea de
continuitate a culturii noastre vechi, ele fiind, ca
produse ale realităților românești din secolul în
care au apărut, potențarea, într-un caz
( Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă
încoace), la un nivel mai înalt, a unei direcții
existente anterior, îar în alt caz ( De neamul
moldovenilor) , un început de drum stimulat de
problemele neamului său.
Includerea cărturarului moldovean în
spațiul literaturii ține, în primul rând, de
poeziile pe care le-a scris. Autor bilingv
în acest domeniu, Miron Costin nu are o
operă poetică întinsă, dar semnificațiile
ei nu trebuie să ne scape. Prin poeziile
realizate, el a fost unul din cei dintâi
poeți culți ai noștri, iar existența acestor
poezii, alături de lucrări ale altora, arată
că înțelegerea literaturii ca ficțiune
artistică n-a lipsit românilor din Evul
Mediu.
Poemul “ Viaţa lumii”, cea mai importantă scriere poetică, dezvoltă motivul
de largă circulaţie fortuna labilis. Este un poem filozofic şi moralizator, care
o dată cu mesajul valoros, conţine unele inspirate imiagini literare .
În concluzie, contribuţia lui Miron Costin la
dezvoltarea literaturii române este de mare
importanţă, pentru că, evaluându-i opera,
nu trebuie să judecăm numai cantitativ,
observând cât şi ce a reuşit să adauge
bibliotecii româneşti de la sfârşitul
secolului al XVII – lea. Valoarea
contribuţiei lui Miron Costin vine de
altundeva. Suflând cu mai multă putere
peste rândurile din scrierile sale,
descoperim jarul mereu viu al gândirii şi
sensibilităţii româneşti de acum trei sute de
ani, în manifestări autentic literare.