Sunteți pe pagina 1din 13

Tema 5.

Analiza utilizării mijloacelor fixe

1. Însemnătatea, sarcinile şi sursele informaţionale.


2. Analiza structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe.
3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
4. Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea
mijloacelor fixe la devierea volumului producţiei fabricate. (VPF şi VA)
1. Însemnătatea, sarcinile şi sursele informaţionale.

Mijloacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de


producţie, deoarece este unul din cel mai mobil element al lor.
E ştiut faptul că, asigurarea şi utilizarea eficientă a mijloacelor
fixe atît existente, cît şi celor noi procurate influienţează direct
asupra indicatorilor economico-financiari, cum ar fi:
 Volumul activităţii de bază (VPV; VV; VPF; VA).
 Consumurile şi cheltuielile.
 Rezultatele financiare şi rentabilitatea producţiei (vînzărilor;
economică; financiară, etc.)
Sarcinile analizei:
 Studierea dinamicii, structurii mişcării şi stării funcţionale a
mijloacelor fixe.
 Aprecierea eficienţei utilizării mijloacelor fixe pe baza
indicatorilor generalizatori sintetici.
 Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea
mijloacelor fixe la devierea volumului activităţii de bază (VPV; VV;
VPF; VA, etc).
 Evidenţierea rezervelor interne şi elaborarea măsurilor concrete
pentru mobilizarea lor pe viitor.
Sursele de informaţie:
Programul social-economic de dezvoltare al întreprinderii,
compartimentul "Factorii de producţie - mijloace fize".
Formularul Nr.1 "Raportul financiar" şi anexa respectivă.
Alte surse de informaţie, cum ar fi:
 registrele de evidenţă operativă a folosirii utilajului.
 datele contabilităţii de gestiune, referitoare la evidenţa
mijloacelor fixe şi utilizarea lor
 alte surse (actul de revizie; materiale de inventariere; materiale
din presă, etc).
2. Analiza structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe.

În practica analitică, analiza mijloacelor fixe de regulă se începe cu studierea


dinamicii, structurii, mişcării şi stării funcţionale ale acestora. Acest studiu se
efectuiază atît în total pe întreprindere, cît şi pe categoriile de bază ale
mijloacelor fixe. Analiza se începe cu studierea structurii mijloacelor fixe în
total pe întreprindere şi schimbările parvenite pe parcursul anului de gestiune.
Pentru aceasta se foloseşte următorul tabel analitic:
Analiza elementelor consecutive a mijloacelor fixe
La începutul La sfîrşitul Abaterea
Tipuri de mijloace fixe anului gestin anului gest (+/-)
pe categorii
mii lei % mii lei % mii lei %

A 1 2 3 4 5 6
1. Mijloace fixe ale genului principal de actv. 17884,0 95,74 18355,0 95,14 +471,0 -0,60

2. Mijloace fixe ale genului secundar de actv. 171,0 0,92 171,0 0,89 - -0.03
3. Mijloace fixe neproductive. 625,0 3,34 767,0 3,97 +142,0 +0,63

Total mijloace fixe. 18680,0 100 19293,0 100 +613,0 x


Şi totuşi, deoarece în componenţa mijloacelor fixe productive există atît partea
activă, cît şi cea pasivă, la etapa următoare de analiză apare necesitatea unui
studiu mai aprofundat în acest domeniu, care se efectuiază prin următorul tabel
analitic:
Analiza structurii mijloacelor fixe ale genului principal de activitate
Tipurile de mijloace fixe ale genului La începutul La sfîrşitul Abaterea
principal de activitate anului gestin anului gest (+/-)
(pe categorii)
mii lei % mii lei % mii lei %

A 1 2 3 4 5 6
1. Clădiri. 4707,0 26,30 4707,0 25,60 - -0,70
2. Construcţii speciale. 1717,0 9,60 1717,0 9,40 - -0,20
3. Maşini, utilaje şi mijloace de transmisie. 9403,0 52,60 9869,0 53,70 +466,0 +1,10

4. Mijloace de transport. 843,0 4,70 854,0 4,70 +11,0 -


5. Alte mijloace fixe ale gen principal de act 578,0 3,20 529,0 2,90 -49,0 -0,30
Total 17884,0 100 18355,0 100 +471,0 x

În baza datelor din tabel se poate observa că majorarea totală a mijloacelor fixe
ale genului principal de activitate a fost obţinută pe baza intervenţiei a unor
schimbări ce au avut loc în structura acestor mijloace fixe. Ponderea principală le
revine maşinilor, utilajelor şi mijloacelor de transmisie, cît şi clădirilor , care pe
parcursul anului de gestiune s-au majorat respectiv de la 52,60 la 53,70% şi de la
26,30 la 25,60%.
Deci, dacă ponderea maşinilor, utilajelor şi mijloacelor de transmisie a crescut cu
1,10 puncte, apoi ponderea clădirilor s-a redus cu 0,70 puncte.
3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe.

În practica analitică se utilizează un sistem larg de indicatori


care aderează la eficacitatea utilizării mijloacelor fixe. Şi totuşi,
în cele mai dese cazuri se examinează numai 2 indicatori
generalizatori sintetici, şi anume:
 
1. randamentul mijloacelor fixe, care se calculează ca raportul
volumului activităţii de bază (VA; VV; VPF; VPV) la valoarea
medie a mijloacelor fixe ale genului principal de activitate
(numai în lei se calculează):
VPF
RMF =
MF
şi din punct de vedere al conţinutului economic exprimă eficienţa
utilizării fondurilor fixe ale unităţii economice, adicăcîtă producţie
se obţine în mediu la un leu VPF. Valoarea medie a mijloacelor fixe
se calculează după media aritmetică simplă în baza datelor
bilanţului contabil sau după media cronologică în baza datelor
cărţii mari.
2. capacitatea fondurilor fixe este indicatorul indirect al
randamentului fondurilor fixe, ce se calculează după
relaţia: MF
CMF = VPF x100, bani.
şi se calculează numai în bani, şi necătînd că intră în
sistemul indicatorilor de eficienţă, după conţinutul său
economic exprimă necesitatea procesului de producţie în
fonduri fixe (sau gradul de asigurare a procesului de
producţie cu fonduri fixe), adică de cite mijloace fixe avem
nevoie pentru a obţine producţie în valoare de un leu.
La prima etapă de analiză, aceşti 2 indicatori se
examinează atît în dinamică, cît şi faţă de nivelul
programat.
Şi totuşi, este necesar de menţionat, că pentru a aprecia
mai obiectiv rezultatele obţinute, apare necesitatea unei
analize mai aprofundate a sistemului de factori care
influienţează asupra randamentului mujloacelor fixe.
Ţinînd cont de necesităţile analizei, pot fi recomandate mai
multe modele, însă în cele mai dese cazuri se utilizează numai
două:
 prevede calculul şi aprecierea factorilor generali care
influienţează asupra randamentului mijloacelor fixe (prin
metoda substituţiei în lanţ), şi anume:
modificarea ponderii mijloacelor fixe active în suma totală a
mijloacelor fixe (factor cantitativ)
modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor
calitativ)
RMF = P% * rMFa
 calculul şi aprecierea factorilor detaliaţi asupra modificării
randamentului mijloacelor fixe. Astfel asupra modificării
randamentului mijloacelor fixe influienţează următorii factori:
a) modificarea ponderii mijloacelor fixe active în suma totală a
MFa
mijloacelor fixe (P% = );
MF
b) modificarea valorii medii a unităţii de utilaj (preţului mediu pe
unitate de utilaj) (Vu = , unde U –MFa
numărul de utilaje),
c) modificarea duratei medii de lucru a Uunui utilaj în utilaj-ore (D
= , unde
Tut – fondul
Tut de timp efectiv lucrat în utilaj-ore);
U
d) modificarea productivităţii medii pe oră a unui utilaj
(Wh = ).
Formula, privind randamentul mijloacelor
VPF fixe, se prezintă astfel:
RMF =   Tut
Făcînd toate modificările respective, formula respectivă capătă
următorul conţinut:
VPF MFa U Tut VPF
RMF = P% * MFD *MFWxh MFa x U x Tut

1
x
Vu
4. Calculul şi aprecierea factorilor ce ţin de asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe
la devierea volumului producţiei fabricate. (VPF şi VA)

În practica analitică se utilizează mai multe sisteme de analiză


factorială care aderează la asigurarea şi utilizarea mijloacelor fixe
ale întreprinderii şi influienţa lor asupra modificării indicatorului
rezultativ pe viitor (VV; VPV; VPF; VA, etc).
Şi totuşi, în cele mai dese cazuri se recomandă respectare
următoarelor 2 etape de analiză, care se bazează pe calcularea
şi aprecierea factorilor generali şi detaliaţi la devierea
indicatorului rezultativ, ţinînd cont de următoarele formule
factoriale:
VPF = MF * RMF
VPF = MF * P% * D * Wh

1
x
Vu
La prima etapă de analiză, prin metoda diferenţelor absolute
cu 2 factori, calculăm influienţa factorilor generali prin
următorul tabel:
Calculul influienţei factorilor generali ai mijloacelor fixe asupra
modificării volumului producţiei fabricate
Semn Anul Anul de Abaterea Inclusiv
Indicatorii con prece gestiune absolută sub influienţa
venţin dent (+/-)
MF RMF

A B 1 2 3 4 5

1. Volumul producţiei fabricate, mii lei. VPF 50512,0 55890,0 +5378,0 +4504,0 +874,0

2. Valoarea medie a MF, mii lei. MF 48794,0 53145,0 +4351,0 x x

3. Randamentul MF, lei. (1/2) RMF 1,03521 1,05165 +0,0164 x x


1
Vu
La etapa următoare de analiză, prin metoda substituţiei în lanţ, calculăm
influienţa factorilor detaliaţi la modificarea randamentului mijloacelor fixe,
ţinînd cont de informaţia datelor iniţiale pentru analiză- Tab. Nr.3 la
întrebarea 3, prin tabelul de mai jos:
Calculul influienţei factorilor detaliaţi asupra modificării volumului
producţiei fabricate
Nr Nr Indicatorii (factorii) corelaţi Rezul
de de VPF, Calculul tatul Denumi
cal subs MF P% D Wh mii lei influienţei influi rea
cul tituţ factorilor enţei factorilo
r

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1 0 48794 0,49 1/67,349 15,4 9,2394 50512 x x x

2 1 53145 0,49 1/67,349 15,4 9,2394 55016 55016 - 50512 +4504 MF

3 2 53145 0,50 1/67,349 15,4 9,2394 56139 56139 - 55016 +1123 P%

4 3 53145 0,50 1/87,121 15,4 9,2394 43398 43398 - 56139 -12741 1/Vu

5 4 53145 0,50 1/87,121 9,1475 9,2394 25778 25778 - 43398 -17620 D

6 5 53145 0,50 1/87,121 9,1475 20,032 55890 55890 - 25778 +30112  Wh

Total x x x x x x x +5378,0 x